Page 95 - Drumul_socialismului_1986_06
P. 95
I 900 • SÎMBĂTĂ, 28 IUNIE 1986 Pag. 3
de
„Căutătorii
(Urmare din pag. 1) educative Comuna Orăştioara co
mori».
do
întărirea ordinii şi disciplinei — în centrul Sus şi-a artistice, nducînd posibi
revalorificat
mint
desfăşoară
anual
lităţile
îl}
IZIUNE întreceri se care să răspundă etapa un număr maro actualei for
a
masă
e»
de
de
diţii
activităţii sindicatului acestei necesităţi. Cum în maţii, cu un repertoriu şl «
prezenţă
scenică
merituoase.
» norma minimă de 100 • „CINSTIRE ŢIE, VATRA S-au remarcat căluşerii (trei
puncte sînt incluse tere STRĂBUNĂ». La Turdaş s-a
După cum sc ştie, docu multiplicate şi afişate la ducere din unitate sau din nuri pentru jocuri sportive, generaţii), grupul vocal, dan»
it de suptă- încheiat săptămîna cultural- şurile populare, montajul li
olor) mentele celui de al XIII- locuri vizibile din secţii şi afara unităţii. sectoare pentru alergări, educativă „Cinstire (ic, vatră terar-muzica! „Imn poporului
nar: lea Congres al partidului sectoare. Un alt factor îl repre aruncări, sărituri, pistă a- străbună», organizată de Con — omagiu conducătorului",
5 şi de dor" în acelaşi timp, comite zintă preocuparea continuă siliul comunal de educa(ie po brigada artistică şi recitato
populare pun în faţa colectivelor plicativă, portic pentru litică şi cultură socialistă. rii din Orăştioara de Sus,
senului ani- miniere sarcina majoră do tul sindical de secţie in pentru asigurarea tuturor gimnastică, propagandă vi Spectacolul prezentat cu a- grupurile vocal şl de fluie
a extrage şi valorifica tot sistă ca în adunările gru condiţiilor bunei desfăşu zuală adecvată, invenţii, cest prilej a contat şl ca fa raşi, solistul instrumentist Au
ale permn- pelor să fie puş în dezba rări a producţiei în toate ză locală a ştafetei culturale rel Kimbcte trudeşti), grupul
!
loastre mai mari cantităţi de mi inovaţii, raţionalizări (care „Căutătorii de comori». Cea vocal, soliştii vocali, rapso
muzicale nereuri şi alte substanţe tere toţi cei care se abat formaţiile de luci u Avem pot fi... materializate în inai bună evoluţie nu avut-o dul popular Nistor Filipcscu
1 valsului minerale utile, necesare de la disciplina de lucru în vedere, în primul rînd, mese de tenis, şah, covoa- formaţiile : brigada artistică (llucium), grupul folcloric mie,
ta forţă a dezvoltării economice a şi tehnologică, manifestă aprovizionarea ..u materia din Spini, grupul vocal, mon trio fluieraşi (Grădiştea do
— reportaj le, piese de schimb şi al tajul Ilternr-muzlcal, colecti Munte). Impresionantă prirt
f muzical ţării. neglijenţă faţă de utilaje vul do teatru şi dansul mo bogăţia valorică a fost expo
Cronica e- înţelegînd că îndeplini şi instalaţii, dar să se şi tele. dern din Turdaş, grupurile ziţia de artă populară, cu lu
telor pali rea sarcinilor ce ne revin releve muncitorii fruntaşi, Aeţionînd astfel conside vocal şl folk din I’ricaz. DE CO crări ale creatoarelor FloaretS
Tămăşoiu
(l.udcşti),
Letiţl*
•
„CĂUTĂTORII
depinde in măsură hotă- cei care depun strădanii răm că am reuşii să cre Etape judeţene MORI». La Balşa s-a desfă Trosnii, Lin Sturza, Ana Sicol,
ul rîtoare de capacitatea de susţinute pentru realizarea ăm un bun climat de lu şurat etapa comunală a ştafe Emilia Gridan, Ioana Vincrean
mi de copii integrală a sarcinilor de cru în toată unitatea, ceea tei culturale „Căutătorii de (Orăştioara de Sus), Marin
: şi rocunoş- mobilizare a întregului co reducerea ale întrecerilor comori», în cadrul căreia au llogdânescu (llucium), expo
pectacol sus- lectiv, comitetul sindical plan. ce a determinat evoluat formaţii fruntaşe de ziţie organizată de cadrele di
le formaţii de secţie de !a mina Ve- Considerăm că un factor consistentă a absenţelor pe raza comunei — de teatru dactice Letiţia Visăroi şi Vio
di Şi ale ţel-Mintia. împreună cu important în consolidarea nemotivate şi învoirilor de şi grupul vocal Ralşa, câlu- rica Bîldca.
patriei lau- pioniereşti şerli din Mada, Voia, Almaş,
2 Festivalu- consiliu) oamenilor muncii, u n u i climat de muncă să la lucru, creşterea răspun montajul literar-muzical-co Şi „Căutătorii de comori" 1
onal „clnta- sub conducerea organizaţi nătos, de angajare şi res derii oamenilor faţă de în regrafic din Voia, soliştii vo illii satele comunei Lăpuglis
lânici" (co ei de partid, nu întreprins ponsabilitate îl constituie deplinirea sarcinilor de cali şl instrumentişti. Cu pri de Jos şi-au trecut în revistă
un complex do măsuri caro consultarea permanentă cu plan. în prezent, toate lejul ştafetei, în sala cămi cele mai bune formaţii artis
ci o pod ii» nului cultural a fost organi tice din actuala fază de masă
să asigure condiţiile nece oamenii, eu formaţiile de formaţiile de lucru îşi în zată o expoziţie de artă popu a „Cîntârli României». S-aie
re\de cauciuc pentru sări
tist ic: sare bunei desfăşurări a lucru, stabilirea măsurilor deplinesc lună de lună pla turi, instalaţii pentru ra lară, cuprinzând elemente de relevat, printre formaţiile Ins»
(color) producţiei. întărirea spiri ce sc impun pentru reali nul de producţie, ceea ce dioamplificare, iluminare port, ţesături eu motive spe ne, dubnşil din I'lntoag, gru
cifice zonei.
Fin,
din
vocale
purile
ohaba,
al tului de ordine, disciplină zarea normelor şi a planu se reflectă şi în rezultatele etc.), ne putem imagina Formaţiile artistice din sa toag. Lăsau, Teiu, Lăpugiu dO
de aur — şi răspundere in munc-ă. lui de producţie, urmate bune obţinute în întreaga tele comunei Orăştioara de Jos, montajele llterar-muzica-
:
ală (color). Astfel, şi în acest an, în de un control sistemat c şi mină. Este suficient să a- cum se prezintă baza spor Sus, înscrise în ediţia a Vl-a Ic din Ohaba, Lăsău, Teta,
de
„Cîn-
toate cele 26 grupe sindi sever asupra modului ie vnintesc că dacă în 1985 tivă şi de pregătire pentru a tarca Festivalului naţional întîlnit Lăpugiu Miron Jos, rapsodul
Goleşle
popular
s-au
României»,
(Lă
cale au fost dezbătute cu care se transpun în vi iţă unitatea noastră s-a clasat apărarea patriei de la Şcoa în prima confruntare : faza sau) şl poetul popular MIlio»
toţi oamenii muncii Decre măsurile adoptate. în a- pe locul II pe ţară în în la generală nr. 1 Simeria, pe comună a Ştafetei culturai- nor Moldovan (Grid).
tul nr. 400, Legea nr. 1 cest cadru un loc impor trecerea socialistă în ex care în etapa judeţeană a
din 1971, privind ordinea tant îl ocupă faptul că la tracţia minereurilor, în pri concursului de profil a cu „Decada bunei gospodăriri a aşezămintelor
şi disciplina in unităţile fiecare adunare de grupă mele cinci luni din acest cerit locul I cu punctajul de cultură şi a monumentelor istorice
I: 6,00 Ka- socialiste, unele prevederi participă cîtc un membru an ne situăm pe primul
dlmineţli; de 533. Pe locurile urmă
ştiri; 0,30 ah? Codului muncii, regu al comitetului sindicatului loc pe ţară. toare ale concursului s-au Vineri, 27 iunie, s-a de jarea zonelor ce împrej-
7,00 Kadio- lamentul de şrdine inte şi un membru al consiliu Aceste rezultate ne obli clasat şcolile generale nr. clanşat în judeţ „Decada muiesc aşezăimintelc d©
A*' în ţară; rioară. precum şi alte acte lui oamenilor muncii, care cultură, întreţinerea mo
8,10 gă să menţinem şi să con 5 Petroşani (217 puncte) şi bumei gospodăriri a aşeză
,»r ;; 9,oo normative ce reglementea preiau pe loc propunerile solidăm în continuare cli mintelor de cultură şi a numentelor istorice şi aî®
*<t; 9,05 Atl- ză raporturile de muncă. prezentate de membrii de matul de muncă, în care Dobra (201 puncte). O no monumentelor istorice". eroilor neamului, stabiliM
; 10,00 liule- Unele extrase din asemenea sindicat co vizează compe tă merituoasă eforturilor Organizată de Comitetul rea detaşamentelor pioni®»
10,05 Dii11 eo- să domine consultarea co
orulul ; 10,25 prevederi legale fiu fost tente»!" orcanelor de con lectivului în toate pioble- depuse de profesorii Mir- Judeţean de cultură şi e- reşti care în perioada v©=>
»rară radio ; mele de fond ale produc ducaţic socialistă, în cola canţei vor asigura întreţii
i de ştiri ; cea Sinescu (Simeria), Adi borare cu Consiliul jude nerea permanentă a zone=
iJe socialiste; ţiei şi vieţii sociale, acti na Staicu (Petroşani), Flo-
m componls- vitatea permanentă pentru ţean al sindicatelor, In lor de protecţie a monu
letln de ştiri; soluţionarea tuturor proble rian Velescu (Dobra). De spectoratul şcolar judeţean mentelor istorice.
ate; 12,20 De
renă a ţării; melor, exigenţa sporită fa subliniat că, în ultimii ani, şi Comitetul judeţean al
1 la 3; 15,00 ţă de orice manifestare de la întrecerile naţionale ju femeilor, decada urmăreş
ă Kndio-Tv; indisciplină în muncă. te realizarea lucrărilor de
! H»le muzicii deţul Hunedoara s-a clasat Semănatul
30 Dialoguri mereu pe primele două reparaţii curente, asigura
,00 lt.'* M ?.iur- IOAN MATEŞ, rea funcţionalităţii între
mănia pei- preşedintele locuri pe ţară, prin şcolile gii aparaturi de practică culturilor duble
»1 conteni po- generale Ilia, nr. 3 Deva,
eiecţiuni din comitetului sindical de secţie culturală, actualizarea pro
:amelot“ de de la mina Veţel-Mintia Topliţa şi altele. pagandei vizuale, amena- (Urmore din pog 1)
i Buletin dt*
luzi ca pe a- Şi la C.A.P. Banpotoe,
*,00 Orele se-
Kadio jurnal; imediat după încheiere®
ugestia <lv. ; Producţia fizică — realizată ritmic secerişului, s-a acţionat ©*
irnal ; 2 MO nergic la eliberarea tere
Pagini mu-
ure populari- (Urmare din pag. 1) Stremţan, mecanicii Mircea ţia record realizată de la nului de paie, pregătirea
viomont poe- Florca, Ioan Harfaş, mais înfiinţarea fabricii noastre. acestuia şi semănat. C®
cică do i ilans; De altfel, faptele argu trul Ilio Vitan, strungari, Vrem să demonstrăm tu urmare, la această dată —
lîulutin tic
mentează şi susţin exis lăcătuşi, cu toţii au gîndit turor — şi nouă în primul ţinea să arate ingineraî
tenţa unui climat de pu şi executat, în acest al rînd — că putem mai mult. şef al cooperativei, Mitici
ternică angajare în vede doilea trimestru al anului, Pentru aceasta ne vom o- PopeseU — toate paiele s®
rea redresării situaţiei patru maşini de îndoit ba- rienta permanent eforturi fost balotate ş> transpor-f
producţiei. Convingător rete cu termociment, intra le spre valorificarea supe tate în baza furajeră, pa
vorbesc despre acestea oa rea acestora în funcţiune rioară a factorilor de pro tul germinativ fiind pre-;
menii muncii din forma dueînd la creşterea pro ducţie, cu deosebire a ce gătit pe întreaga suprafa
ol'ct ni. aurul ţiile conduse de maiştrii ductivităţii muncii. lor cu caracter intensiv, ţă planificată, adică pe 53’
ii (l*atria>; — în luna mai a.c., am de ha. Mecanizatorul Ioaa
scară (Aria); Marin Stănculea, Elvira reuşit să depăşim prevede spre adoptarea celor mai Iliuţă a încheiat semăna^
A : Lupi! albi Tomuţa (secţia cusut), Cos- eficiente metode de orga
; Ca-n filme tică Grădinara, Lucian rile planului fizic de pro nizare a producţiei şi a tul culturii duble de po-‘
B); o floare ducţie cu 5 000 perechi în rumb pe 40 de ha. în ca
li nan — so- Cîrjan, Gheorghe Otvos, călţăminte, în condiţiile muncii, în aşa fel îneît priveşte stringerca nutreţ
i'lacăra); Un Dumitru Postolache (tras- produsele noastre să fie ţurilor din cîinp, trifoi®!
i/ă (Arta ~ în care prevederile pentru
<*orv inilor) ; tălpuit-finisat), Jiva Nincov luna trecută marcau o puse la dispoziţia benefi a fost cosit de pe 10 ha
: Vînătorul (stanţe) ş.a. Un exemplu creştere de 3 000 perechi ciarilor la timp, In canti şi dus în baza furajeră,
c (Parîng) ; Fabrica ik* nu-âlţâimnu* „Lorvinul- din Hunedoara. Pe
Noiembrie); linia de tras-tâlpuit-finisat 3, muncitoarea Doina Fuscscu edificator ÎL oferă şi cei faţă de sarcinile primelor tăţile şi calitatea înscrise iar fînul a fost recoltat d®
mai vedem prelucrează componente pentru încălţăminte sport. ce muncesc în atelierul me patru luni — sublinia ing. în contractele economice pe 30 de ha pajişti nat®*'
UPEN1 : Din canic al fabricii. Sing. Ion Valeria Pop. Este produc- încheiate. rale şi aşezat pe prepelecl.
lă (Cultural);
Boceî vesel
; LUNEA :
toarce (MI Locuim, de pildă, in secţiile prestatoare de ser
LOASA ; Mas- cartierul Progresul. Ni s-u
1 (Mutici to- Cit mai la îndemîna cetăţenilor! vicii nu sînt echilibrat re-;
:ani: Colle- defectat aspiratorul. Cc fa partizate pe cartiere, în
ize (Retezat); cem ? Simplu. îl luăm de sensul că în unele cartier®
icurs (Steaua miner şi ne adresăm celei se de schimb. Ne zbatem, ccbal». Avem condiţii mult Cum aveam şi o bicicle tem rezolva sau n-avem
■JT1E : Trccă- mai apropiate unităţi de mergem la furnizori si a- mai bune pentru a-i servi tă „Pegas" defectă (nu a piesa, după 60 de zile îi dens populate lipsesc. Noî
•1 (Patria) ; ducem. am solicitat spaţii, solici
ra); GEOA- specialitate, în cazul de prompt pe toţi cei care ni noastră, ci a cititoarei dăm negaţie omului ; dacă tăm în continuare. Sînten#
Lcasâ (Casa faţă secţiei de reparat o- — Ni s-a ars şi rezis se adresează — sublinia noastre Sofia Martin, din defecţiunea este din vina conştienţi că nu este nor
; IIATEG ; biecte de uz casnic din tenţa la frigider. Aveţi cu Tiberiu Polgar. Aş spune Simeria, strada Progresu clientului, datorată unei
ii u (Dacia); mal să plimbăm oamenii
ăsâtorlc CU cartierul Gojdu, complexul ce o înlocui ? — încercăm chiar că aşteptăm clienţi... lui, nr. 9), ne-am adresat proaste exploatări, o rezol dintr-un cartier în altvt
J.AN : Pfidu- meşteşugăresc M. Kogăl- o altă variantă. La centrul de primire al unităţii de specialitate de văm, dar clientul plăteşte, pentru a-şi repara aspira
(Casa do niceanu. Dar, o primă sur — Rezistenţe pentru fri curăţătoriei chimice de pe lingă autogară. Defecţiu în rest, reparăm.
MERI A : Ră gider nu avem. Dar v-o torul, maşina de spălat, te
roşul); ii-IA: priză. Pe uşă scrie „Reno bulevard „vrem" să dăm nea, survenită în termenul — Dar ştiţi exact ce sin- levizorul...
TC (I-u- vare". Da. Sînt necesare reparăm pe cea defectă. Nu teţi obligat prin lege să
şi asemenea lucrări. Că tre vă lăsăm să aşteptaţi. înlocuiţi în termenul de — In privinţa anvelope
buie găsite cele mai bune Cu un televizor „defect" RAID-ANCHETĂ PRIN UNITĂŢI PRESTATOARE garanţie şi ce nu ? lor şi camerelor — a pre
Traias
tovarăşul
cizat
perioade pentru a le face, ne-am prezentat la- unită — Ar fi bine dacă s-ar
este o altă chestiune. ţile de profil conduse de DE SERVICII DIN DEVA Moise, vicepreşedinte IS
EAjll tovarăşii Ervin Farkas — stabili acest lucru Să nu U.J.C.M. — este bine ca
Căutăm altă Unitate de purtăm oamenii pe d r u cetăţenii să ştie că nu fa®
specialitate. O găsim în cartierul „Dacia", respectiv un costum la curăţat Ne de garanţie, a apărat la muri. obiectul înlocuirii în ter
cartierul „Dacia". Este U- Tiberiu Polgar — bulevar interesăm cum sc proce
: Vremea va dul „Decebal". „Problema" anvelopă şi la camera de La conducerea Coopera menul de garanţie. în ca
are, răepi roa- nitatea condusă de Viorel a fost soluţionată operativ, dează. aer. tivei „Mureşul" Deva am zul bicicletelor comerţul
şt dimineaţa. Igna, care mai are în sub — - V ă costă 38 de lei şi stat de vorbă cu tovarăşa este obligat să le vînda
variabil, cu ordine 4 lucrători cu bună după care am aflat: — Am anvelope 20x1,75,
ecătoare inai — Clienţii noştri sînt costumul va fi gata în 10 dar din dispoziţia tovară Leontina Ion eseu, preşe montate în magazine, adi
a parte a In- calificare. După ce „rezol zile — ne spune lucrătoa- şului Uie Cocoru, de la dinte, şi Ilie Cocoru. In că să li se facă proba pe
ind izolat vor văm" aspiratorul, notăm : serviţi cît mai repede şi rea Dorica Dumitru. ceea ce priveşte înlocuirea loc. Dar în multe cazuri
rare vor a ivea — Avem program zilnic cît mai bine — spunea Er — Vrem mai repede. compartimentul producţie
de aversă şi de la orele 8 la 16. Trei vin Farkas. . La noi nu al Cooperativei „Mureşul", anumitor piese în termenul se vînd în cutie, clienţii
te de descăr- — Plătiţi taxă de urgen nu am voie să înlocuiesc de garanţie, lucrurile nu le montează cum se pricep,
e. Vântul va lucrători sîntem mereu aşteaptă nimeni. în plus, ţă — 11,40 lei, şi îl aveţi erau prea clare. A rămas nu li se face proba De
at din scc- aici, în atelier, iar doi pq cîte o zi pe săptămîna ne gata in trei zile. anvelope şi camere în ga- să se limpezească în zilele aici apar defecţiuni, nemul
cu Inten: sifi- teren, rezolvă solicitările deplasăm la Certeju de Sus î-ari.ţie — ne spune Nico-
piuă la 40 — Mai sînt abateri de lae Făran, şeful secţiei. imediat următoare. In ceea ţumiri, purtări pe drumuri.
icraturile ml- la domiciliul cetăţenilor, — şi la Cristur, unde am des la aceste termene. ce priveşte apropierea Deci, comerţul să-şi înde
cuprinse în- aflăm de la tovarăşa Au chis centre de reparaţii, — Ieri şi astăzi n-am a- —- Dar ce £>iese înlocuiţi prestaţiilor de servicii de plinească obligaţiile, noî,
'racle, iar cele relia Igna. în general, a- pentru a veni în sprijinul în termenul de garanţie ?
f re 23 s i 28 vut maşină cu ce aduce beneficiarii lor, cetăţenii, meşteşugarii, la fel şi clien
vem eu ce servi clienţii populaţiei locale. hainele. Dar în general se — Nu mi s-a spus e- tovarăşa Leontina Ionescu. ţii vor fi satisfăcuţi
care ni se adresează. Mă — Dc curînd nc-am mu respectă termenele. Şi ca xact ce. Dacă defecţiunea preciza :
refer mai cu seamă Ia pie tat aici, pe bulevardul „De- litatea... este din fabrică, n-o pu — Pe raza municipiului GH. I. NEGREA