Page 105 - Drumul_socialismului_1986_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ! Printr-o bună organizare şi mobilizare

în muncă, succesele se amplifică

• în primul semestru al anului s-a realizat o jorăm producţia de mine­
producţie marfă suplimentară în valoare de 24,2 mi­ reuri extrase şi prelucra­
fe WOlTUl HUNEOOftRAt lioane Iei ; te, să asigurăm economiei
multe
mai
naţionale
La producţia fizică sortimentală, planul a fost
me­
•
S O C I A L I S M U L depăşit cu peste 420 tone metale în concentrate ; preocupă cu toată respon­
tale.
Colectivul
muncă
al
dc
•
în cariere, Ia descopertă, s-au derocat peste
prevederi 30 500 mc steril ;
Carierei
miniere
se
Vcţel
Productivitatea muncii a fost mai mare dccît
•
în
sabilitatea
cea planificată cu 28,5 la sută.
aplicarea
de
viaţă a măsurilor privind
ORGMI ftl COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.R Cu fiecare zi care trece, îndeplinirea ritmică, zi de organizarea şi moderniza­
Cariera minieră Veţci, si­ zi, chiar depăşirea sarci­ rea proceselor de produc­
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tuată pe primul loc în în­
trecerea socialistă cu uni­
tăţile de profil din ţară •cmcMAm viu ■ dezvoltare inteiot-/
pe primele şase luni ale
Anul XXXVIII, nr. 8 928 JOI, 31 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani anului — îşi consolidează Fiogift tehnic -TfMucUmte
sporurile de producţie şi,
în acest fel, poziţia de uni­ nilor de plan. Aceşti fac­ ţie. Dezvoltarea intensivă
tate fruntaşă în domeniul tori, împreună cu alţii pe a activităţii de extracţie şi
extracţiei şi prelucrării mi­ care nu-i mai amintesc au prelucrare a minereurilo:
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ nereurilor. condus la creşterea pro­ complexe, din actuala eta­
— Ce factori stau la ductivităţii cu 28,5 la su­ pă, are la bază promova-
baza acestor producţii su­ tă peste cea stabilită pe rca progresului tehnic, a-
plimentare ? — l-am între­ perioada trecută din acest pliearea rezultatelor cer­
Toate combinele să lucreze bat pe tovarăşul Ioan Co- an şi eu aproape 45 la su­ cetării ştiinţifice proprii,
tă mai mare decît cea în­
drea,
preşedintele
consiliu­
lui oamenilor muncii al registrată în semestrul întîi în această privinţă, ingine­
rul
Ştefănescu,
di­
Ioan
din plin la seceriş! carierei. al anului trecut, la o acti­ rectorul carierei, sublinia:
— Buna mobilizare şi or­
vitate
ei
în
ansamblul
— Prin forme şi căi de
ganizare a muncii la toate mult mai eficientă. Dispu­ acţiune multiple am solu­
Pină marţi seara, în plugurile în brazdă se a- sa de balotat acţiona losif nivelurile, aprovizionarea nem de condiţii optime ţionat unele probleme deo­
C.U.A.S.C. Haţeg grîul a flau Ioan Munteanu, Vio- Cimenti iar cu plugurile cu materiale şi gospodări­ pentru ca şi în a doua ju­ sebite privind creşterea e-
fost secerat pe mai mult rel Tănăsoni şi Ioan Crir se aflau, în brigada Cio- rea lor atentă, introduce­ mătate a anului 1986, în ficienţei la activitatea din
de 1 200 ha. Preeizînd a- şan. Pînă la zi, patul ger­ peia, mecanizatorii Nicolae rea noului în producţie şi care am debutat tot cu subteran. Mă refer In c-
cest lucru, Ilie Ştefănie, minativ a fost pregătit pe Munteanu şi Mircea Buz- folosirea la capacitate a rezultate foarte bune, prin-
inginerul şef al consiliului 110 ha, iar 92 ha au fost garu. La rîndul său, Mitu- instalaţiilor şi utilajelor, tr-o preocupare susţinută LIVIU BRAICA
unic, sublinia că recolta­ deja însămînţate cu cul­ că Băiuţ a însămînţat cul­ preocuparea sistematică a pentru aplicarea în viaţă
tul s-a încheiat la C.A.P. turi duble. turi duble pe 65 ha. fiecărui lucrător pentru a măsurilor luate să ma­ (Continuare în pag. a 3-a)
Haţeg şi Sînpetru, la coo­ Cînd am ajuns în briga­ Era ora 19 cînd am a-
perativele din Silvaş, Să- da Bucium; a C.A.P. Sîn- juns în „Cîimpul mic", o
laşu de Jos şi Sîntăimăria tămăria Orlea, tocmai în- tarla a C.A.P. Sălaşu de
Orlea, acţionîndu-se pe ul­ Jos, unde se muncea la se­
timele suprafeţe. De ase­ cerat. Am avut astfel pri­
menea, arăta interlocuto­ C.U.A.S.C. Haţeg lejul să participăm la re­
rul, au fost eliberate de coltarea ultimelor 5 ha din
paie aproape 1 000 ha şi a cele 180 ha cultivate. Deci,
fost pregătit patul germi­ cepuse să plouă. Ştefan Io- la Sălaşu de Jos secerişul
nativ. pe 850 ha. Din a- vănescu, inginerul şef al griului s-a încheiat marţi Literatura
ceastă suprafaţă au fost cooperativei, era tare su­ seara, în jurul orei 20,30.
însămîn.ţate cu culturi du­ părat. „Tare ne încurcă „Meritul este, în primul şi rolul acesteia
ble 780 ha. ploaia, aceasta. Am atacat rînd, al celor patru com- în educarea
. La, C;Â.P. Silvaş,_ forma­ ultimele 20 lia rămase ne­ bineri, care au recoltat aici
ţia de şase combine înce­ secerate, din cele 148 ha — Anton Cioană, Victor patriotică
puse secerişul la „Zăvîrci“. cultivate. Dacă avem no­ Vasiu, Petru Popescu şi E- a preşcolarilor
ultima tarla rămasă ne­ roc să se oprească ploaia mil Racoviţan —, patru
recoltată. împreună cu me­ repede, reluăm secerişul. oameni de nădejde, subli­ Este unanim recunos
canizatorii Ioan Savu, Mi- Pînă mîine (ieri — n.n.) nia inginerul Ioan Medrca. , cută forţa educativă a li- ,
hai Dohotaru, Ioan Taşcu, vom putea încheia. Numai directorul S.M.A. Haţeg, 1 teraturii in dezvoltarea \
Mircca Pînzaru, Viorcl de ar sta ploaia...". Şi au prezent la faţa locului, ( intelectuală, moral-socia- \
Vlaiconi şi Emil Micloşoni. avut nor;pc cei din Sîntă- buni meseriaşi, care au i lă, patriotică şi estetică i
care se străduiau să men­ măria Orlea. Ploaia a fost muncit cu hărnicie şi răs­ J a copiilor. Prin structuri- '
ţină viteze sporite de lu­ scurtă. Imediat ce s-a oprit, pundere maximă, tot tim­ \ le sale lirice sau naraţi- \
cru, pentru a încheia cît după ce a controlat starea pul campaniei de seceriş", ( ve literatura devine acce- i
mai grabnic secerişul, se de umiditate a griului, in­ în cîmp se afla şi Lenuţa si bilă preşcolarilor, şoi- /
aflau Eugen Şelarii], ingi­ ginerul şef a dat semnalul Băbuţ, inginerul şef al u- 1 milor patriei, şi de aceea 1
nerul şef şi Gheorghe Prip, reînceperii recoltării şi nităţii, mereu la datorie, ( rolul acesteia este deose- l
preşedintele cooperativei. combinele au intrat în lan. alături de mecanizatori, / bit în educarea copiilor
Munca era organizată în La volanul lor se aflau precum şi Barbara Gabor. 1 de la cea mai fragedă \
flux, în urma combinelor Costea Dobrean, Victor Ci- secretarul consiliului popu­ ( virstă. (
acţionînd, cu presele de menti, Ioan Făţan şi Spicu lar comunal. l In Grădiniţa cu program i
ani
balotat la eliberarea tere­ Rădulescu. Şi aici se mun­ timp în care s-a impus ca un bun meseriaş, devenind şef de ) prelungit nr. 4 a C. S.
arc
Ularu
Dumitru
peste
10
vechime
ca
strungar,
nului de paie, mecanizato­ cea, în acelaşi timp, la e- MIRCEA LEPĂDATU formaţie în cadrul secţiei cehi pamente hidraulice do la ) Hunedoara, prin gama \
rii losif Duma, Gige'l Stroia liberatul terenului de paie, I.U.M. Petroşani. i largă a activităţilor po- 1
si Alexandru Fabian. Cu arat şi însămînţat. Cu pre­ (Continuare în pag. o 3-a) ■’ litico-educative încercăm
1 să satisfacem setea dc ţ
( cunoaştere a copiilor şi ^
i de aceea dăm acţiunilor !
0 experienţă bună, care poate fi preluată si de ) desfăşurate in cadrul Or- 1
\ ganizaţiei Şoimii patriei ’
l caracter agreabil şi atrac- ţ
alte organizaţii de partid. ? tiv pentru ca participau- (
1 ţii să trăiască afectiv tot j
La Exploatarea minieră propaganda vizuală, pro­ mă circulaţie, ne face cu­ rceea ce le oferim. .
Deva, propaganda vizuală punerile făcute cu acest noscute angajamentele din 1 Pornind de la ideea >
ocupă un loc distinct, bine prilej conducând la spori­ acest an ale oamenilor ( ofil de frumos redată de \
conturat în a sprijini cît rea eficienţei, la dobândi­ muncii în întrecerea socia­ i B. Şt. Delavrancea - „Pa- i
mai eficient realizarea im­ rea unor forme originale, listă. Numai la minereu I tria este inlăuntrul' nos- ’
portantelor sarcini econo­ atractive. Toate aceste stră­ cuprifer sînt prevăzute de­ ţ tru şi o ducem cu noi ţ
mice ale colectivului. A- danii au determinat rea­ păşiri de 5 000 tone, iar la i peste ţări şi peste mări. ^
cest lucru este posibil da­ lizarea unei propagande minereu complex 2 000 to­ 1 Patria nu e pămîntul pe ■
torită grijii permanente a ne. în incinta unităţii, 1 care trăim din întimpla- '
comitetului de partid, a chiar în faţa pavilionului ( re ci e pămintul plămă- (
organizaţiilor de bază de Propaganda vizuală administrativ sînt amena­ / dit cu singele şi întărit i
a-i conferi propagandei vi­ — actuală, jate gazetele dedicate frun­ 1 cu oasele înaintaşilor '
zuale actualitate, concre­ taşilor în producţie. Atît \ noştri. Părinţii, moşii şi \
teţe, de a fi cît mai aproa­ concretă, la acestea, cît şi la cele­ î strămoşii ne sînt patria i
pe de specificul şi obiec­ eficientă lalte panouri şi lozinci, I noastră, ei care au vor- }
tivele muncii oamenilor din este evidentă grija pentru ţ bit aceeaşi limbă, care ţ
unitate. Din cele spuse dc bun gust şi frumos. i au avut acelaşi dor, ace- (
tovarăşul Ioan Dreghici, vizuale cu personalitate, şi O adevărată bogăţie de / leaşi suferinţe, aspiraţii, i
1 sînt în adevăr patria 1
secretarul adjunct cu pro­ poate fi apreciată ca o reu­ idei, date şi forme de ex­ ( noastră", - am organizat (
blemele de propagandă al şită, o experienţă bună. primare în propaganda vi­ i acţiuni sub generice ca ţ
comitetului de partid, re­ De altfel, acest lucru zuală oferă secţia trans- > „Patrie — cuvint iubit", ]
iese că, dacă la Exploata­ este evident încă de la pri­ port-electromecanic. Tonul \ „Ce ştii despre oraşul ţ
rea minieră Deva propa­ mii paşi în incinta unită­ este dat de o prezenţă dis­ l tău", in care am incer- i
ganda vizuală este efectiv tinctă — gazeta „Minerul",
A.E.S.C.II. Deva, ferma nr. 8 solarii. Sub îngrijirea ţii. Rînduite pe aleile prin­ / cat să familiarizăm copiii !
mîinilor harnice ale Silviei Giilrcău, Anei lîojan şi altor şi activ integrată în efor­ cipale, a trac li vc .panou ri cu organ al comitetelor de ) cu noţiunile de patrie, '
legumicultoare, cultura tic tomate se dezvoltă viguros. turile colectivului, faptul partid, sindicat şi U.T.C.,
Foto NICOLAE GHEORGHIU se datorează în principal chemări şi : date concrete care, în anul trecut, a cîş- ( partid, popor. Desigur, o- (
cunoaşterii la toate nivelu­ atrag atenţia asupra unor tigat locul I în concursul / cestea s-au făcut prin i
rile a cerinţelor şi răspun­ sarcini şi obiective esen­ gazetelor din municipiul 1 modalităţi atractive, cu 1
derilor în acest domeniu, ţiale ce stau în faţa colec­ Deva. La data documentă­ ( rezonanţă in sufletele co- ţ
l pulor. De multe ori or- l
în spiritul ideilor şi orientărilor formulate ! precum şi urmăririi reali­ tivului în prezent şi per­ rii noastre, ediţia era con­ ) ganizăm asemenea ac- ’
zării lor. Se remarcă, de spectivă. Este vorba de sacrată creaţiei tehnieo-
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Con- | asemenea, grija pentru un realizarea ritmică a pro­ ştiinţifice. Printr-o linie ţ ţiuni în colaborare cu 1
greşul ţărănimii j conţinut bogat, în funcţie ducţiei planificate, creşte­ grafică atractivă, prin tex­ ^ dii-nlAn,!, |
Educatoare
t
de particularităţile şi ca­ rea productivităţii muncii, te şi exemple sugestive, 1 MELANIA DRIJMAN,
FURAJE SUFICIENTE, DE CALITATE ÎN racteristicile activităţii mi­ utilizarea" mai eficientă a ancorate în munca de fie­ ( directorul Grădiniţei
nerilor. De o reală valoa­ maşinilor şi utilajelor, re­ care zi a minerilor, un ţ cu program prelungit nr. 4
i cu program prelungit nr. 4 j
FIECARE FERMĂ ZOOTEHNICĂ ! re practică s-au dovedit ducerea cheltuielilor ma­ mare număr de panouri. | a C.S. Hunedoara j
sondajele periodice efec­ teriale, recuperarea mate­
(pag. a ll-a) tuate în rîndul oamenilor rialelor refolosibile etc. VALENTIN NEAGU ^ (Continuare în pag. a 3-a) ^
pentru a constata intere­ Un mare panou, ce se
sul colectivului faţă de află într-un loc de maxi- (Continuare în pag. a 3-a)