Page 103 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 103
. 8 927 • MIERCURI, 30 IULIE 1986 Pag. 3
\ 0 delegaţie din regiunea Doneţk, Bateria nr. 4 —
rie a taberei de arheolo
ZIUNE gie organizată aici de obiectivul
Muzeul judeţean Deva în in vizită în judeţul nostru
colaborare cu Inspectora principal
tul şcolar judeţean. La In cadrul relaţiilor de miculturii din Artimovsk,
lucrările de cercetare ar prietenie statornicite' între Ivan Petrovici Laguta, di
tll cco- (Urmare din pag. 1)
*> Tabără de matema ţie" — etapa republicană heologică şi conservare a judeţul Hunedoara şi re rectorul sovhozului „Mir"
I marilor tică. Continuând tradiţia a acestei instructive în obiectivelor descoperite, giunea Doneţk — U.R.S.S., din Novosiolovka. Gheorghe Roşea, Iosif Va-'
i înnoitoa- fiecărei vacanţe (de iarnă treceri s-a desfăşurat aparţinătoare epocii ro în aceste zile o delegaţie Ieri, delegaţia sovietică
nştiinţa rc- siliu, Ioan Iloropeiue, Flo-
:ă, forţă şi vară) cadrele didacti la Năvodari. Reprezen mane (sec. II—III e.n.), de activişti din agricultu a fost primită de tovară rea Jarcă, Lazăr Rus, Eu
i progresu- ce ale Liceului industrial tativa judeţului Hune efectuate de specialişti de ra regiunii prietene ne vi- şul Victor Ilerbei, secretar gen Cu.ţu, Ion Petracbe,
lateral. nr. 4 Deva au organizat doara — patrula Şcolii ge la Muzeul judeţean De vitează judeţul. Din dele al Comitetului judeţean Ioan Pop, Liliana Pughiuc,
V. (color). şi în această recreaţie nerale Dobra, condusă de va, Universitatea Cluj- gaţie fac parte tovarăşii: Hunedoara al P.C.R. Paulina Rusu, Constantin
;IIa« de Tl- Napoca şi Muzeul de is
vlcl. Spec- mare o tabără de ma prof. Lucian Idriceanu — Valentina Mihailovna Guz, In timpul şederii în ju Liţă, Petru Mureşan. Ma-
tizat în co- tematică. Timp de o săp a dovedit o foarte bună torie Cluj-Napoc-a, o con şefa secţiei agricole a Co deţul nostru, oaspeţii din rius Beldiman ş.a. Unii
cu Teatrul tămână, 34 de elevi din pregătire în întrecerea cu tribuţie deosebită au avut mitetului raional de partid^ regiunea Doneţk vor vizita sânt şefi de echipă, alţii
urza-Bulan- clasele a Xl-a de la liceul celelalte 40 de echipaje, cei 21 de elevi de la Volnovaha, Anatoli Gavri- •unităţi agricole şi de cer lăcătuşi, zugravi, tinichi
ima parte. industrial nr. 4 (dar şi Cîştigătoare a locului I la Liceul industrial nr. 1 lovici Guleaev, directorul cetare, precum şi alte o- gii, sudori... Toţi la un loc;
1 din alte licee devene) faza judeţeană, repre Lupeni, constituiţi în Staţiunii de cercetări şi ex biective economice, socia oameni care îşi cunosc da
a progra- s-au bucurat de o vacan zentanta judeţului Hune- prima serie a taberei de ( porienţe în domeniul po- le şi culturale. le şi culturale. toria de constr
perienţe în domeniul po
toria de constructori.
ţă deosebit de plăcută şi nedoara s-a întors acasă arheologie. „Elevii au lu
Instructivă în decorul cu premiul III pe ţară. crat cu multă pasiune,
staţiunii Vaţa de Jos. Sub • „Patrie română, ţară interesaţi în orice clipă dumneavoastră. Adică, să
îndrumarea prof. Robert de eroi". întrecerea na de materialul arheologic punem cu toţii mina, să ne
Singer, elevii au benefi ţională de educaţie pa ce urmează să fie dat la ) I facem bine datoria fiecare
ciat de o pregătire inten triotică „Patrie română, iveală (ceramică, obiecte CITITORII şi lucrurile vor merge tot
I: 6,00 Ra- sivă la matematică pen ţară de eroi" şi-a deschis de podoabă, monede), a- mai bine.
dimineţii; preciază arheologul A- Dumneavoastră, tovară
JG; 7,00 Ra- tru viitoarele confruntări tabăra republicană la şe Ion Veseroi, din Orăş-
30 Azi, în (olimpiade, examene de Buciumeni (Galaţi). Pînă driana Rusu, de Ia Mu I AVEŢI CUVÎNTUL
ista presei; bacalaureat, admitere In în o august, aici se vor zeul judeţean. Aşadar, tioara de Sus, ne-aţi scris
melodiilor ; etapele finale mîine, elevii din Lupeni „Multă risipă de apă caldă şl rece se face la blocul, că fanfara comunei nu mai
: ştiri ; 9,05 învăţămintul superior). desfăşura vor preda ştafeta hărni ! i funcţionează ca altădată.
ascultători- Orele de pregătire şi dc ale întrecerii la care Hu nr. 24, strada Mărăşti, din Deva. Toate conductele de la
tin tle ştiri; studiu individual au fost nedoara c prezentă prin ciei şi interesului pentru subsol curg. Noi am sesizat la asociaţia de locatari şi Comitetul de cultură şi e-
Li de muzi- plăcut completate cu jo echipajul Şcolii generale arheologie colegilor de i ! la G.I.G.C.L. dar nu s-a făcut nimic. Subsolul blocului ducaţie socialistă al jude
10.15 Publi- la Liceul industrial Pe ţului nostru, care a cerce
Buletin de curi distractive şi spor nr. 1 Deva, câştigătorul este inundat. Vă cerem sprijin". (Voichiţa-Lucia Bohariu,
tera şi spi- tive, discoteci, vizionări fazei judeţene. troşani, constituiţi în cea apartament 12, blocul 24, scara B, Deva). tat scrisoarea dumneavoas
1,25 Cîntâ de filme, plajă. ® Tabără de arheolo dc-a doua serie a taberei tră, ne informează că, prin
iu, Mari a de arheologie. „Noi, cei care locuim în blocurile nr. 19, 21, 23 şi 25, măsurile luate, şi la Orăş-
i Pop; 12,00 • „Cea mai bună pa gie. Mîine se încheie la de pe strada Lenin, din Brad, avem neplăceri cu unii
ri; 12,05 Ar- trulă şcolară de circula Sarmizegetusa prima sc LUCIA LICIU locatari, care, chiar cînd conteinerele pentru gunoiul me tioara de Sus va cînta în
12,35 Dra- curînd fanfara...
fi, România; najer sînt goale, aruncă alături resturile menajere. Exem
s
loara folclo- II ple cu nume ne este jenă să dăm. Se ştiu ei. Şi cre Tovarăşe Gheorghe Lupu-
e la 1 la 3; dem că îşi vor îndrepta conduita, vor deveni buni lo leţ, din Haţeg. Nu veţi
ani eră ra- \ catari". (George Talpoş, strada Lenin, blocul 25, aparta mai avea necazuri cu pre
,15 Opereta s
IIawaii“ de ment nr. 9, Brad). luarea sticlelor. Consiliul
im (selec- î popular al oraşului ne in
Iiorlta; 16,00 * ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI formează că s-a dispus ca
16.15 Publi (Urmare din pag. 1) perative'., care ne-a spus: agricolă de producţie din toate unităţile comerciale
ci ntece pa- I Bine documentat, cu toa- să vă dea toate lămuririle,
voluţionare ; — Combinele merg foar Peştişu Mare a raportat să preia ambalaje din sti
populară ; Gîşleanu, Dumitru ichim, te bine, nu se pierde încheierea recoltării griu te argumentele de care tovarăşe llie Muntean, zi- clă de la populaţie.
df ştiri ; Sabin Crăci un cana şi .Ius nimic din recoltă. în pa lui pc cele 110 ha ocupate I dispuneţi, prezentaţi-^ la , . , . |,
dar
;cono- preşedintele comitetului de ?; tor 0 S M Imre Szekely, strada G.
fol- tin Tamaş. au intrat în ralel, se lucrează şi la ba- cu această cultură. n Enescu, Deva : La prima
Sinteze poli- lan. lotntu,’. paielor, lucrare rea — Ne-au deranjat mult | sindicat din secţie, care °' 5* Hunedoara. Aş- întrebare aţi primit răspuns
;; 18,00 O- — Dacă vremea ne per lizată dc Vasile Hatoor, un ploile — sublinia ing, Ioan > trebuie sâ fie în mâsurâ teptâm sâ ne mai scrieţi.
18,20 Revista de la G.I.G.C.L. La a doua
radio; 19,00 mite — sublinia brigadiera mecanizator, de asemenea, Furcă, preşedintele unităţii răspunsul este negativ.
i.ri * 23 Au- Maria Cursan — în două harnic şi priceput. — dar ne-am străduit şi SESIZĂRI - SOLUŢII
(>? ,*.1 parti- zile de lucru încheiem La ora amiezii mecani am reuşit să folosim feres Mircea Vîjdea, din Vul
Raclio furnal; trele dintre precipitaţii şi Sesizarea cetăţenilor din munal de partid, iar soluţia can. Dacă nu vi s-a re
ira *86: 21,00 secerişul griului. zatorilor li s-a adus mân ' satul Brădăţel, comuna — aşa cum se arată şi în zolvat problema pentru
Jv. ; 22,00 O La sediul cooperativei care caldă în câmp. Cu timpul bun de lucru din care am intervenit, scrîe-
i; 23,00 Mo- am întâlnit un mare nu acest prilej s-au întâlnit ultimele două zile. Lucn J Burjuc, a fost cercetată o- răspunsul primit la redac-
Versuri în măr de cooperatori care Constantin Larion, combi- Ha-cicu, Dumitru Carp şi perativ de comitetul co- ţie - este la îndemîna ţi-ne.
ei Silvia Po-
Publicitate ; munceau la lopătatul grâu neruf, cu cei doi feciori Nicolae Boroş, combinerii,
lă muzicală: lui reţinut pentru sămânţă, ai săi —- Cristian, meca au lucrat foarte bine, rea
Buletin de deoarece acesta — fiind re nizator şi cl, ce lucra la lizând o viteză sporită de
coltat in ferestrele dintre transportul paielor din lucru şi evitând pierde
ploi — avea umiditate mai câmp, şi Vasile, elev în rile de boa.be. Transpor-
mare decît cea normală. clasa a V-a, ce-.şi asumase tuil recoltei la baza de re
Printre cei prezenţi se a- sarcina aprovizionării cu cepţie a fost asigurat de
flau Emilia Beler, Maria apă proaspătă a celor o- Ioan Ciorogaru şi Ioan
Gîşleanu, Clara Golomboş, cupaţi cu secerişul. Recol Abordencei. Pînă în pre
Cafenia Stanciu, Elena Dan, ta obţinută era transpor zent unitatea noastră a li
floare şi doi
seriile 1—11 Doina Ilorvat şi alţii. Din tată cu operativitate de vrat la fondul de stat 220
rusul (Arta); lan, recolta de grâu lua mecanizatorul Vasi'le Rai- tone grîu.
\ : Artista, în paralel, la C.A.P. Peş-
•delcnii (Mo- drumul bazei de recepţie, cu la baza de recepţie.
A): Nea Mă- transportul acesteia . fiind Clara Goţ, preşedinta coo tişu Mare se lucra şi la
(Modern — realizat de mecanizatorii perativei, ne spunea că se eliberarea terenului de
rtună în Pa- acţionează, paralel cu se paie — activitate ce o e-
a); Primăva- Mihni Scroboniţă. Dorel
? (A -♦a); PE- Pestişan si Vasile Nemeş. cerişul grâului, şi la trans fectua m e c a n i z a t o r u l
/ inâ în La C.A.P. Nandru, cele portul şi depozitarea fura Cornel Bande — ca şi la
în*. Lupii transportul şi depozitarea
îmbrie); Ba- două combine conduse de jelor, lucrare la care se
a); LUPEN1: Constantin Larion şi Ioan evidenţiază cooperatorii baloţilor, în fruntea acestei
le l-n (Cul- Călean se aflau în plină Adam Toma Bulbu, Maria acţiuni situîndu-se Ladis-
;AN: intimul activitate. Secerişul era Şerban. Adam Toma Biza lau Demeter, secretarul or Grija pentru ridicarea continua a calificării constituie o preocupare permanen
[Luceafărul) ; tă a colectivului de oameni ai muncii de la Ţesătorla de mătase Deva.
a răspîntle coordonat de Ileana Şte şi alţii. ganizaţiei de partid din
’ETRILA: Cu fan. inginerul şef al coo Luni seara, Cooperativa unitate.
doare (Mun-
ANINOASA : ■.‘/.■.■.■.■.■.V/.V.V.V.V.V.V.V.V.VA'/.V.'.'.VV.V.V.V.V.W.V.V.V.V.S ■.V.VW.'.V.VAW.W.WAW.W.VVV.
1 răzbunării
); URICANI: Nu se poate mai ordonat ?
ÎURABARZA: Culturile agricole sînt avuţia întregului popor. pozitate" la nimereală, o-
(Retc-
fecior
: Alice (Stea-
cupind chiar şi o parte a
inerţii); O- străzii din iaţa centralei.
)Ctiirnă Ba- Sâ împiedicam dijmuirea acesteia! Funinginea, „depozitată" şi
ria); Soarele
iul ui (Flaeă- ,. ea după aceleaşi „reguli",
"ilU-BAl; Se In fiecare primavara ş/ ; / oc sâ f ^usă la con-
n
ie
•il (Casa de tn agricultura judeţului să intervină cu operativi la integritatea avutului şi Gheorghe Popa şi-au în vară centralele termice şi teinerul de gunoi, esle
[fAT^G: Al nostru se acţionează cu tate atunci cînd constată unităţii respective. Abdicînd suşit grîu de la Ferma nr. punctele de termoficare sînt spulberată de vint de colo;
ior (Dacia) ;
ii particulare hărnicie şi răspundere Intenţii de sustragere din de la îndatoririle de ser 4 a I.A.S. Simeria. Toader supuse reviziilor şi repara- co/o şi câm tă pe tălpi în
i: CAL AN: pentru încheierea grabnică producţia agricolă. In acest viciu şi de la cele de ce Luugu, David Andronic şi ţiilor in cadrul pregătirilor apartamente. Dacă s-ar fi
! (Casa de a secerişului griului, între scop, în articolul 5 al a- tăţean, I. Ş. a sustras, Dan Apetrci . au intrat in pentru iarnă. Foarte bine. intimplal asemenea lucruri
MERI A: Fata
— seriile I-Il ţinerea culturilor prăşitoa- mintitului act normativ se î m p r e u n ă cu Gheor tr-o tarla cu cartofi a O dovadă efe prevedere pe ăoar la un singur punct
ILTA: Si ni fo- re, recoltarea, transportul precizează : „Constituie in ghe Măilă, lucrător la Fermei nr. 4 din Orăştie. care o salutăm. termic, treacă-meorgă, dar
rii (Lumina). şi depozitarea furajelor şi fracţiune şi se pedepseşte Mina Ruşchiţa, şi Teo Cînd au ieşit aveau a.supra Unei asemenea opera- asemenea obiceiuri am in-
la alte lucrări specifice cu închisoare de Ia 6 luni dor Drăgotescu, de la C.S. lor 96 kg tuberculi. Nicolae fiuni i-au fost supuse in a- tilnit şi in cartierul Gojdu
acestei perioade. Culturile la 5 ani, dacă legea nu „Victoria" Călan, 271 kg Iancu şi Petru Eroşi, lu ceasta vară şi punctele de Dacia şi la Deva şî
agricole fac parte din a- prevede o pedeapsă mai grîu. La săvîrşirea furtu crători la S.U.T. Deva, au termoficare din cartierul / Hunedoara şi oriunde se
a
verea obştească a unităţilor mare, sustragerile sub orice lui a fost utilizat şi auto sustras 17 kg de cartofi Progresul din Deva, trans- f ac ast e d reparaţii, ca
f \
e
respective, ale colectivelor formă din avutul obştesc turismul proprietate per dintr-o tarla a C.A.P. Si formate doar de un an din nu m ai vorbim de fap-
ce le-au semănat şi între de produse agricole, de pe sonală a acestuia din meria, iar Gheorghe Mi- centrale termice. Au rezul- [ ] că resturile rezultate de
i : vremea va tot elemente de cazau de- , U . „
i. Cerul va £i ţinut, ele se constituie, în cîmp, din mijloacele de urmă. Cei trei îşi vor culicean şi-a însuşit 35 kg rămh
;enin, variabil faipt, ca avuţie a întregu transport, din locurile de primi pedeapsa meritată, sfeclă dintr-o tarla a C.A.P. tenorate, mantale termo- ' ' . ,
a, Vîntul va lui popor. Conducerile de depozitare ori de des iar autoturismul va fi con Dobra. împotriva tuturor izolante şi multă funingine, punctele termice uneori luni
aînă la mode- facere". fiscat. Constantin Gîţă, de acestora, care au atentat Toate acestea au fost ;,de- in şir.
sectorul estic, unităţi, toţi factorii de răs
ile m i n i m e pundere din localităţi au Marea majoritate a oa la S.M.A. Ilia, s-a dus cu la avutul obştesc s-au luat
•inse la noap- datoria — în lumina le menilor muncii din judeţul combina să-şi recolteze măsurile legale corespun Una din soluţii era la doi paşi
) şi 15 grade, gislaţiei în vigoare — de nostru respectă cu riguro griul pe lotul atribuit în zătoare.
ixime între 25 Mai mulţi cetăţeni din unităţile de desfacere. Dar
ide. a veghea cu maximă grijă zitate munca şi roadele folosinţă. în buncărul com Faptele de mai sus tre Haţeg ne-au scris că uni chiar in Haţeg să se în-
la integritatea culturilor, muncii lucrătorilor ogoare binei se aflau însă 120 buie să fie învăţătură de tăţile C.L.F. şl alimentare timple astfel, unde există
e : vremea se de a asigura paza lor, zi lor, avutul obştesc de pro kg grîu din lanurile coope
uşor. Cerul va minte pentru cei în cau din oraş au refuzat să pri o întreprindere de indus
: senin, tempo- şi noapte, pentru a fi eli duse agricole. în acelaşi rativei. Gheorghe Biriş, ză, ca şi pentru alţii care mească la schimb ambalaje trializare a legumelor şi
după-amlază, minate orice cauze ce duc timp, însă, se constată şi de la S.M.A. Simeria, şi ar fi tentaţi să atenteze fructelor, care manevrează
vor cădea a- abateri de la această con din sticlă. Motivul refuzu
ibe de ploaie, la diminuarea acestora. în Dănuţ Benko, lucrător la la avutul obştesc de pro lui : magazinele sînt supra anual milioane de aseme
sulla moderat acelaşi timp, în spiritul duită generală. Asupra a- I.M.M.R. din aceeaşi loca duse agricole. în acelaşi nea ambalaje ? Mai de
nord-est. Tre- cestor cazuri ne vom opri aglomerate cu asemenea grabă e de crezul că solu
bit ceaţă pe prevederilor Decretului în continuare. Ioan Şan- litate, au sustras 120 kg timp, conducerile unităţi ambalaje. Ştim că sînt ţia aliată la doi paşi a
orolog de ser- Consiliului de Stat nr. grîu de la C.A.P. Simeria. lor au ' sarcina să întă
Vrnsgyak). dor era paznic la C.A.P. greutăţi cu transportul am fost scăpată vremelnic din
306/1981, cetăţenii au obli Sîntămăria-Orlea şi avea, Filimon Ciibian, Gheorghe rească paza şi suprave balajelor din sticlă de la vedere.
gaţia sâ păstreze culturile, deci, datoria de a veghea Bărbulească, Iona Chimiş gherea culturilor.