Page 93 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 93
CAMPANIA AGRICOLĂ DE
Sporesc ritmurile la pregătirea terenului
si semănatul culturilor duble
Organizate în flux, eli cîmp. în fînare sînt depo prăşitul manual al sfeclei
berarea terenului de paie, zitate — sublinia inginerul de zahăr, ei au încheiat
pregătirea patului germi şef — 250 tone de nutre lucrarea pe 25 de ha în
cîteva zile.
cultu
şi
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOABft At P.C B nativ duble semănatul derulează ţuri. Tot ieri, mecanizato La C.A.P. Cristur, pînă
rul Lucian Bîc a încheiat
rilor
se
SI Al C O A I S I L I U L U I P O P U I f l R J U D E T E A A l în ritm intens în majori cel de-al treilea tratament ieri, paiele au fost balo
transportate
din
tate
şi
contra manei şi gîndacului
r
tatea
i t ă ţ i l o
n
u
din
C.U.A.S.C. Deva. în acelaşi din Coloi’ado, la cartofi. cîmp de pe 40 de ha. La
respectivă
r+rrjlt,. timp, se acţionează cu răs Ritmuri bune de lucru se operaţia mecanizatorii s-au
distins
Ma-
Anul XXXVIII, nr. 8 900 SIMBĂTĂ, 28 IUNIE 1986 4 pagini — 50 bani pundere la recoltatul, strîn- înregistrează şi la C.A.P. rius Iiălăştoan, Gheorghe
sul şi depozitatul nutreţu Deva, unde, pînă ieri, me
rilor’ din cîmp, la trans- canizatorul Vasile Bob a Beteag şî cooperatorii Gri-
poi'tul lor fiind mobilizate, eliberat de paie 75 de ha gore Szabo, Ambrozie Pop,
pe lîngă utilajele mecani din cele 100 ha prevăzute. Anton Daradics, Ludovic
Nistor, Ladislau Fiilop ş.a.
ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR SESIUNII ce şi atelajele din unităţi O formaţie de patru trac — la transport. La rîndul
şi ale cooperatorilor.
toare — conduse de meca
La C.A.P. Brănişca — nizatorii Ioan Rezeanu, lor, Dorel Zadic şi Irimie
preciza Lucian Albu, ingi Gal au arat şi pregătit
patul germinativ pe 35 de
nerul şef al unităţii — pînă
MARII ADUNARI NAŢIONALE crările de după seceriş. C.U.A.S.C. DEVA ha, iar Dany Marton a pus
ieri s-au finalizat toate lu
sămînţa sub brazdă pe 25
Mai exact, toate cele 60 de ha.
în prezenţa tovarăşului marea însemnătate a pro Planului de dezvoltare a de ha, de pe care orzul — După ce am încheiat
Nicolae Ceauşescu, secretar iectelor de legi supuse spre agriculturii şi industriei a fost recoltat, au fost e- Ioan Asimionesei, Gavrilă eliberatul terenului de
general al Partidului Co aprobare forului suprem alimentare pe perioada liberate operativ de paie, Sălvan şi Ioan Gagiu — paie, aratul şi însămînţatul
munist Român, preşedin legislativ al ţării, docu 1986—1990. arate şi discuite, apoi în- pregătea terenul pentru se culturilor duble pe toate
tele Republicii Socialiste mente de o deosebită im Trecîndu-se la ultimul sămînţate. S-au remarcat, mănat. „Lucrăm la pregă cele 40 de ha de pe care
România, vineri, 27 iunie, portanţă privind progresul punct înscris pe ordinea prin hărnicie şi calitatea tirea terenului — arăta a fost recoltat orzul —
au continuat lucrările se multilateral al patriei, ri de zi, tovarăşul Dumitru lucrului, mecanizatorii Eu Sergiu Sbuchea, inginerul preciza Toma Lenghel, in
siunii a ti-eia a celei de-a dicarea continuă a calită Apostoiu, secretar prezi gen Mîrza, Mihai Ursa, la şef al cooperativei — în ginerul şef al C.A.P. Bîr-
noua legislaturi a Marii ţii muncii şi vieţii între denţial şi al Consiliului de balotat paiele, Axente Ne- schimburi prelungite, pen său —, lucrări la care o
Adunări Naţionale. gului popor. Deputaţii au Stat, a prezentat Expune grilă, Mircea Voica, Ioan tru a încheia cît mai re contribuţie decisivă şi-au
pede
însămînţarea
culturi
T o v a r ă ş u l Nicolae reafirmat hotărîrea fermă rea asupra proiectelor de Floca şi Dăulică Budulică, lor duble". în urma plu adus-o mecanizatorii San
du Boc, Petru laroş, lacob
Ceauşescu, tovarăşa Elena a oamenilor muncii de pe legi pentru aprobarea de la pregătirea terenului, gurilor, Ioan Borodi semă Pop, Vasile Varga, Pavel
Ceauşescu au fost întâm întreg cuprinsul ţării de cretelor cuprinzînd norme precum şi Dumitru Duca na porumbul în cultură du Popa, Berindei Pasc şi Ga
pinaţi, la sosire, cu cele a face totul pentru înde cu putere de lege emise de şi Ioan Cosma, care au în- blă, lucrare pe oare o în
mai calde sentimente de plinirea exemplară a pre Consiliul de Stat după se sămînţat porumbul şi le cheiase pe 50 de ha. vrilă Caşvan, acum acţio
la
năm
transportul
nutre
stimă şi preţuire. vederilor celui de-al optu siunea a doua a Marii A- gumele în culturi succe ţurilor din cîmp în depo
Aldea,
Maria
Inginera
împreună cu tovarăşul lea cincinal, pentru în dunări Naţionale. sive. şeful fermei vegetale, care zitul de furaje. Mecaniza
Nicolae Ceauşescu, în lo făptuirea neabătută a o- Raportul Comisiei consti Concomitent se munceş coordona în cîmp lucrările torii Viorel Iordache. Ni
jile oficiale au luat loc to tuţionale şi juridice asupra te la recoltarea şi trans de întreţinere a culturilor colae Păcurar, Ioan Hoşda
varăşa Elena Ceauşescu, biectivelor al stabilite de proiectelor de legi a fost portul furajelor din cîmp. prăsitoare, ţinea să subli şi cooperatorii Ioan Vîr-
al
XIII-lea
Congresul
tovarăşii Constantin Dăs- Mecanizatorul Nicolae Cioa-
P.C.R., pentru edificarea prezentat de tovarăşul ză a încheiat coasa a Il-a nieze hărnicia dovedită de lan, Avram Motoc, Petru
| călcscu, alţi tovarăşi din Ioan Sălăjan, preşedintele pe cele 20 de ha ocupate elevii liceelor „Decebal" şi Dălie-Duţu şi alţii au dus,
j conducerea de pai’tid şi de socialismului şi comunis comisiei. cu lucerna, în prezent a- nr. 3 din Deva. Veniţi în pînă ieri, în fînare 40 de
mului pe pămîntul Româ
stat. niei. ceasta transportîndu-se din sprijinul cooperatorilor, la tone de nutreţuri.
Alături de deputaţi, în Marea Adunare Naţiona
! sală erau prezenţi membri Subliniind că lucrările lă a adoptat, după discu MIRCEA LEPĂDATU
ai CU. al P.C.R. şi ai gu Marii Adunări Naţionale ţia pe articole, în unani
vernului, conducători ai u- au loc în această perioa mitate, legile pentru apro j 22 000 TONE DE CĂRBUNE PESTE PLAN j (Continuare in pag. o 3-a)
dă de vibrantă trăire pa barea decretelor cuprin
) nor instituţi centrale, or-
:
| ganizaţii de masă şi ob triotică, în care ţara cin zînd norme cu putere de ) Minerii de Ia Lonea, care au lansat în acest 1
steşte împlinirea a şase lege emise de Consiliul de | an chemarea Ia întrecere socialistă către toate co- . Etape judeţene
şteşti, oameni de ştiinţă, I lectivele din industria carboniferă a ţării, îşi o no- ţ.
artă şi cultură, muncitori decenii şi jumătate de la Stat după sesiunea a doua / rează exemplar angajamentele asumate. Organizîn- 1
şi specialişti din unităţi făurirea gloriosului nostru a M.A.N. 1 du-şi temeinic lucrul pe formaţii şi schimburi, folo- , ale întrecerilor
economice ale Capitalei. partid comunist şi a 50 de Preşedintele Marii Adu | sind raţional tehnica din dotare şi- acordînd atenţia 1
ani do la procesul luptă nări Naţionale, Nicolae
Au continuat dezbaterile I cuvenită aprovizionării tehnico-materiale, minerii de ^
asupra proiectului legii torilor comunişti şi anti Giosan, a rostit cuvîntul i Ia Lonea au reuşit să-şi realizeze lună de lună sar- i pioniereşti
Planului naţional unic de fascişti de la Braşov, de de închidere a actualei se l cinile de plan şi să înregistreze importante depăşiri. I
dezvoltare economico-so- putaţii au adus un emoţio siuni. I De la începutul anului, ci au extras suplimentar ţ în prima jumătate a lu
cială a Republicii Socia-, nant omagiu tovarăşului Lucrările au luat sfîrşit > peste 22000 tone de cărbune, cantitate cu care ra- t nii iunie s-au finalizat nu
liste România pe perioada Nicolae Ceauşescu, care, într-o atmosferă de puter ţ portează îndeplinirea planului pe primul semestru. J meroase întreceri pionie
198(5—1990 şi proiectului le din cei mai tineri ani ai nică însufleţire. Deputaţii l Cel mai marc spor de producţie l-a obţinut colcc- ) I reşti cu reale rosturi în
J tivul sectorului IV (-|-18 000 tone).
civică,
gii Planului de dezvoltare vieţii sale de luptător ne şi invitaţii au ovaţionat ) întreaga cantitate de cărbune extrasă peste plan i educarea politică, sportivă
social-culturală
şi
a agriculturii şi industriei înfricat şi revoluţionar în îndelung pentru secreta ( are la bază creşterea productivităţii, care, la nivelul 1 a purtătorilor cravatelor
alimentare pe perioada cercat, şi-a consacrat în rul general al partidului, j minei, este cu 150 kg/post mai marc decît cea pla- ^ roşii cu tricolor. După ce
1986—1990. treaga activitate împlinirii preşedintele Republicii, 1 nificată, iar la nivelul sectorului IV — cu 600—700 i } de-a lungul anului de în-
> kg/post mai mare dccît cifra de plan.
Desfăşurate în spiritul aspiraţiilor fundamentale, dînd glas sentimentelor de \ Dintre brigăzi se evidenţiază cele conduse de ^ văţămînt s-au desfăşui'at
tezelor şi ideilor de excep de libertate, independenţă, fierbinte dragoste, de înal l Grigore Mîndruţ, Anton Florea, Gheorghe Lipşa, 1 înti’ecerile pe clase, şcoli,
şi
oraşe,
municipii
zone,
ţională valoare teoretică şi pace şi progres, ale po tă preţuire şi aleasă recu J Ion Boteanu, Cornel Ţîr, Andrei Antal, Grigore 1 luna iunie a găzduit etape
practică cuprinse în cu porului român. noştinţă, pe care toţi fiii 1 Fatol, Nicolae Rus. \ 1 le judeţene ale confruntă
l
vântările i'ostite de condu După discuţia pe artico patriei le nutresc faţă rilor „Sanitarii pricepuţi",
cătorul partidului şi sta le, Marea Adunare Naţio de t o v a r ă sul Nicolae „Cea mai bună patrulă de
„Complexul
circulaţie",
a-
tului la Plenara C. C. al nală a adoptat, prin vot Ceauşescu, care, prin voin plicativ pentru apărarea
P.C.R. şi la Plenara Con- deschis, în unanimitate. ţa supremă a întregului în interiorul ziarului patriei" etc.
siliului Naţional al Oame- Legea Planului naţional popor, conduce destinele RITMURI HUNEDORENE: în cadrul „Complexului
nilor Muncii şi a Consi- unic de dezvoltare econo- României, conferindu-i • Cartea de muzică aplicativ pentru apărarea
liului Suprem al Dezvol- mico-socială a Republicii strălucire şi măreţie, un • Laureaţii noştri patriei" — întrecere rezer
• „O călătorie spre Marea Interioară”
vată pionierilor din clase
tării Economice şi Sociale, Socialiste România pe pe loc respectat şi demn în (pagina a 2-a) le VII—VIII — au ajuns
dezbaterile au evidenţiat rioada 1980—1990 şi Legea rîndul naţiunilor lumii. în faza judeţeană a intre-
cei'ii opt echipaje, cîştigă-
• - » — o— »-« o-o
toare ale etapelor munici
pale şi zonale. Desfăşurată
livrarea, de către între la Şcoala generală nr. 3
prinderile furnizoare, în Deva şi în Pădurea B jan.
primul trimestru, a unor etapa judeţeană, constînd
materiale strict necesai'e din trei probe — pistă cu
în pi’ocesul de pi-oducţie. obstacole, tir şi traseu a-
Am considerat însă că în plicativ — a demonstrat
Producţia fizică — realizată buna aprovizionare a uni buna pregătire a echipaje
avem
tăţii
şi
sarcini
noi
şi răspunderi. începînd cu lor, seriozitatea cu care se
lucrează în şcoli şi în a-
ritmic, de calitate superioară ! luna mai a.c., personalul din cest domeniu. Primele trei
cadrul biroului administra- locuri au fost cucerite de
Realizarea la timp şi în că a indicatorului produc peetiv, şeful dc secţie co tiv-dcsfacei’G-transport, con echipajele şcolilor generale
structura sortimentală pla ţie fizică, dar acestea nu ordonator, optimismul cu dus de ing. Constantin nr. 7 Petroşani (I), Sîntă-
nificată a producţiei fizice au fost niciodată invocate oare este privită realiza Munteanu, a acţionat mai măria-Orlea (II) şi nr. 6
ocupă un loc central în drept scuze pentru minu rea, în acest an, în între hotărît, s-a deplasat mai Deva (III). Deţinătoarea
ansamblul activităţii des surile îni'egistrate. Predo gul cincinal a sarcinilor de des la furnizori, determi- primului loc (Şcoala gene
făşurate de oamenii muncii minante au fost şi rămîn plan la producţia fizică. nînd o substanţială îmbu rală nr. 7 Petroşani) va
de la Fabrica de încălţă nătăţire a situaţiei intră reprezenta judeţul în eta
minte Hunedoara. în de rilor materiei prime şi ma pa î'epublicană a concursu
cursul celor aproape zece Fabrica de încălţăminte Hunedoara terialelor. Aceste eforturi lui care se va desfăşura
ani care au trecut de la s-au conjugat şi cu creş la Lăpuşna (Mureş) în pri
înfiinţarea unităţii, colec terea responsabilităţii şi ma decadă a lunii iulie.
tivul de aici a dus o ade căutările şi aplicarea unor — Este adevărat că, du interesului cu care colecti
vărată bătălie pentru în măsuri menite să ducă la pă cinci luni din anul în vele fiecărei secţii abor Avînd ca scop dezvolta
Ţesutoria ilc mătase De lăturarea greutăţilor cu eliminarea propriilor nea curs, colectivul nostru se dează realizarea exempla rea bazei materiale a şco
va. Intre ţesătoarele cu re care s-a confruntat, pen junsuri. prezintă cu o nerealizare a ră a sarcinilor la pi-oduc- lii în vederea activităţii
zultate bune în muncă se tru îndeplinirea sarcinilor. ţia fizică. sportive şi de pregătii'e
numără şi Veronlca Jurj, Am remarcat, în urma sarcinilor la acest indicator pentru apărai'ea patriei în
care îşi realizează ritmic Au fost, ce-i drept, unele discuţiilor purtate cu ec. de şase la sută — ne spu MIRCEA DIACONU
toate sarcinile de plan. cauze obiective, cai'e au Maria Costa şi ing. Vale- nea Maria Costa. Princi fiecare unitate de învăţă-
împiedicat realizarea ritmi- ria Pop, directorul şi, res- pala cauză o constituie ne- (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 3-a)