Page 102 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 102
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
întrecerea socialistă —
Ti
la cote superioare de desfăşurare
20,00 Tel
Acţionînd în spiritul sar muncii pentru realizarea mare interes. De aseme cii au pus accent pe apli 2(L Aci
cinilor şi orientărilor for dezideratului major — în nea, consfătuirile în cadrul carea şi generalizarea ini
mulate de secretarul gene făptuirea exemplară a sar cărora se înmînează di ţiativelor muncitoreşti îna
ral al partidului, tovarăşul cinilor de plan. plomele constituie prilejul intate, în funcţie de spe
Nicolae Ceauşescu, în ve Este semnificativ că în unui larg schimb de idei, cificul muncii oamenilor
Perfecţionarea calificării derea intensificării întrece urma măsurilor întreprin de generalizare a expe din Valea Jiului. dovedit
Dintre
rii socialiste pentru creşte
rienţei pozitive. In prezent
se de grupele şi comite
cele
care
şi-au
rea producţiei de cărbune tele sindicale, sub condu trofeul de unitate fruntaşă consistent eficienţa în
şi policalificării-preocupare în Valea Jiuiui, Consiliul cerea organizaţiilor de îl deţine colectivul minei munca de fiecare zi putem
municipal al sindicatelor partid, pentru o cît mai Paroşeni. Pentru activita menţiona „Contul de eco
Petroşani a situat în cen bună organizare şi urmă tea plină de dăruire pe ca nomii al grupei sindicale",
de primă însemnătate trul preocupărilor sale rire a materializării tutu re au desfăşurat-o oamenii „Brigada înaltei răspun
perfecţionarea formelor şi ror obiectivelor, numeroa muncii, brigăzile conduse deri muncitoreşti", „Fieca
tchnico-ingine-
cadru
re
a comitetului sindicatului a cadrului de organizare a se colective muncitoreşti de Vasile Cojocaru, Perene rcsc şi de specialitate să
acesteia, atît la nivelul for
Nicolae
Andra.şic,
Fazakas,
s-au afirmat tot mai mult,
Comitetul sindicatului, fost încadraţi în producţie maţiilor şi locurilor de obţinînd locuri fruntaşe în Nicolae Popa, Mihai Şte- rezolve anual cel puţin o
împreună cu consiliul oa 461 absolvenţi ai şcolii muncă, cît şi la cel al în întrecere. Aşa de pildă, co. fureae, Mihai Bărbăcaru, problemă tehnică sau de
menilor muncii, sub îndru profesionale, în meseriile treprinderilor. lectivele întreprinderilor mina Paroşeni a cîştigat organizare a producţiei şi
marea comitetului de partid de cocsar, furnalist, oţelar, La baza întregii activi miniere Lonea şi Paroşeni locul I pe ramură în 1985, a muncii în afara sarcini
au stabilit sarcini concrete luminator, prelucrător prin tăţi a organizaţiilor de au cîştigat locul I, fiind fiind distinsă recent cu Or lor de serviciu", „Eu con
dinul Muncii clasa I.
de perfecţionare, calificare aşchiere, sudor, forjor-tra- sindicat şi organelor colec distinse cu drapelul de u- fecţionez, eu controlez, cu BUCU
şi policalificare a forţei de tamentist, turnător, meca- tive de conducere ale în nitate fruntaşă pe combi In întreprinderile minie răspund", „Brigada bunei dioprogi
muncă pentru anul 1986* no-energetic şi zidar şamo- treprinderilor am pus ho- natul minier. Un mare nu re, la celelalte unităţi e- serviri", „Judecata munci 0,30 Ret
diojurns
torească" şi altele.
cît şi în perspectivă pe tot tor. De remarcat apoi că tărîrile Congresului al măr de colective şi sectoa conomiee, cît şi la nivelul ţară; 8,
cincinalul 1986—1990. Pro- în ultimii 3—4 ani a cres XIII-lea al partidului şi re miniere, de producţie municipiului au fost orga întrecerea socialistă cu 8,10 Cu
' gramele de perfecţionare a cut considerabil numărul cele ale recentului Congres şi investiţii, precum şi nu nizate zile ale unităţii eco prinde un mare număr de 9.00 Bul
Răspum
pregătirii profesionale or absolvenţilor şcolii profe al U.G.S.R. De un real meroase brigăzi din abata nomice, sectorului, maistru oameni ai muncii, forma lor; 10,(
ganizate în C.S. Hunedoa sionale şi de liceu în me folos ne este şi experienţa je şi lucrări de pregătire lui, brigadierului, consfă ţii de lucru şi colective. 10,25 In
ra au la bază tematici cu seriile siderurgice (cocsar, dobîndită de sindicatele au fost distinse cu „Lampa tuiri şi schimburi de expe Tocmai dc aceea, căutări că popi
le şi eforturile organelor şi
citate;
probleme specifice locuri furnalist, oţelar, luminator, noastre în anii trecuţi, atît şi casca de miner" şi di rienţă cu minerii şefi de organizaţiilor sindicale, ale Ştiri; 1
lor de muncă şi cuprind zidar şamotor 'şi turnător). în ceea ce priveşte popu plome de onoare „Laudă brigadă, maiştri şi alte ca conducerilor colective vi ritul le
diferite aspecte de specia A crescut, de asemenea, şi larizarea şi cunoaşterea muncii", trofee ce au în dre tehnice şi din activul zează valorificarea tot mai Ana
Nagy ş
litate: progres tehnic, pro gradul de pregătire a aces sarcinilor de plan, stabili cununat eforturile depuse sindical pe teme care să bună a potenţialului nos Buletin
cedee noi de fabricaţie şi tor absolvenţi, reuşind să rea şi adoptarea în colecti pentru creşterea producţiei vină în sprijinul realizării tru şi, prin aceasta) creş monil
de control al calităţii, con se integreze mai repede şi vele muncitoreşti a angaja de cărbune. sarcinilor de plan şi a! an- goste s
sumuri specifice de mate mai bine în producţie, da mentelor de întrecere, pre Datorită spiritului de gajamontelor asumate în terea eficienţei întrecerii 12.15 Di
rului; )
rii prime, materiale, com torită unei preocupări mai cum şi diversificarea for întrecere tot mai pronun întrecerea socialistă. socialiste. 15.00 A
bustibil şi energie, noul atente a factorilor educa melor de urmărire a între ţat existent între colecti Trebuie să remarcăm că PETRU BARB, dio-tv.
mecanism economico-finan- ţionali din şcoală şi a cerii. Acest fapt a condus ve, de la un semestru la organele şi . organizaţiile preşedintele Consiliului ,,FI oare
Paul
ciar, metode moderne de maiştrilor şi muncitorilor la o mai bună cuprindere altul, rezultatele întrecerii sindicale, în colaborare cu ţ iu iii) ;
conducere şi organizare etc. la care au fost daţi în pri şi mobilizare a oamenilor socialiste sînt aşteptate cil consiliile oamenilor mun municipal Petroşani Radio ju
al sindicatelor
citate;
Trebuie să spunem apoi mire în perioada de prac trio ti ce
că, pentru ca întreaga ac tică în cadrul secţiilor com 16,40
'0 H
tivitate să se deruleze în binatului. i' C<
condiţii cît mai bune, co Paralel cu activitatea de îmdc;
mitetul sindicatului, orga calificare prin formele a- Clubul muncitoresc - o Consiliul municipal al doric;
nul colectiv de conducere, mintite, o atenţie deosebi sindicatelor Petroşani a tico-ide
rele se
au stabilit pentru fiecare tă se acordă policalificării iniţiat, Ia Clubul sindica internai
curs de perfecţionare un personalului muncitor. Co centru al educaţiei revoluţionare telor din oraşul Lu.peni, Buletin
responsabil din rîndul ca mitetul sindicatului şi un schimb de experienţă gu ’ în
dului;
drelor cu studii superioare C.O.M. au stabilit numă cu tema „Forme şi metode 20,30 A;
sau maiştri principali. De rul de muncitori, pe mese folosite de organele şi or La sug
asemenea, pentru cursurile rii, ce urmează a se poli- Plan, producţie, calitate, serii pentru cuprinderea tarea calitativă a econo ganizaţiile sindicale, de zi într
ment
ce se ţin cu maiştrii sau califica în anul 1986. .La export, acord global, pro într-o măsură mai bună miei româneşti in noua e- consiliile oamenilor mun lectura
personalul TES.A sînt no fundamentarea cifrelor de ductivitate, eficienţă, redu şi mai concretă a tuturor cii pentru aplicarea expe povici;
minalizaţi lectori din rîn policalificare s-au avut în cerea consumurilor, polica oamenilor muncii. De o tapă a revoluţiei tehnieo- rienţei pozitive în muncă". 23.15 N
dul cadrelor de conducere vedere indicele de utilizare lificarea, creaţia tehnico- reală utilitate productivă ştiinţifice", „Posibilităţi de 23.55—2
ştiri.
care prezintă teme de spe a timpului de muncă a] ştiinţifică, noul mecanism s-au dovedit în această di îmbunătăţire a transportu
cialitate de un înalt nivel muncitorilor pe meserii şi economico-financiar sînt recţie cercurile tehnice — lui feroviar, în lumina do
teoretic şi practic. Toate folosirea raţională a forţei numai cîteva din proble cumentelor Congresului a!
acestea ne îndreptăţesc să de muncă, in scopul creş mele ce stau in faţa con „Cercul strungarilor" la XIII-lea al P.C.R." si al
afirmăm că în cele mai terii productivităţii muncii siliului de conducere al T.M.M.R., „Cercul electri tele.
multe cazuri cursurile de şi eficienţei economice. Clubului sindicatelor din cienilor" la sindicatul de Activităţi
perfecţionare se desfăşoară Au absolvit în 1986 aceas Simeria, în alcătuirea şi linie C.F.R., „Cercul me în acelaşi timp am or di:\ .
în condiţii bune, avînd o tă formă de policalificare realizarea programelor de canicilor" la Depoul C.F.R., ganizat sărbătorirea frun grădini
(Patria
bază materială corespun un mare număr de mun activitate. „ C e r c u l pietrarilor" la taşilor in producţie, a u- politico- I1UNK1
zătoare (săli dotate cu a- citori, în meseriile de elec I n trepr in d ere a „Marmura", nor muncitori cu vechime dolarii
paratură de proiecţie) şi tronist automatizări şi fo Magistralele cuvîntări ale în total avem 14 cercuri în aceeaşi unitate, a eve dern -
documentaţie tehnică ne chist cazane apă şi abur, secretarului general al nimentelor deosebite din educative rin mi
sala B
cesită. întregul proces de urm-înd caf'rfn această lună p a r t i d u l u i , tovarăşul şi cursuri tehnice, ştiinţi viaţa de familie a oame cific (
perfecţionare * este organi să se mai deschidă încă 8 Nicolae Ceauşescu, ne sînt fice, juridice şi de alte f A vi
v>/
zat în aşa fel îneît într-un cursuri cuprinzînd meserii far călăuzitor în activita genuri. De un interes tot nilor. atît în unităţile e- Aii c
cincinal fiecare om al mun le de oţelar, cocsar. furna tea de zi cu zi, în organi mai mare se bucură apoi eonomice din oraş, cît şi albi f
cii să finalizeze două list, laminator, macaragiu, zarea unor programe cu organizarea la căminele de la club, în cadrul serilor raj u!
Rîpa -
cursuri. lăcătuş, sudor şi instala un bogat conţinut în edu nefamilişti a unor discu de romanţe şi umor. • O interesantă şi utilă tural);
în anul 1986, la nivelul tor. carea revoluţionară a oa ţii cu tinerii, pe probleme In intenţia de a fi me dezbatere a organizat co molii ci
menilor muncii.
combinatului sînt cuprinse Comitetul sindicatului ca: ridicarea calificării reu mai aproape de oa mitetul sindicatului de la I,ONE;
(Miner
în diferite forme de per urmăreşte permanent a- In această perioadă, de profesionale, policalifica meni, putem spune că în întreprinderea minieră Bar cerul .
fecţionare 6 985 persoane, ceastă importantă activita pildă, am organizat unele rea, cunoaşterea şi respec Simeria nu mai există u- za: „Conducătorul — spe citores
dintre care 190 maiştri, te şi analizează în plenare acţiuni care să conştien nitate care. In organizarea cialist şi om politie". C ă p i
(Munc
185 cadre cu studii modii sau şedinţe de birou mo tizeze oamenii cu privire tarea legilor, a principiilor Al no
şi 245 cadre cu studii su dul cum se desfăşoară la necesitatea obţinerii u- si normelor de convieţui clubului, să nu fi găzduit • La întreprinderea mi zat); ]
ale
întîlniri
oamenilor
perioare. cursurile de calificare, po nor rezultate superioare în re socială, păstrarea avu nieră Petrila, comitetul sin ua ro«
licalificare şi perfecţiona procesul de producţie. A- tului obştesc etc. muncii cu personalităţi Jazz ’
O atenţie deosebită acor culturale de prestigiu din dicatului a iniţiat consfă RA.ŞT1
dă organele şi organizaţii re a întregului personal ceste manifestări le ini In baza planurilor de tuirea „Preocuparea comi alb al
rând oi
muncitor.
le sindicale asigurării com NICOLAE POPA, ţiem direct la locurile de activitate lunare, iniţiem ţară, reuşind să îmbunătă siei inginerilor şi tehni ra); -
ţim astfel calitatea şi con
binatului. cu oameni cali responsabilul cu probleme muncă, în colaborare şi cu manifestări care să răs cienilor pentru creşterea întorc
culturi
ficaţi prin şcoala profesio sprijinul comitetelor sindi pundă nemijlocit cerinţe ţinutul manifestărilor noas
de pregătire profesională tre. gradului de utilizare a ma nouăl*
nală şi liceul industrial, al comitetului sindicatului catelor. O deosebită aten lor actuale. Sub forma u- Ne-ara străduit şi sîn- şinilor şi utilajelor din B R A /
penln
în acest an, pînă în pre din Combinatul siderurgic ţie acordăm diversificării nor tribune ale ideilor am dotare, pentru sporirea gra Hallo.
zent au terminat şi au Hunedoara acţiunilor pe profil de me dezbătut temele: „Dezvol- tem mereu în căutarea dului de tehnicitate şi or cuitur
noului, pentru a aduce ac fără /
ganizarea procesului de (Mure
tul educaţional cît mai a- producţie". n i a o
proape de preferinţele oa
menilor muncii. Simeria • „Directivele Congre
se înscrie de acum pe lis
ln cadrul atelierului sului al XIII-lea al P.C.R.
ta oraşelor cu trei festi — program mobilizator ckv V
de automatizări de la valuri locale, la care clu dezvoltare a economiei na.
I.P.S.R.U.E.E.M. Petro bul nostru îşi aduce o con ţionale. Sarcini concrete în Pen
şani s-a realizat inte tribuţie de seamă: „Cînte- domeniul extracţiei de fi fri
gral, pentru prima dată, cele Streiului", „Romanţe cărbune" a fost tematica mal
după-
un dulap de automatiza şi umor" şi „Glasul roţi expunerii iniţiate de comi sufla
rat o
re pentru staţiile de ven lor de tren". tetul sindicatului de la în Te mp
tilatoarei. In imagine in Mai avem însă multe de treprinderea minieră Live- vor 1
te în
ginerul Mihai Mihuţ, făcut. De aceea, acţionăm zeni. Iar c
şi 30
subinginerul Florian Bu în permanenţă pentru oa • Comitetul sindicatului
La
suioc, şeful de brigadă activitatea clubului nostru de la Combinatul siderur va îr
Gheorghe Bîtcă şi elec să fie caracterizată de ca gic Hunedoara a organizat fi mî
tronistul Cristian Petri- litate, spirit novator, con masa rotundă cu tema „A- rar
cînd
şor verifică primul ase ştiinţă revoluţionară, efi sigurarea calităţii cocsului verse
Vînli
menea dulap de auto cienţă. metalurgic necesar furna din i
matizare. IOSIF MERCEA, lelor, in condiţiile folosirii cătoi
văl.
directorul în procent mai mare în viciu
Clubului sindicatelor şarje a cărbunilor indi
C.F.R. Simeria geni".
