Page 1 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 1
*l!f|
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
Ritmuri susţinute, angajare responsabilă
la eliberatul terenului şi semănat
iOUALISMlI tăţile din C.U.A.S.C. Orăş- de O mijloace mecanice am pus sămînta sub brazdă pe
mobilizare
puternică
Duminică, în toate uni
150 ha.
La
la
A.E.I.
Orăştic,
tie s-a muncit cu răspun
Solomon,
Silvestru
unde
dere la eliberarea de paie întîlnit suprafaţa destinată Viorel C.A.P. Căştău, unde
a ultimelor suprafeţe de culturilor duble este de Gridan şi Ion Ciorîţă, cu
pe care a fost secerat or peste 200 ha. Aici, după presele de balotat, au reu
S I A l C O N S I L I U L U J zul, la pregătirea patului ce mecanizatorii Vaier Că- şit să elibereze de paie
germinativ şi însămînţarca ţănaş,’ Ilie Tegla şi Ştefan toate cele 45 de ha, se
culturilor duble. Deteşan, constituiţi în e- acţiona la pregătirea tere
nului şi semănat. Cu plu
C.A.P. Orăştio este pri
Anul XXXVIII, nr. 8 902 MARŢI, 1 IULIE 1986 4 pagini ~ 50 bani ma unitate din consiliul chipă de prese, au balotat gurile în brazdă se aflau
unic respectiv în care s-au mecanizatorii Iosif Popa,
încheiat deja toate lucru C.U.A.S.C. Florin Constantin şi Marin
rile de după secerişul or Dab, iar cu semănătoarea
PLENARA COMITETULUI rat operativ de paie, arat ORĂŞTIE în urma lor. Ion Lăscoi.
fiind
elibe
terenul
zului,
după-amiaza
au
Pînă
ei
şi însămînţat pe toate cele pregătit terenul pe 30 de
ha, din care pe 20 de ha
40 de ha. Duminică, aici
JUDEŢEAN DE PARTID se acţiona la recoltatul şi şi eliberat de paie întrea s-a încheiat şi semănatul
pe
suprafaţă
care
de
ga
transportul nutreţurilor de orzul a fost recoltat, a in porumbului în cultură suc
pe fîneţcle naturale, pre trat la arat şi discuit o cesivă.
. c ,vut loc, la Deva, Pc marginea materialului personalului muncitor, mai cum şi în grădina legu formaţie de şapte tractoare Pe ogoarele A.E.I. Beriu
IV
C* omitetului jude- prezentat au luat cuvîntul bunei organizări a proce micolă. în alte unităţi, venite din Dine şi Jeledinţi, munceau mecanizatorii Şte
a selor de producţie, spori
3? de 1 partid cu activul următorii tovarăşi: Dan cum sînt C.A.P. Mărtineşti, la volanul cărora se aflau fan Drăgoi,. Mihai Ghcr-
dfe industrie, construcţii Otto Sunulescu, Sabin Faur, rii eficienţei în toate do Căştău, Orăştioara de Sus, mecanizatorii Oliviu Şte man şi Nicolae Ioani, la
.şi transporturi. Au parti Maria Bordei, Vasile Pro- meniile. Astfel, în cincina Orăştioara. de Jos şi A.E.I. fan, Tiberiu Zudor, A- executarea arăturilor şi
cipat membrii şi membrii dea, Adrian Giigor, Iosif lul precedent, pe ansam Orăştic paiele au fost strîn- drian Bunca, Dumitru Ga- pregătirea patului germina
supleanţi ai Comitetului Kelemen, Mircea Rotea, blul industriei judeţului, se de pe întreaga supra gea,. Adrian Niculcscu, Au tiv, lucrare pe care au
, "jdeţean de partid, mem- Maria Costa, Nicolae Boz- productivitatea muncii cal faţă recoltată, în prezent rel Duca şi Aurel Cîndea. încheiat-o pe 40 de ha din
:
i Colegiului judeţean de dog, Nicolae Zăvoianu, An- culată după producţia glo acţionîndu-se cu răspundere Duminică, aceştia au ridi cele 45 de ha prevăzute.
n. rtid şi ai Comisiei jude toniu Bacu, Constantin bală a crescut intr-un ritm în vederea încheierii însă- cat la 194 ha suprafaţa
ţe de revizie, secretarii Cristoi, Valentin Jitea. mediu anual de 8,31a sută, mînţării culturilor dubie pregătită pentru însămînţat, MIRCEA LEPADATU
secretarii adjuncţi cu Participanţii la dezbateri, iar cea calculată după pro pe toate suprafeţele plani iar în urma lor, Viorcl
)bicme economice ai co ca şi raportul prezentat au ducţia marfă a sporit de ficate. Ezaru şi Iulius Moraru au (Continuare în pag. o 2-a)
teţelor de partid muniei- făcut o analiză temeinică, la 223 500 lei pe om, la
V,’ le şi orăşeneşti, secreta- aprofundată, asupra acti 300 200 lei pe om, creşteri
. . comitetelor de "artid şi vităţii desfăşurate de or care evidenţiază eforturile
. ... -ectorii unităţi' 'no- ganele şi organizaţiile de susţinute depuse de colec
ce, reprezenta partid, de consiliile oame- tivele muncitoreşti pentru
. aizaţiilor de - muncii şi comitetele utilizarea . raţională a ma
şti şi ai inf ' privind înfăp- şinilor ş utilajelor, a for
;
ţene de^sin ”*'tre cei mai ţei de muncă, valorifica
"e din actr '~"i ai rea superioară a resurselor
de stat a’ materiale şi financiare ale
Plenara f :+ Hţilor, promovarea în
nea de zi i„. a progresului
ul preocuparea u - noi metode
. iui judeţean, a organe "’n.
- şi organizaţiilor de .lUCrn, ,
rtid, a conducerilor co- tărîrc şi -
[ ' ctive din unităţile eco- ritul orientării^.
: 'mice pentru perfecţiona- ţiilor date de seu-,
,i organizării producţiei general al partidului, to
a muncii, extinderea mc* varăşul Nicolae Ceauşescu, foii,
mizării, automatizării, ro- privind creşterea producti lizat, cai
v
itizării şi cibernetizării vităţii muncii, ca indica nului trecut, I'lVw
ocesclor de producţie, în tor sintetic ce reflectă efi rea fondurilor fixe, cu
' cler ea creşterii producti- cienţa întregii activităţi la sută mai mult decît vo
tăţii muncii pe baza ho- productive, asigurînd ast lumul existent în anul COn,.
rîrilor adoptate de Con- fel materializarea obiecti 1980. De menţionat şi fap Căştău
deosebită urgv.
osul al XlII-Ica al vului fundamental al edi tul că fondurile fixe ce mînţării. culturilor .
C.R., a orientărilor şi in- ficării noii societăţi — spo revin în acest an pe o per în care scop folosesc iei învăţătorului
caţiilor date de secreta- rirea venitului naţional şi, soană ocupată în industria- randament ridicat utila
■tl general al partidu- pe această bază, a nivelu judeţului sînt cu 27,4 la jele din dotare.
ui, tovarăşul Nicolae lui de trai material şi spi sută mai mari dccît în Momen. de sărbătoare a lare, reprezentanţi ai or
‘•eauşescu. ritual al întregului popor. anul 1980. în structura teh şcolii româneşti. Ieri, po ganizaţiilor de copii şi
în continuare, partici- S-a relevat că, sub con nică a fondurilor fixe, porul nostru a omagiat, cu tineret, ai întreprinderilor
.anţii la plenară au vizio ducerea şi îndrumarea ne ponderea o au cele direct sentimente de adîncă pre pătronatoare şi comitetelor
nat un film realizat în u- mijlocită a Comitetului ju conducătoare, cum sînt ţuire, pe cei care şi-au cetăţeneşti de părinţi, mii
nităţilc economice hunedo- deţean de partid, rezulta maşinile, utilajele şi insta ÎN ZIARUL DE AZI : asumat nobila misiune de a de cadre didactice.
rene şi axat pe problema tele obţinute în întreprin laţiile de lucru, al căror creşte, educa şi forma pen Bilanţul strădaniilor de
tica productivităţii muncii, derile din judeţ pe linia volum a sporit de la 24 tru muncă şi viaţă genera puse în anul şcolar 1985—
care a evidenţiat succint creşterii productivităţii la sută în 1980, la 28 la Dialog cu cititorii ţia de mîine. Sărbătorirea 1986 a relevat locul pe
iodul în care se acţionea- muncii sînt pozitive, con sută în 1985, ca urmare a Zilei învăţătorului s-a des care învăţământul hunedo-
’ -i pentru înfăptuirea sai'- stituie materializarea poli amplului proces de moder Concluzii practice din făşurat în climatul înăl rean îl deţine în întrecerea
milor mobilizatoare la a- ticii economice a partidu nizare, în mod deosebit desfăşurarea convor ţător în care ţara omagia socialistă a unităţilor de
: j > ;st important indicator. lui şi statului privind mo din unităţile miniere, si birilor recapitulative ză şase decenii şi jumătate profil — locul IV pe
dernizarea forţelor de pro derurgice, energetice, din de la făurirea P.C.R., al ţară —, procentajul bun de
ducţie, fiind construite şi construcţia do maşini. O mobilizatoarelor îndemnuri promovabilitate în condiţii
puse în funcţiune o serie altă subliniere este aceea Sărbătorirea Z i l e i pe care secretarul general" le reducerii substanţiale a
Produse de obiective importante, cu că din volumul total al pionierilor al partidului, tovarăşul mediocrităţii, roadele inte
din marmură \ o dotare tehnică de înaltă fondurilor fixe existente în Nicolae Ceauşescu, lc-a a- grării procesului instuctiv-
şcolii
la
oamenilor
dresat
şi
corectarea
educativ
cu
acordîndu-se
peste plan performanţă, continuă sporită industria judeţului la în- Sport recenta plenară a C. C. al producţia. Au fost eviden
atenţie
pregătirii profesionale a (Continuare în pag. a 2-a) P.C.R., precum şi în cu- ţiate succesele din -etapele
«>bilizîndu-se exem-
în vederea obţinc- vîntarea rostită eu prilejul republicane ale întrecerilor
pio
inaugurării
Palatului
pe discipline de învăţământ
mor rezultate deo- nierilor şi şoimilor patriei şi meserii (1C5 premii), în
în producţie, co- din Bucureşti. sesiunile de comunicări
1 de oameni ai ştiinţifice ale elevilor din
de la întreprin- La Deva, Hunedoara, Pe
Harinura" Simc- troşani, Petrila, Lupeni, licee (peste 200 lucrări în
etapa
multe
judeţeană,
’ieiat cele şase Vulcan, Uricani, Haţeg, dintre ele cu un potenţial
estui prim an Brad, Orăştie, Simeria, Că- creativ deosebit), ca şi e-
’ului 1986 — lan şi lila, sărbătorirea Zi forturile de perfecţionare
semnate de- lei învăţătorului s-a trans
.. planului pro format în calde manifestări a cadrelor didactice (peste
feţiei fi.zice. Astfel, la prin caro slujitorii şcolii, 600 dintre ele fiind cu
cursurile
pentru
produsele de bază — elevi şi părinţi şi-au ex prinse la gradelor didac
obţinerea
placaj don marmură primat gîndurile de stimă
finit şi dalie mozaica- şi recunoştinţă faţă de tice).
te —, ei au realizat pe partid, dc secretarul său Momente înălţătoare în
ste prevederi 19 000 şi, general, tovarăşul Nicolae cadrul adunărilor au creat
respectiv, 4 000 mp. Ob Ceauşescu, pentru grija prezentarea Mesajului de
ţinerea acestor sporuri statornică pe care o poar salut din partea Ministe
de producţie este indi tă creşterii şi educării ti rului Educaţiei şi învăţă
solubil legată de hărni nerei generaţii, faţă de to mântului, organizaţiilor de
cia şi abnegaţia de care varăşa Elena Ceauşescu, copii şi tineret. Uniunii
dau dovadă cei ce mun care îndrumă şi conduce Sindicatelor din învăţământ,
cesc în atelierele placaj cu înaltă competenţă ope Ştiinţă, Cultură, Poligra
şi dale, între care se re ra de dezvoltare a învuţă- fie, Presă şi Edituri, adre
marcă tăieterii Mircea mîntului şi ştiinţei româ sat cadrelor didactice. Cu
Xliu şi Vaier Dara, for neşti. vintele de mulţumire şi
matorul dale Vasile Iri- La adunările festive din recunoştinţă rostite de slu
mic, mecanicul Miron cele 13 centre hunedorpne jitori ai şcolii, de repre
Muntoanu. m a i ş t r i i au participat membri ai zentanţi ai întreprinderilor
Nicolae Petric, Savin Cooperativa meşteşugărească „Progresul" Deva, secţia articole telmicc ilin cau birourilor comitetelor ju patronatoare, părinţi şi
Sava, Ilie Manea, Vlad ciuc. In atelierul prese, condus de maistrul Valeria Moraru se produc circa 100 dife deţean, municipale şi oră pionieri au fost clipe emo
Viorea s.a. J rite repere din cauciuc, desti nate pieţei interne, cit şi exportului. şeneşti de partid, ai comi ţionante.
Foto NICOLAE GHEORGHIU tetelor şi birourilor execu
tive ale consiliilor popu (Continuare in pag. a 3-a)