Page 101 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 101
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
N
l „ .. , .* . , . .
ia E f o r t u r i p l i n e d e r ă s p u n d e r e p e n t r u
SOCIĂLISMll î n c h e i e r e a g r a b n i c ă a s e c e r i ş u l u i g r i u l u i
griului
cunoaş
Secerişul
ori — arăta preşedinta —
te, în unităţile agricole din
Consiliul unic agroindus C.U.A.S.C. astfel că nu am putut se
vremea
Astăzi
cera.
însă
trial Hunedoara, un ritm HUNEDOARA s-a limpezit şi putem intra
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. E■ înalt de desfăşurare. Lu în lan.
încheiată
—
SI AL C O N S I L I U L U I U L A R J U D E Ţ E A N crarea ne este spunea Dumitru După o consultare cu
cum
Julea, preşedintele consi
liului unic agroindustrial
Anul XXXVIII, nr. 8 927 MIERCURI, 30 IULIE 1986 4 pagini - 50 bani —, la C.A.P. Huituri,
C.A.P. Hăşdat, şi C.A.P.
Peştişu Marc şi sc apropie
de finalizare în unităţile
ia nr. 4—obiectivul principal agricole din Cinciş, Mine*
rău, Nandru ş.a.
Alexandru Zudor, prima,
ai constructorilor din Călan rul comunei Peştişu Mic.
sublinia :
— Strîngerea cît mai
Pentru oamenii muncii parcul de omogenizare al menilor din echipele con grabnică şi fără pierderi
din cadrul Antreprizei de secţiei furnale nr. 2 —, duse de Imre Marton, Ale a recoltei de grîu înre
construcţii-montaj Călan, precum şi în alte zone ale xandru Hălăştoan, Imre gistrează o puternică mo
bilanţul primelor şase luni platformei Călan. Menţio Kiss şi alţii. Cît s-a lucrat bilizare de forţe meca
ale actualului cincinal este nez că la bateria nr. 4 ac în ultima lună ? nice şi umane. în unită
pozitiv. „Planul valoric — tivitatea a fost organizată — în 25 iunie — ne răs ţile agricole de pe raza
no informa ing. Teodor în a.şa fel încît să se poa punde Imre Marton — mai La (.‘.A.P, Paştişu Maro, paralel eu secerişul griului, se
Baciu, directorul antre tă lucra, în paralel, şi la erau de introdus în blocul comunei noastre se acţio lucrează şi la transportul baloţilor clin cimp. In fruntea n-
mare
cu
nează
mai
cea
prizei — a fost depăşit cu celelalte instalaţii aferen ceramic 2 880 tone de că hărnicie şi responsabilita cestei acţiuni Ladisiau Dcmeter, secretarul organizaţiei <le
partid din unitate, in fotogra fie în prim plan.
circa un milion lei. Pro te — circuitul de alimen rămidă, iar azi (25 iulie — te pentru a strînge recolta
ductivitatea muncii în con- tare a bateriei, staţia de n.n.) au mai rămas de în- cît mai repede şi a o pune
strucţii-montaj a crescut, dozare, staţia de concasa- zidit circa 2 280 tone. Deci, la adăpost. şedinţa, şi pe Ileana Radu, Sabin Ciupe, şeful formaţiei
faţă de plan, ou 15 000 re, rampa de cocs, decan- cam 600 tone de "cărămidă inginerul şef al unităţii, de mecanizare, combinele,
lei/om, iar la lucrările de toruil, circuitul de evacua refractară ne-a trecut prin La Cooperativa agricolă într-o tarla situată mai sus la volanul cărora erau
întreţinere şi reparaţii cu re a cocsului şi turnul do mîini în ultima lună. de producţie din Peştişu de satul Josani. încă nu Constantin Hăucă. loan
Sing. Mircea Dumitraş, Mic au fost secerate, pînă începuse secerişul deoare
Ritm şi calitate In realizarea din cadrul brigăzii nr. 51, în prezent, circa 100 ha. ce holda era umedă. TRAIAN BONDOR
le-nm
în-
— Ieri (duminică, 27 iu
Luni
dimineaţa
conduce
pe
circuitul
ne
I N V E S T I Ţ I I L O R expediţiei de cărbuni, sec tîlnit pe Otilia Buca. pre- lie a.c.) a plouat de două (Continuare in pag. a 3-a)
mmemmm
tor în care coordonează lu
crările de închidere, fini
rente s-a înregistrat un cărbune. în toate punctele saj şi construcţii metalice.
spor de 47 000 lei/om. Au cnurnera.te se află, la ora „Cît măsoară acest tra
fost reduse cheltuielile to aceasta, constructorii an seu ?“ îl întrebăm. „De la
tale la 1000 lei producţie treprizei. depozit pînă la turnul de
construcţii-montaj cu 2 lei, Am ales, pentru început, cărbune al bateriei nr. 4
iar cele materiale — cu şantierul viitoarei baterii sînt circa 3 km. Recent
2,6 lei". nr. 4. Oamenii din briga au fost terminate lucrările
— Care sînt obiectivele da nr. 52 au terminat în la galeriile benzilor de
unde acţionează în prezent primul semestru structura transport nr. 19—24 şi în
constructorii ? de rezistenţă. Cum a fost ? prezent se acţionează din
— Obiectivul nostru prin „împreună cu alţi colegi plin la cele cu nr. 28—29".
cipal pe acest an îl con — ne răspunde Dumitru —• în afară de acestea,
stituie bateria nr. 4. Prin Cioclei, şeful unei echipe cîte mai trebuie termi
urmare, cea mai mare par de dulgheri — am execu nate ?
te din forţele celor trei tat placa duzelor şi cadre — Un număr de 5 benzi
brigăzi ale antreprizei se lor- de rezistenţă, din be transportoare. în acelaşi
află concentrate la aceas ton armat. Sîntem mulţu timp, se acţionează la fi
tă lucrare. Bineînţeles, si miţi că am făcut o lucra nisarea staţiilor de trans-
multan mai acţionăm la re bună". Altă echipă care bordare şi în alte puncte
bateria nr. 2 de cocs bri şi-a pus o semnătură... trai ale transportului de căr
chete (prevăzută a se fina nică la structura de rezis bune.
liza la începutul trimes tenţă a bateriei este cea Nume de oameni harnici
trului IV 1986), Ia capaci de fierari-betonişti, condu notate de-a lungul celor 3
tatea nouă de cilindri de să dc Aurel Neacşu. km, pe traseul de alimen
laminor (pe care nc-am Acum, la baterie se află tare al bateriei nr. 4 :
propus s-o predăm bene echipele de zidari-şamo-
ficiarului în august a.c.), tori. î-nzidiirea camerelor MARIN NEGOIŢĂ La C.A.P. Peştişu Mic se acţionează cu forţe sporite pentru încheierea cît mai grab
la circuitul de evacuare a de ardere cu cărămidă re nică a recoltării griului. Foto NICOLAE GHEORGHIU
măruntului — care cuprin fractară este o adevărată (Continuare în pag. a 3-a)
de toate benzile transpor artă despre care „poves
toare dintre aglomerare şi tesc" expresiv manile oa
Indicatorii de plan se îndeplinesc cînd
populaţia este bine servită...
— Este un adevăr de ne am ajuns să desfăşurăm laţiei — ne spunea tovară ţei 117,5 la sută, beneficii
contestat: noi, meşteşuga astăzi 153 de activităţi di şul Axente Albu, secretar 101,8 la sută.
rii, meseriaşi chemaţi să verse în sprijinul popu adjunct a! comitetului o-, Am trecut prin mai mul
satisfacem cerinţele popu laţiei. Croitorie, argăsitorie, răşenesc de partid. Este a- te unităţi prestatoare de
laţiei, ne putem îndeplini tăbăcărie, blănărie, rame — devărat că principalii in servicii din Călan. Dacă ia
sarcinile de plan numai geamuri, lenjerie, reparaţii dicatori sînt realizaţi şi de argăsitorie-tăbăcărie. blă
făcînd zi de zi, ceas de auto-moto, marochinăric. păşiţi. Dar mai sînt multe nărie, plisat fuste, auto-
ceas, o cît mai bună ser d e c o r a ţ i u n i interioa lucruri de rezolvat pînă a moto, ratnc-geamuri, lcnjc
vire a populaţiei — ne spu re, tîmplărie, coafură, ajunge în situaţia de a a- rie, croitorii, marochinăric
nea tovarăşul Viorel Iczan, frizerie, reparaţii radio şi finma că totul este bine ete., am văzut la lucru oa
preşedintele Cooperativei televizoare, cizmărie, cu pus la punct, că cetăţenii meni harnici, amabili ji
meşteşugăreşti „Strei ul“ răţătorie chimică, Cosmeti- sînt serviţi prompt în toa pricepuţi — loan Ivănescu
din Călan. Doina şi Mircea Basarabă.
— Tovarăşe preşedinte, loan şi Gavrilă Pleş, A-
un locuitor al Călanului SERVICII PROMPTE, DE CALITATE, vram Faur, Adrian Rujoi,
mai merge astăzi la Hu DIVERSIFICATE Silvia Nistor, Elisabeta Că-
nedoara, la Deva, Simeria răban, Mariana Mălină.
sau Haţeg pentru a-şi re Eugenia Suciu etc. —, în
zolva o anumită problemă că, zugravi, confecţii me te secţiile. Mai sînt cazuri altele, cum sînt: tinichi-
pe linia prestărilor de ser talice, confecţionat plapu- de indisciplină la unii me gerie, tîmplărie, cizmării,
vicii sau găseşte în Călan mc — iată în mare care seriaşi, nu se foloseşte ju frizerii, coafură ctc. — e-
tot ceea ce are trebuinţă ? este reţeaua noastră de u* dicios timpul de lucru, se xistă încă dezordine, nu se
— Aş exagera dacă aş nităţi puse la dispoziţia mai săvârşesc abateri, care respectă programul de lu
afirma că reţeaua coope populaţiei. poartă nejustificat oameni cru, clienţii sînt trataţi cu
rativei noastre satisface în — Dar o reţea care se pe drumuri, provoacă ne superficialitate, amânaţi.
tru totul cerinţele popu cerc diversificată şi întă mulţumiri. Organizaţia de — Avem în vedere, în
laţiei oraşului. Dar tot a- rită în continuare — a in partid a cooperativei are continuare, dezvoltarea re
devărat este că ne zbatem tervenit tovarăşul loan Ba- insă capacitatea dc a re ţelei unităţilor prestatoare
să le satisfacem într-o mă criu, secretarul biroului e- zolva în cel mai scurt timp de servicii a cooperativei
sură tot mai mare. Vă spun xceutiv al consiliului popu şi cît mai bine toate aceste „Streiul" — concluziona to
fără teama de a greşi că lar al oraşului.. Este ne probleme, pentru a asigu varăşul Dionisie Fronţoni,
din alte localităţi vin oa voie şi populaţia solicită ra populaţiei în fiecare zi secretar adjunct al comi
meni la secţiile noastre, nu să se înfiinţeze o secţie de servicii de cea mai bună tetului orăşenesc de partid
călănenii se duc în alte prestări în construcţii, o calitate. La parterul blocurilor din
oraşe ca să-şi rezolve anu potcovăric, o rotărie. De altfel, dovada aces oraşul nou Ii s-au reparti
mite probleme pe linia — Comitetul orăşenesc tui potenţial o fac realiză zat 1000 metri pătraţi pen
prestărilor de servicii. în de partid, biroul său au rile de pe primul semes tru organizarea de noi sec
drumaţi şi ajutaţi în per permanent în vedere mo tru: la producţia marfă a ţii, pentru extinderea şi
manenţă de cornii totul oră dul în care unităţile pres realizat pe şase luni 113,3 modernizarea celor exis
şenesc dc partid, de con tatoare de servicii ale coo la sută, la prestări servicii tente.
întreprinderea de piese de schimb si reparaţii utilaj mi
nier Deva. Aspect din secţia reparaţii. siliul popular al oraşului, perativei „Streiul" satisfac pentru populaţie 120,8 la
de conducerea U.J.C.M.. cerinţele zilnice ale popu- sută, livrări'la fondul pie GH. I. NEGREA
