Page 94 - Drumul_socialismului_1986_06

Pag 2 DRUMUL SOCIAUSMULU

Ochii copiilor Eu sînt...
Un cer albastru, multiplicat în
ochii copiilor Eu sînt vibraţia florilor de mai,
Un pămînt roditor, colorat prin mugurul lor rătăcit printre clipe,
curcubeiele în care lumina patriei rîde zîmbetul uitat în colţul buzelor. 13,
cu ochii copiilor Eu sînt răsăritul, 13,
O îngîndurare de lacuri carpatine trepidaţia stelelor în noapte,
oglindind ochii copiilor - crepusculul explodînd în lumină,
şi o cunoaştere prin setea lor limpede nervul catifelat de unda tîr-zic
clemente pentru poemul de fiece zi a vântului
trăsături ale existenţei alunecând pe traiectoria infinită
în patria păcii a timpului
aici, unde însăşi lumina ne priveşte pe care ne simţim petale de flori
prin ochii înfloriţi
Cartea de muzică care s-au transmis oare­ ai copiilor... aburite de rouă inocenţei.
cum de la sine cărţilor. Ca
şi volumele sale anterioa­ DOINA FLORENTINA PAGNEiER
re, Prietenii muzicii incintă EUGEN EVU elevă, Petroşani
5/n( încă rare apariţiile al lui losil Sava, Prietenii
acelor cărţi de muzică larg muzicii (Ed. Albatros, 1986). prin diversitatea tematică : nu
muzici,
marii
umanismul
accesibile ţi agreabile, ca­ Ea vine in completarea u- muzica şi categoriile este­ i»,t
re să informeze ţi in ace­ nei suite începută în anii tice, interpretări, confesiuni, L a u r e a ţ i i n o ş t r i
laşi timp să educe fără a trecuţi cu volumele Iubiţi interferenţe intre muzică şi
avea insă aerul că o lac. muzica secolului 20 şi celelalte teritorii ale artei, între colectivele artistice cifreze profunzimea versu­ le aceleiaşi colinzi in care
Scrise cu competenţă, pa­ Bucuriile muzicii. Toate au călătorii muzicale etc. etc. reprezentative ale judeţului lui patriotic, „Cosînzeana" versurile prefigurează re­
siune ţi, nu in ultimul rind, avut iniţial o... expresie ra­ O seducătoare diversitate se numără ansamblul fol­ s-a integrat mişcări) artis­ luarea cu fiecare zi a unui
cu talent literar, asemenea diofonică. Ele s-au născut in spatele căreia se între­ cloric „Cosînzeana" al în­ tice de amatori în anul ciclu dc viaţă şi a unuia
cărţi dispar de cele mai de fapt din acea excelen­ zăreşte bogăţia unei ima­ treprinderii mecanice O- 1983. Spectacolul pe care
multe ori din librării in pri­ tă emisiune, „Invitaţiile ginaţii, soliditatea unei cul­ răştie. Un nume superb, l-a realizat n-a fost o sim­ cosmic : „Soare, soare, inîn- 20,0
ma zi de difuzare, atestind Euterpei", pe care, de ani turi, seriozitatea unui pro­ semnificativ pentru misiu­ plă transpunere scenică a dru soare/ Miine iar vei
răsăreare ...
11
— dacă mai era nevoie — fesionism. Evident, faţă de nea pe care această for­ unui obicei folcloric. S-a •20,3l
numărul din ce in ce mai emisiunea radio, cartea are maţie şi-a asumat-o, aceea vrut mai mult — un spec­ Marele merit în a con­
mare al celor ce aspiră să dezavantajul de a nu pu­ de a pune în lumină obi­ tacol folcloric creaţie, con­ tura o astfel de creaţie 21,5!
pătrundă in universul mu­ tea oferi ilustraţia muzica­ ceiuri şi datini populare, ceput sub un generic fru­ scenică revine interpreţi­ 22,o:
zicii. E o aspiraţie ce tinde lă. In schimb, ea este ast­ \ zestrea dc nepreţuită spi­ mos „Răsai soare , vers lor, tineri deosebit de do­
11
să devină specifică omu­ fel concepută incit să-i o- ritualitate a vetrei folclo­ taţi, care după orele de lu­
lui contemporan care intu­ de zile, losif Sava o sem­ fere cititorului un ghid sau, cunoscut dintr-o colindă de ciu ca lăcătuşi, strungari,
ieşte că, faţă de „deconec­ nează duminical, între o- cum spune autorul, „citeva rice a Văii Mureşului. An­ pe Valea Romosului. Ele­ frezori, turnători, forma­
tantele" uzuale, muzica că­ rele 11 şi 14, pe progra­ fişe pentru organizarea u- samblul folcloric „Cosîn- mentul central al specta­ tori, subingineri şi ingineri
mine modalitatea cea mai mul II. In ceea ce mă pri­ nor audiţii la domiciliu". zcana“ a luat fiinţă în ca­ colului rămîne unul cos­ în marca lor dragoste pen­
naţional
drul
Festivalului
complexă şi eficace de re­ veşte, emisiunea aceasta, Sint tot mai mulţi cei ca­ mic, cel al soarelui, după tru arta populară găsesc HI
laxare, dar, in acelaşi timp, intrată de acum in tradi­ re, alcătuindu-ţi o discote­ „Cântarea României" prin cum elementul principal răgazul şi resursele nece­ diop
de reculegere, de modela­ ţie, e singurul element ca­ că, simt şi nevoia unei o- preocuparea unui om al al scenariului rămîne co­ sare pentru u participa la * H
re ţi înălţare spirituală. Cei re conleră duminicilor mele rientări in domeniu. Priete­ întreprinderii, autentic cer­ linda „Răsai soare". repetiţii,' la -spectacole. Ta­ Kecu
'om
care optează azi pentru o faţă sărbătorească. A- nii muzicii e, deci, o carte cetător şi cunoscător al fol­ în economia spectacolului lentul lor nu e unul de
muzica majoră nu o fac tunci cînd n-o pot asculta, care solicită şi colaborarea clorului hunedorean. sing. au fost brodate citeva mo­ circumstanţă, ci unul de
din dorinţa de a-şi omori culoarea duminicii tinde cititorului : punindu-l în Vasile Chcvcreşan, cu spri­ mente — ../Ciurel de ziuă , profunzime, real, ei fiind ctien
11
timpul, de a se „distra", să se degradeze înspre ce­ posesia datelor necesare, jinul, atît cît a fost nece­ ..Hora luncănească dc la răsplătiţi în cadrul „Cîn- tin .
11
ci de a deveni mai mult nuşiu. losif Sava nu buchi­ fie şi sub Ibrma unor su­ sar, al conducerii runoseu- Costeşti , „Colinda celor tării României" cu locul I moa
decît sint. Pentru aceasta seşte texte dinainte stabi­ gestii, ea ii dă posibilita­ tei unităţi economice trei fraţi", „Căîuşerul", pe ţară şi titlul de lau­ RevJ
11,00
insă e nevoie de amintite­ lite, ci rosteşte nişte gîn­ tea de a-şi pune singur Reunind interpreţi ama­ „Colinda Ler-fiicU.ţă.“,' ,,în- reat. Cu aceeaşi pricepere 11.05
le cărţi de iniţiere care să duri. El e firesc şi spontan, „in undă" ilustraţia muzi tori talentaţi din rîndul vîrtrta-haţegan'a". prin ca­ şi pasiune, ei abordează 11,35
faciliteze înaintarea intr-un capabil de asociaţii neaş­ cală. O carte generoasă, oamenilor muncii, ce intră re se recreează scenic lu­ mo n t a j u 1 1 iter a r- m n zică 1- tic;
12.05
teritoriu fascinant, dar ca­ teptate, de saltun de Io bogată in informaţie, plină în componenţa formaţiei de coregrafic cu care. de ase­ pe i
mea satului hunedorean în
re, pentru intrus, ar rămine detaliul anecdotic la reflec­ de idei, pasionantă şi uti­ dansuri populare mixte, ta­ timpul sărbătorilor de iar­ menea, sint laureaţi, co­ 13.00
labirintic. O astfel de car­ ţia filozofică gravă, esen- lă or'airei virste. rafului. care, în acelaşi nă, după care totul se în­ lectivul de satiră şi umor Avui
15,15
te este şi recentul volum ţializată aforistic. Calităţi RADU CIOBANU timp, posedă reale calităţi cheie in acordurile muzi­ dovedind o largă deschide­ oşon
de recitatori ce ştiu să des­ cale tot mai îndepărtate a- re spre diverse genuri iri’ cultu
na!;
tistice. Am putea aminti saj
CRONICA LITERARĂ aici. ca exemplu de* dra­ run;
«per<
goste pentru activitatea ar­ Loe\i
tistică, pe Ghebrghe .lurj, Ştiri;
„0 călătorie spre Marea Interioară" care, de 24 de ani, îmbra­ dres»
rii ;
că cu aceeaşi mîndrie cos­ 21.00
Binecunoscutul seriţtoi puritatea şi imoralitatea — t u m u l populai împodobit 22,00
Spori
Romulus Rusan, prin re­ elemente din care este ţe­ cu tricolorul patriei şi ca­ zi cal <
tatc;
centa sa carte O călătorie sută, inegal şi colorat, via­ re, la rîndul său. a trans­ tic; 2
spre Marea Interioară (Ed. ţa oamenilor trăitori în pu- mis această drag./SK f i u l u i 23.55-
Cartea Românească, 1986), mînturilc din preajma Mă­ şi fiicei sale care îi calcă Stiri.
propune cititorilor un nou rii Interioare. pe urme. Numărul celor
şi temerar periplu (de 13000 întregul torent de fapte/ care urcă treptele scenei
km), animat de o palpitan­ ceremonii, localităţi, întîm- creşte mereu. Mirajul ac­
tă vivacitate şi de o spi­ plări, obiceiuri, oameni şi tului artistic de ca li ta t- îşj J]
ritualitate debordantă şi locuri — derulat în spaţiul face permanent simţită pre­
molipsitoare. celor 40 de capitole — e zenţa. Uzina devine pe zi
Suita reportajelor de că­ notat şi inserat, do exigen­ ce trece o cetate a muncii, SI di:’
lătorie — concepută pe ţa logică şi artistică a au­ a unei bogate vieţi spiri­ Oasp;
spaţiul a două volume — torului, cu nerv, culoare şi tuale. Un climat favorabil i i u n i
oferă în prima sa parte, imaginaţie. incit cititorul întreţinut de toţi oamenii (Mua
(Mod'
prin cuceritoarea viziune e captivat de fiecare sec­ I M.O., de organizaţia de şl dc
originală a autorului, locuri venţă si de fiecare pagină, partid, de sindicat, de con­ ciilc
comis
şi oameni întîlniţi în mari asociindu-se integral scrii­ ducerea întreprinderii. ( ' u ş i
metropole ca Vicna şi Is­ torului pornit în fascinan­ I’ETIi
tambul, precum şi în oraşe ta ...Călătorie spre Marea MINEL BODEA ,ie c
Ha col;
medii, în tîrguri, în sate, Interioară (Marea Mcdite- CRONICA FILMULUI Spet
pe şosele, pe ogoare, pe rană). (Uniri
ruine de metropole antice, Peste acest şuvoi existen­ Un cîntec dinspre zăpezi nou î
în campinguri, în hoteluri, ţial, ambiţios şi năvalnic, Parodia regulilor genului VULG
(nuce;
Rindurile, acestea se vor
în muzee, în pieţe, în pră­ ce curge necontenit în for­ nesentimentale, deşi senti­ Rindurile acestea se vor Cobra
însă nesentinientale ! De
vălii, în autobuze — pre­ me specifice epocilor şi In 1977, apărea pe ecra­ chis spre parodie. Perso­ mentul, puternic, s-a aşezat aceea vei nota doar că norul) de
ca
tutindeni unde neastâmpă­ locurilor, spre nefiinţă şi ne filmul care avea să fie najele vor rămîne aceleaşi, întotdeauna intre tine şi ei, grupul „Canon" se bazea­ rese);
rul cunoaşterii l-a purtat uitare, reflexivitatea scrii­ socotit primul western ro­ numai că „rolul principal rul dc
11
pe iscoditorul reporter, a- torului întrevede perenita­ mânesc — „Profetul, aurul il va deţine acum morocă­ ţinind locul cuvintelor in ză pe fuziunea dintre mu­ BltAD
roşie)
companiat pretutindeni de tea spiritualităţii umane, şi ardelenii". în oboseala nosul Traian, îndrăgostit care se intimplă de multe zica folk şi cea camerală, (oarei;
ori să plouă ori să bată apelind, ca tehnică muzi­
inseparabila ş> inconfunda- concretizată în marile crea­ care cuprinsese genul, fra­ de o blondă cîntărcaţă ca­ vintul. Vei aminti aşadar, cală, la contrapunct, armo­ Piciu
bila Ana (Blandiana), ţii : temple, palate, monu­ ţii Brad — ardeleni plecaţi re rîvneşte dolarii ardele­ obiectiv, că ei sint, după nizări vocale şi, element GIU-B ci
de
proaspăta laureată a Pre­ mente, statui, epopei,' tra­ Să cucerească vestul, per­ nilor. înfruntarea dintre cum iţi vin in minte, Gra- Marele
miului internaţional Her- gedii, eîntcce — singurele sonaje insolite printre pis­ ardeleni şi pretendenţii la ţian Ordean, Mircea Goian, specific muzicii camerale, braz:
repetit
der, conferit de Academia ce mai pot vorbi călătoru­ tolari fanatici, indieni răz­ aurul lor sfârşeşte în fa­ Lilian lacob, Florin Che- cvartetul de coarde. Prin rea n;
vieneză. lui de azi ( şi de miine) bunători, negri credincioşi, voarea ardelenilor. Formu­ (e, loan Evu şi La- muzică, ei transmit adevă­ culturi
Ochiul penetrant şi per­ despre succesiunea împă­ doamne puritane, ticăloşi la Westernului este şi de dislau lacob. împreună al­ rurile unor poeme scrise de colare;
Cp că
tinent al reporterului reţi­ răţiilor, a statelor, a popoa­ şi justiţiari în veşnică în­ această dată rezolvată în cătuiesc minunata sărbă­ loan Evu şi Eugen Evu. Inimi).
„Cintecul omului din turn",
ne cu promptitudine şi o- relor, a oamenilor cU cre­ fruntare — aduc, prin rp- cheie comică. toare care este grupul vo- „întrebări" ori „Argumente
biectivitatc. uneori cu u- dinţele. pasiunile, speran­ laţia lor tipic ardeleneas­ . Primele două filme din cal-instrumental „Canon"
mor şi ironie, iar alteori ţele, idealurile, dramele, că, o notă aparte, de umor „serialul" cu ardelenii e- al Casei de cultură din pentru pace" devin expre­
eu îneîntare şi admiraţie bucuriile şi necazurile ce sănătos şi prospeţime. migraţi în America, reali/ Hunedoara. Activitatea lor sia conştiinţei unui artist
tot ce-i apare în faţă. în- le-au trăit pe pămtntul din­ Respectînd regulile genu­ zate de regizorii cei mai a fost pină in prezent în­ care îşi înţelege cu respon­
lîmplător sau căutat îna­ tre Viena şi Selciukul din lui, Dan Piţa le parodia­ dotaţi din generaţia lor, pe cununată cu premii care sabilitate dreptul la a li
dins : fastul unor ceremo­ preajma Efesului. ză. Pe Un fundal-clişcu, iz­ Un scenariu de Titus Popo- devin argumente pentru prezent. In această trăire Penii
nii revolute, emoţiile spon­ bucneşte succesiunea neaş­ vici, beneficiază de o dis­ înaltul profesionalism care efervescentă a prezentului, f! schi
întregul volum poartă gi­ să no»
tane şi autentice, proto­ rul unei înţelepciuni vita­ teptatelor încurcături care tribuţie de mare succes, ii caracterizează: in 1982, membrii grupului „Canon" Cerul
coale scrobite şi desuete, le, nesofisticate şi sincere, generează situaţii comice şi bine îndrumată, realizînd Premiul de consacrare al au înregistrat la Electre- înnour.
ales în
raporturile civilizate şi sin­ dau specificul acestui film. roluri de calitate (Ilarion C.C. al U.T.C. şi premiul I cord primul lor disc, îm­ tervalu
cere, luxul şi opulenţa, ma­ posedînd forţa unei bene­ Transformaţi în justiţiari, CiobanU, Ovidiu îuliu Mol- la ultimele ediţii ale Fes­ preună cu, nu mai puţin cădea
nierele conformiste, bono­ fice contaminări cu care fraţii Brad vor lupta ca dovan, Mircea Diaconu, tivalului naţional Clntarea cunoscutul, Victor Socaciu. şl car;
vor fl
mia, zgîrcenia, corectitudi­ autorul îşi conduce citito­ în... vestul sălbatic. Vizi­ Victor Rebengiuc, Mircea României". Acestora li se Rînduri nesentimentale! cărl c
nea!» fanfaronada, ospitali­ rii pînă la poarta argin- bil parodic, filmul are ritm Albulescu, Olga Tudorache, adaugă — activitatea tor Cu toate acestea trebuie sufla
tatea, curăţenia, murdăria, tatului Efes, unde-1 lasă şi acţiune piesăratâ cu mo­ Mariana Mihuţ ş.a.). La fiind o sărbătoare — acea să mărturiseşti că, ascul- torul t
cărl b
ignoranţa, îngîmfarea, ome­ să aştepte, cu nerăbdare mente de suspans bine do­ cîţiva ani de la premieră, sărbătoare pe care o rea­ tîndu-i clntind, simţi că le km/li.
lizează în inimile celor ca­
nia, lichelismul, bogăţia şi şi încredere, continuarea zate. ele se revăd cu plăcere şi iartă zăpezile uitate ale nime t
desfrîul, sărăcia şi boala, fascinantului periplu în cel In 1979, apărea, în regia par a nu-şi fi pierdut ni­ re îi ascultă şi care aşa- copilăriei ! tre 8 ş
maxim
palavrageala şi sobrietatea de-al doilea volum. lui Mircea Veroiu, al doi­ mic din savoarea iniţială. ză pe feţele lor lumina pre­ grade
sinceritatea şi ipocrizia, lea film de aceeaşi factură, zenţei intre oameni. MIRCEA MOŢ
demnitatea şi decăderea, Prof. DUMITRU SUSAN dar parcă mai'puţin des­ VERONICA PALADE