Page 106 - Drumul_socialismului_1986_07

Pag. 1 DRUMUL SOCIALISMULI

n s p ir it u l id e ilo r ş i o r ie n t ă r ilo r f o r m u la t e da tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia Congresul ţărănimii

\ F U R A J T e S U F I C I E N T E , D E C A L I T A T E , ] 20,00

Î N F i i C A R E F E R M A Z O O T E H N I C Ă C 20,20
20,25
rm
P o r u m b u l p e n t r u f u r a j e -
Cuj'i' bine se ştie, fibroasele, sucu­ In pagina de faţă — documentată în I 20,15
lentele ţii grosierele îşi au fiecare rolul unităţi din Consiliul unic agroindustrial
Asociaţia economică in-
lor în hrănirca animalelor pe vremea Deva — ne vom ocupa în mod specia) lercooperatistă de la Chi-
stabulaţiei. De aceea, conducerile uni­ de suculente — furaj ce conţine bo­ mindia realizează in fie­ pe toate s u p r a f e ţ e l e 21,25
tăţilor, specialiştii, toţi factorii din agri­ gate unităţi nutritive, cu rol important care an o bază furajeră
cultură au datoria să acţioneze cu ma­
ximă răspundere pentru realizarea ba­ în obţinerea unei producţii superioare bogată. Pentru a alia planificate
zei furajere la toate cele trei sortimente. de lapte în timpul iernării animalelor. cum se acţionează în a- 21,50
cesfe zile in vederea asi­ 22,00
gurării hranei animale­ O sursă importantă în se însămînţeze cu această
Nutreţurile suculente - caracteristici, roi, mori lor, am solicitat un inter­ realizarea furajelor sucu­ cultură o suprafaţă de 795
viu
Pet-
ing.
Constantin
culescu, responsabilul sec­ lente o constituie porum­ ha. Pînă în prezent au fost
bul semănat în cultură du­
însămînţate 137 ha. Pe u-
de preparare şi utilizare in alimentaţia animalelor torului vegetal al unităţii. blă. în Consiliul unic agro­ nităţi agricole cooperatiste
-
Care
necesarul
este
de luraje pentru viitoa­ industrial Deva trebuie să situaţia se prezintă astfel: 1JU
diopr
în condiţiile de concen­ Furajele verzi se împai t de 5—7 zile. După termi­ rea stabulaţie a anima 6,15 S
trare şi specializare a pro­ în trei categorii: furaje narea silozului trebuie să lelor ? Suprafaţa Suprafaţa Rcco)
ducţiei zootehnice, s-a de­ care se însilozează uşor — se continue tasarea încă Unitatea jurne
monstrat necesitatea şi u- porumbul, sorgurilc. în ge­ 1—2 zile. ce trebuie insămîntată 8,00 1
Curie
tilitatoa nutreţurilor sucu­ neral gramineele, frunzele După 40—60 zi'e fermen­ semănată (ha) (ha)' Bulct
lente, care asigură peste de sfeclă şi altele, furaje taţia este terminată şi se puiul
<10 la sută din hrana ru­ care se însilozează greu — poate începe administrarea Strădanii C.A.P. Deva 150 24 10,00
10.03
megătoarelor pe perioada silozului, ba început pe un C.A.P. Bîrcca Mică 80 9 10.35
de stabulaţie. Furajele în- lot restrins de animale, permanente, C.A.P. Cristur 100 25 blicit
silozate au însuşiri valo­ S F A T U L pentru verificarea calităţii C.A.P. Brănişca G5 10 Ştiri;
11.35
roase, care nu pot fi su­ SPECIALISTULUI lui, iar apoi la efectivul stăruitoare C.A.P. Hărău 70 30 Bulet
plinite în totalitate de că­ complet. Si'ozul se poate C.A.P. Bîrsău 70 20 Ştiinj
tre furajele uscate. Astfel, administra tuturor catego­ C.A.P. Şoimuş 150 30 12,25
12.04
silozul elimină pierderile lucerna, ti ifolienele, în ge­ riilor de rumegătoare mari C.A.P. Leşnie 40 — rului
din valoarea nutritivă, păs­ neral leguminoasele şi fu­ şi mici, cu excepţia viţei­ 15.00
trează în bună parte însu­ raje care nu se pot însi- lor sub 6 luni si feme­ - I 398 tone lin, 1 805 C.A.P. Veţel 70 — dio-t’
a
şirile plantelor verzi (ca loza singure, ci pumni în lelor gestante, în ultimele tone grosiere ş/' 7 202 to­ opere
romă
suculenţă, acţiune dieteti­ amestec cu cele din cate­ 2 luni înainte de' fătare, ne suculente. Din tabelul de mai sus să se acţioneze cu maxi­ nai; ;
că, conţinut ridicat de vi­ goria I — stuful, urzicile, în afara silozului, în fer­ - Cum acţionaţi pen­ rezultă că au fost însămân­ mum de operativitate în 16,45
tamine, săruri minerale frunzele şi vrejii de car­ me se mai folosesc şi alte tru acoperirea necesaru­ ţate cu porumb în cultură Următoarele direcţii: • E- Aura
elin
etc.). C o n s e r v a r e a f u ­ tofi, de tomate şi altele. nutreţuri suculente — sfe­ lui la primele două sor­ dublu destinat însilozării liberarea cît mai grabnică v-«ga
rajelor verzi se poate în procesul însilozării, o cla furajeră, morcovii, gu­ timente ? suprafeţe importante la a terenului de paie • Ime­ Te a
face şi pe timp ploios, cu operaţie de cea mai mare liile furajere, cartofii, bos- C.A.P. Hărău, C.A.P. Cris- iria i
zi cal;
condiţia reducerii excesu­ însemnătate este tasarea tămoasele, borhoturile dc - Avem deja depozita­ tur, C.A.P. Deva şi altele, diat după pre-jele de balo­ 18,20
tat să se intre cu plugu­
lui de umiditate la 00—70 puternică şi permanentă a sfeclă şi -de bere, oare au te 7 260 tone libroase şi dar şi aici suprafeţele rea­ rile în brazdă pentru pre­ nală
de ş
ia sută prin diferite adau­ masei verzi introduse. Prin- un aport binecunoscut în aproape 1000 tone paie. lizate sînt încă mici. în gătirea unui pat germina­ trul t
suri de furaje uscate toca­ tr-o tas.are corespunzătoare creşterea animalelor din La linuri vom realiza acelaşi timp, la C.A.P. Ve- tiv de cea mai bună cali­ Jurns
te, In acelaşi timp, prin se realizează condiţiile dc judeţul nostru. \ chiar mai mult decît este ţel şi Leşnie nu s-a însă­ rutiei
/»00
însHozare se reduc cheltu­ anaerobioză. Perioada de Ing. ANDREI REDL, planilicat, la grosiere mânţat cu această cultură tate • Insămînţarea po­ 22.00
ielile imateriale de recolta­ însilozare este permanentă. şeful Laboratorului vom atinge nivelul sta­ nici un metru pătrat de rumbului destinat însilo­ 23,00
re şi conservare, iar silo­ Flste bine ca un comparti­ judeţean pentru controlul bilit. teren. De aceea, în toate zării să se facă cit mai suri
zul se păstrează bine 2-3 ment — groapă sau turn calităţii nutreţurilor - Ne interesează in unităţile agricole trebuie grabnic. 23,10
23,55-
anI. — să fie umplut în timp şi alimentaţie animală mod deosebit cum se ac­ şiiri.
ţionează pentru realizarea PE S C U R T
balanţei lurajerc la su­
culente ? • Cooperativa agricolă dc producţie din Deva a rea­
lizat, din secară masă verde în amestec eu paie, 450
- Avem semănate cu
porumb în cultură dublă tone siloz şi are G3 ha cu plante furajere în cultură
dublă • Unitatea agricolă din Şoimuş arc 10 ha cu DE’
119 ha, la care am e- sfeclă furajeră. Cultura — bine întreţinută — evolu­ grădl
(Patr
lectuat două praştie me­ ează corespunzător şi se preconizează obţinerea unei sit V
canice, am administrat producţii dc G0 tone la hectar • Cele mai mari canti­ Artls
îngrăşăminte chimice pe tăţi de fin s-au depozitat la C.A.P. Brănişca şi C.A.P. nii (
toată suprafaţa. Din coa­ Şoimuş (300 tone), iar cele mai mici la C.A.P. Bîrcca Mării
- B)
sa a lll-a la lucerna vom Mică şi C.A.P. Banpotoc (20 tone) • Deşi arc 74 de (Fiat*
ani, Albert Koroşi din Hărău munceşte ca unul tî- rii (
tace semisiloz. Avem în Furti
cultură şi 30 ha cu sfe­ năr. El ia parte activă Ia transportul şi depozitarea ting)
nutreţurilor • Petru Mîrza, şeful fermei zootehnice icmb
clă lurajeră - de pe care a C.A.P. Hărău, trebuie să se ocupe mai mult de scrlil
preconizăm o producţie buna desfăşurare a activităţii, de gospodărirea furaje­ PENI
mare. Ne vom realiza lor şi a incintei o Tot ce s-a adus în baza furajeră dragi
CAN
deci necesarul şi la su­ a A.E.I. Chimindia este pus sub acoperiş, în fînare, ticii
culente, astlel că vom in­ astfel că este exclusă deprecierea nutreţurilor • Din­ ceafa
râspî
tra în stabulaţia viitoare tre unităţile din C.U.A.S.C. doar C.A.P. Deva a avut TRIL
cu o balanţă lurajeră bo­ în cultură masă verde pentru siloz. Ar fi bine ca şi doar
NINC
gată. celelalte unităţi să semene rapiţă sau secară masă sting
In toate unităţile din C.U. A.S.c verde în vederea însilozării. Punem acest aspect în (Mun
rea (inului. Al r
I atenţia specialiştilor, ca o problemă de perspectivă.
zat);
ua r
Jazz
faţă I n faţă: Grija deosebită pentru hrana animalelor ş i lipsa d e preocupare RA.Ş'
toarc
pent.1
T-II l
De mai mulţi ani, Coo­ 40 ha cu porumb în cultu­ meroasele probleme ce se Pentru buna desfăşurare cu acesta nivelul planificat de animale — cei mai BAI:
perativa agricolă de pro­ ră dublă şi vom mai-însă­ ivesc cotidian. Dar el nu a viitoarei stabulaţii a a- nu se va realiza. mulţi dintre ei — nu as­ (Casi
ducţie din Bîrsău n-a avut mânţa încă 25 ha, după este singur, ci e ajutat în niimalelor, Cooperativa a- Cărui fapt i se datorea­ cultă de nimeni. „Fă rost ŢEG
(Dac
probleme în asigurarea ne­ grîu”. permanenţă de ceilalţi to­ gricolă de producţie din ză această situaţie ? Unuia de alţii" — zice preşedin­ pa rt i
cesarului de furaje pentru Ceea ce s-a semănat du­ varăşi din conducerea coo­ Veţel are nevoie — con­ singur: lipsei de preocu­ tele. Nu „să facem", ci „fă", CAL.
buna desfăşurare a stabu- pă orz — cum ne-am con­ perativei. Preşedintele uni­ form balanţei întocmite — pare din partea conducerii de parcă ferma zootehnică (Casi
MER
iaţiei animalelor. „Nici în vins la faţa locului — a tăţii, Pamfil Cepălău, se de 500 tone fin, 1008 tone cooperativei faţă de acope. ar fi a Măriei Creţu,■ nu a — sc
acest an nu vom avea” — răsărit foarte frumos, aro ocupă în aceste zile de suculente şi 578 tone gro­ rîrea necesarului de fura­ C.A.P. Veţel. Un asemenea TIJA
afirmă Toma Lenghel, in­ o densitate bună, cultura buna desfăşurare a recol­ siere. In legătură cu aco­ je, de activitatea din zoo- mod de a gîndi şi a pro­ Sânt#
ginerul şef al cooperativei. tării, transportului şi depo­ perirea necesarului la gro­ ceda nu e deloc potrivit.
L-am rugat pe interlocuto­ zitării furajelor, el fiind, siere şi fibroase nu se ri­ Preşedintele şi inginerul
rul nostru să-şi fundamen­ G.A.P, BÎRSĂU totodată, zilnic prezent la dică probleme deosebite. C.A.P, VEŢEL şef trebuie să înţeleagă că
teze afirmaţia. „Pentru programul din zootehnic. La suculente, însă, se ri­ dînşii au în răspundere di­
stabulaţia 1986/1987, balan­ Inginerul şef al cooperati­ dică un semn de întreba­ rectă toate sectoarele de
ţa noastră furajeră preve­ vei acordă atenţie sporită re cît roata carului. De tehnic în general. Şefa fer­ activitate, inclusiv zootfcl PCI
de 360 tone fibroase, 340 fiind fertilizată cu azotat efectuării lucrărilor de în­ ce ? Unitatea din Veţel nu mei, Marla Creţu, se zbate nia, şi a o trata cu indii XI pr
tone grosiere şi 1 400 tone în cea mai mare parte. în treţinere a culturilor de a avut în cultură secară să pună lucrurile la punct, ferenţă este o gravă gre­ cu c
siloz. La toate cele trei acest fel se preconizează sfeclă şi porumb în cul­ pe care să o însilozeze, are dar nu e sprijinită nici dc şeală. în situaţia actuală, noun
proci i
o recoltă bună de porumb
sortimente avem condiţii în amestec cu floarea-soa- tură dublă. Nici o hotărî- doar 5 ha cu sfeclă fura­ preşedinte, nici de ingine­ ne referim la asigurarea izola
să realizăm chiar şi can­ relui,. la nivelul şi chiar re nu se ia fără o preala­ jeră. Cu porumb pentru rul şef al cooperativei. Ia­ necesarului de suculente, ca rac
tităţi în plus. Pe supra­ bilă consultare între toţi însiiozat nu s-a semănat tă clteva exemple: trans­ dar şi la starea zootehniei tlte
faţa cultivată cu trifoi şi peste necesarul înscris în factorii. La mobilizarea la încă nimic, dar se vor se­ portul finului a fost lăsat din Veţel — se impun trice.
mode
balanţa furajeră.
lucernă s-au efectuat două coasă a tuturor cooperato­ măna 70 ha. Dintr-un cal­ exclusiv în seama şefei de două lucruri. Primul — să nord!
coase, obţinîndu-se o recol­ Bunele rezultate obţinute rilor, a mijloacelor cu trac­ cul — făcut cu un specia­ fermă, preşedintele Ionel L se acorde zootehniei a- ni ine
tă bună la hectar, cea mai de cooperativa agricolă din ţiune animală Ia transpor­ Pantea exprîmîndu-se cam fcenţia ce o merită de către tre
cele
mare parte fiind adusă în Bîrsău, strădaniile depuse tul finului au contribuit în list — reiese că se vor ob­ în acest mod: „Dacă nu o toţi factorii, inclusiv de 31 d(
baza furajeră. La grosiere, pentru asigurarea furajelor egală măsură cel trei fac­ ţine 200 tone sfeclă şi 825 să ai furaje, ce-o să mă­ către tovarăşii de la pri­ La
jimîndu-se seama de recol­ au la bază preocuparea ce tori de conducere. La Bîr­ tone siloz în condiţiile rea­ nânce animalele dumita- mărie, care se află ia doi fi pi
ta bună de paie şi de mo­ o acordă conducerea coo­ său nici preşedintele, nici lizării unei recolte bune le ? Şefa de fermă insis­ păşi de sediul C.A.P. Ve­ să ci
a mia
dul cum evoluează cultura perativei bunei desfăşurări inginerul şef nu consideră la hectar. Rezultă, deci, o tă să se însămînţeze su­ ţel. Al doilea — însămin- ploi
de porumb, se va depăşi a activităţii zootehnice, cantitate de 1 025 tone su­ să, î
pregătirii viitoarei stabula- că ferma zootehnică nu îi prafeţe mai mari cu legu­ ţarea de urgenţă cu po­ elcct
necesarul, aiungîndu-se la ţii a animalelor. Ioan Gorb, priveşte. Dimpotrivă se culente. Pînă la nivelul ne­ minoase. „Dacă vrei asta — rumb în cultură dublă a din
480 tone. Pentru acoperi­ şeful de fermă depune implică cu toată răspunde­ cesarului ar mai fi 583 to­ zice preşedintele şi ingine­ unei suprafeţe care să asi­ vitez
rea prevederii referitoare multă pasiune în munca rea în buna desfăşurare a ne. Se mai contează pe rul şef — fă rost de să- gure necesarul de sucu­ kxn/«
servi
la suculente, am semănat sa, se zbate să rezolve nu­ activităţii acesteia. borhot dc sfeclă, dar nici mînţă". Actualii îngrijitori lente.