Page 11 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 11
IR. 8 904 • JOI, 3 IULIE 1986 Pag. 3
Transporturi operative,
riZIUIME Cu ochii încărcaţi de dor
calitative, eficiente I
In această zi de aur a
anilor
rilor
tal . In angrenajul vast şi „Vidra" Orăştic, multe alte plexitate tehnică şi pro verii, cind vremea îşi tre a avut loc socialismului, re azi, cu toţii şi-au fă I
cut un rost in viaţă, de
dintre
una
ateu în eco- ce mireasma şi culoarea cele mai emoţionante in-
complex al aprovizionării unităţi economice şi comer ductivitate ridicată, va e- venind oameni de nădej
tchnico-materiale a unităţi ciale din judeţ. Colaborăm fectaia volume considera in liniştea ramurilor de tilniri in care satul şi-a de. In cuvinte calde a I
a materialist lor economice hunedorenc, bile de manipulare, în con măr, cind soarele ţarinei intimpinal liii după dati vorbit despre satul său şi
ei şl lărgirea bine cu toţi şi reuşim să-i se allă la ora secerişului na străbună, intilnire or losil Jămaş. in continua
tlul cunonşte- al schimbului de mărfuri servim în mod corespun diţiile unor însemnate e- griului, satul Boz şi-a che t
şi produse între judeţele zător. Dovadă sînt realiză conomii de energie electri ganizată de Consiliul co re au urmărit un reuşii
iportaj-anclie- mat liii spre inima sa, munal de educaţie poli program artistic, susţinut
ţării — Districtul de expe rile lunare la indicatorul că şi carburanţi.
diţii, camionaj, mecaniza nostru de bază — tone ma — Dar pentru ca- munca spre locul cu adinei re tică şi cultură socialistă de către elevii şcolii ge I
e în stuălou- re Deva are un loc dis nipulate. Pe şase luni dţn zonanţe, spre casa părin Brănişca. Urarea de bun nerale şi de către artiştii
dlotelcvlziunil noastră să dea roadele tească, acolo unde părin venit a lost adresată de
tinct, important. Oamenii 1986 am îndeplinit acest scontate — adaugă tovară amatori din sat, specta I
muncii din cadrul distric indicator în proporţie dc ţii, cu ochii incărcaţi de tovarăşul Petru Oprean, col pregătit de Maria şi
arca carte a şul Ioan Draia — este ne dor, ne-au aşteptat, de primarul comunei, care in Petru Curcă, după care a i
(color) tului depun eforturi stă 102 la 'sută. Ponderea în voie ca utilajele şi insta atitea ori, să le deschi laţa localnicilor şi oaspe
urin ceramicii ruitoare la încărcarea-des- totalul activităţii noastre o laţiile cu care lucrăm să dem poarta, să le trecem ţilor a prezentat realiză urmat o emoţionantă in I
leutar urtis- cărcarea şi expedierea măr deţin transporturile trans- fie menţinute intr-o conti pragul casei. tilnire la şcoala generală
furilor către beneficiari, a- containerizate — ca urma- nuă stare de funcţionare, rile comunei şi mai ales unde cei prezenţi şi-au
sigurînd transporturi ope Aici, in acest loc drag ale satului. Au lost evi amintit de şcoala veche, I
nal să fie temeinic revizuite şi şi apropiat, unde cu ani denţiate o serie de rea de nucul din curtea o-
rea progra- rative şi eficiente. La ter reparate. Aceste deziderate
minalele de transcontaine- D.E.C.M. DEVA le realizăm prin exploata şi ani in urmă am piivit lizări, de împliniri econo cesteia, admirînd edifi I
re, la toate punctele de rea raţională de către per prima oară in taină iar mice şi gospodăreşti, ob ciul nou de acum, con
expediţii şi camionaj din sonalul nostru muncitor a ba şi teiul inflorit, unde ţinute in perioada deschi diţiile minunate de in I!
judeţ activitatea nu cunoaş întregii dotări tehnice, res am simţit aerul proaspăt să de Congresul al IX- struire şi educaţie create
o te răgaz, pentru ca mărfu re a utilajelor moderne, pectiv prin atelierele de al linului cosit şi dulcea lea al partidului, dar şi copiilor satului. r
dc marc productivitate din
rile să ajungă în timp util reparaţii de la Deva (pen aromă a strugurilor înşi ginduri de viitor, perspec ...Simţeam cum se lasă e
la beneficiarii lor. dotare —, dar avem rezul tru transcontainere) şi de raţi sub streaşină casei tivele dezvoltării ulterioa amurgul fără grabă. Sim
TI I: 6,00 Ha — Activitatea noastră tate pozitive şi la coletă- la Simeria (pentru cele au revenit fiii din vatra re, potrivit directivelor II
li dimiuc|ii ; este axată, în principal, pe ric şi la încărcarca-des- străbună, să se vadă cu Congresului al Xlll-lea al ţeam această inserare •
’8G; 7,00 Ka- eărcarea vagonabilă. lalte utilaje şi instalaţii cu partidului. cum demult n-am sim
,.10 Azi, în ţa- expedierea la beneficiari a care lucrăm). Şi oamenii cei dragi, să depene a- II
jvista presei ; mărfurilor sosite pe calea Cel mai mare volum ,,de din aceste unităţi se stră mintiri. La rindul său, învăţă ţit-o. Era o inserare ce
îl melodiilor ; mărfuri se manipulează la Aici, unde şi veşnicia torul pensionar Petru se lăsa lină peste satul (I
de ştiri; 9,05 ferată — ne spunea tova duiesc să-şi facă datoria. îşi are curgerea lină şi Curcă, a adus omagiul
ascultătorl- răşul Ioan Drain. şeful dis terminalul din Deva. Bine Dc altfel, întregul nostru drag, peste satul inimii
aletin de ştiri; trictului. în cea mai mare se lucrează, de asemenea, colectiv este hotărît să-şi prosperă, înnobilată de său liilor satului, celor noastre. II
>, cutezători 1; parte, transporturile le e- la terminalul din Hunedoa viaţa şi bucuria împlini care i-au lost elevi si ca MIRON TIC
decenii de amplifice preocupările şi «
ăreţe. Cînlecc; fectuăm pe baza contrac ra, dar şi la punctele de eforturile în muncă, să ne
[citate; 11,00 telor încheiate cu benefi expediţii şi camionaj din organizăm mai bine activi
ştiri; 11,05 lte- ciarii, dar realizăm şi pres Petroşani, Brad, Lupcni,
; 11,35 Muzică tatea şi să întărim cola
Elly Roman ; taţii pe baza unor comenzi Orăştie. Avînd în vedere borarea cu beneficiarii,
t de ştiri; 12,05 ale unităţilor socialiste, dezvoltările mari ce vor astfel incit să asigurăm Oglinda muncii cotidiene
.■olului XX ; persoanelor particulare, ale avea loc în acest cincinal
ce patriotice ; prestaţii mai operative,
omoara folclo- celor ce apelează la servi şi în continuare în indus mai de calitate, în con (Urmare din pag 1) realizînd doar 41 la sută tate. Din planul pe acest
De la l la 3; ciile noastre. tria carboniferă a Văii Jiu
iremlcră ra- — Care sînt principalii lui, în anul în curs va în sens cu sarcinile mobiliza din planul pe acest an. an de 236 viţei s-au obţi
15 Recital de toare ce revin tuturor co Primul om cu care am nut pînă acum numai 163,
>,-10 Odă llm- beneficiari şi în ce măsu cepe construcţia unui nou zootehnice. Un aspect ce .stat de vorbă cînd am a- Acest fapt cere mai mult
i; 16,00 Radio- ră reuşiţi sâ-i serviţi ? şi modern terminal dc • lectivelor muncitoreşti din merită punctat în mod
15 Audienţa — în mod deosebit ; transcontainere la Livezeni. judeţul nostru în acest an deosebit este activitatea juns în tabăra de la Ra- interes în muncă din par
!> că uşoa- polţel a C.A.P. Kapollu tea operatorului însămîn-
’** ştiH; B. J. A. T. M., I.C.R.M., Bl va fi dotat cu utilaje si cincinal. foarte bună desfăşurată în Mare a fost Maria Liţescu, ţător Gheorghe Ur.şica, a
«a econo- LC.iîvT.I., C.S. Hunedoara. şi instalaţii do mare com DUMITRU GHEONEA ce priveşte reproducţia.
, apăr şi te ce munceşte, cu hărnicie factorilor de conducere din
mea. Program Din pianul pe acest an de şi răspundere, de 10 ani în unitate.
,00 Orele serii; 213 viţei, au fost obţinuţi zootehnie. In acelaşi mod In tabăra din Lunca
ta internaţio- 210. Bunele rezultate se
nti
; 1 a Buletin Puternic? ?ajare datoresc hărniciei şi stră lucrează Victoria Stăniloaie, Mureşului a C.A. I*. Cig-
,05 Amfiteatrul Ileana Magda, Paul in a Urs mău mulsul celor 77 vaci
20,00 Radiojur- daniei depuse de Cornelia şi alţi îngrijitori. Tabăra cu lapte s-a încheiat Ia
Clrculaţla ru- Simion, operatorul însă-
■eşteună; 21,00 (Urmare din oag 1) iniţiativele „Brigada fără n. , O altă carenţă a muncii mînţător. In ce priveşte pro de vară de la Rapolţel e ci ele 19. Unitatea predă la
i dv. ; 22,00 O o absenţă nemotivată", „Prie • "pastre constă in faptul că un fel de a zice. Aid nu fondul de stat 200 1 lapte
i»ră; 23,00 Mo pâm moi consistent de spri tenul noului încadrat" şi s ’N* ardă încă un sprijin ducţia, de la 180 vaci ce se aflu nici un fel de a- zilnic, deoarece 200 I Li se
le; 23,10 Noc- se mulg se obţin zilnic administrează viţeilor.- Pro
zlcală; 23,55— jinirea consiliilor locale şi „Judecata muncitorească", sla grupelor sindicale, ceea 430—440 1 lapte marfă, menajări, nici un adăpost,
N
in de ştiri. comitetelor sindicatelor din urmărind întărirea răspunde ce face ca un mare număr ceea ce este puţin. îngri nici măcar ţarcuri pentru ducţia zilnică este în creş
marile centre miniere şi si rii ordinii ■ şi disciplinei în dintre acestea să nu ţină cu jorător este faptul că în animale. Vacile se fereau tere de la o zi !n alta, eeea
derurgice, din domeniul pro veriga de bază a produc regularitate adunările luna ultima vreme cantitatea de ploaia rece ce a înce ce reflectă activitatea bu
ducţiei de energie electrică, ţiei. Nu este vorba aici de re, să analizeze superficial predată la fondul de stat put să cadă marţi seara, nă a îngrijitorilor Valeria
de pe şantierele unde ur spre renunţarea la iniţiati problemele îndeplinirii sarci cunoaşte un uşor regres. adăpostindu-se sub cei câţi Filip, Victoria Moldovan,
mează să fie puse in valoa vele ce se nasc în întrece nilor de plan, au o slabă Trebuie luate toate măsu va pomi ce se aflau aici. Maria Lazăr şi Zoriţa Mor-
Artista, dolarii re noi capacităţi productive, rea socialistă, ci de a le a- influenţă asupra comporta Mulsul s-a făcut tot în coni. Programul de seară
tnii' (Patria) ; noi surse de energie elec dapta la cerinţele şi exigen mentului oamenilor in pro rile pentru a face ea pro ploaie, oamenii îşi pusese a fost coordonat de briga
din l.acul de ţele de prim ordin, să sti ducţie, în viaţa socială. ducţia să crească. ră pe cap şi pe spate tot diera Elena Moga. Condu
a); ilUNKliOA- trică. In tabăra pentru vacile cerea unităţii ar trebui sa
area (Modern O pondere imporţantă mulăm cu atenţie altele, ca în munca multor organe felul de glugi, bucăţi de
;
înfruntarea de- în octivitatea organelor şi pabile să aducă o contri mai persistă încă formalism cu lapte ale Asociaţiei e- naj lon etc. Bidoanele în se gîndească la amenaja
lodern — B) ; buţie reală la îndeplinirea eonomice intercooperatiste care se deşerta laptele rea în .tabără a unui adă
âgaz (l'lacăra); organizaţiilor sindicale ocu şi superficialitate în organi Bobîlna, situată în locul erau puse pe sub pomi, post, pentru ca vacile să
zăpadă (Arta); pă, aşa cum a indicat in sarcinilor economico-sociale zarea acţiunilor, în antrena
-îl: Din prea repetate rînduri secretarul ce ne stau în faţă. rea colectivelor de oameni numit „Valea lui Sînpetru". astfel că ploua în ele. nu stea în ploaie.
goste (Parîng); general al partidului, tova se află 200 de animale. — Am adus vacile cu ★
fantastici (7 Asemănător acţionează şi ai muncii la îndeplinirea pla Mulsul a început, conform lapte aici doar ieri — ne
i ; . ■ -ţecele răşul Nicolae Ceouşescu, sti sindicatele din centrele side nului şi a angajamentelor în Raidul relevă că acolo
Irea); ‘’ENI: mularea tot mai susţinută a rurgice, unde se urmăresc întrecerea socialistă. programului, la ora 18 şi spunea Adrian Sima, pre unde se munceşte cu răs
Rural), VUL- s-a încheiat la 19,30. In şedintele cooperativei, so
imna bobocilor efortului colectivelor de mun mai insistent creşterea indi Amploarea, şi însemnătatea tabără există amenajările sit la faţa locului mult du pundere, rezultatele sînt
il) ; LONBA : că pentru îndeplinirea în celui de utilizare a agrega majoră a obiectivelor puse bune, iar acolo unde nu
■unt către sine condiţii cit mai bune a sar telor, a procentului de scoa de partid în faţa sindicate minime necesare, dar nu şi pă ce a început mulsul. se depune suficientă stră
PETRII,A: Vi- adăpost pentru animale pe De aceea nu există ame
icitoresc); UiU- cinilor de plan. Acestei pre tere şi a ponderii oţeluri lor ne obligă să acţionăm vreme ploioasă. Acum se najările necesare. danie, acestea sînt... pe
nsa (Retezat) ; ocupări îi consacrăm un mare lor aliate şi înalt aliate, în cu toată răspunderea pen măsura preocupării Orga
ispariţie miste- număr de acţiuni, in Valea tărirea disciplinei tehnologi lucrează la amenajarea u- — Nu era bine ca aces nizaţiile de partid, condu
Steaua roşie) ; Jiului, împreună cu Comite tru perfecţionarea întregii nui şopron. Vasile Câta, tea să se fi realizat înain cerile unităţilor au datoria
!ZA: New York, ce, realizarea sarcinilor la noastre activităţi, să impri Gheorghe Cercel. Ana Pro- te de a aduce animal;!? ?
; — seriile 1-11 tul Uniunii pe ramură, con export, cele din domeniul dan şi ceilalţi îngrijitori să ia toate măsurile pen
OHASTii;: Nea siliile oamenilor muncii din producţiei de energie electri măm acesteia mai multă for — ? I tru ca activitatea din ta
iardar (Patria); C.M.V.J. şi ale unităţilor mi că, din investiţii, transpor ţă de convingere şi mobili din tabără mulg zilnic în De la 124 vaci se obţine berele dc vară să se ridice
e curate (Pla- jur de 1 500 ] lapte, pre-
IKOAGIU-BAI : niere, sînt organizate cu turi, unităţile de stat ale a- zare, pentru ca sindicatele dîndu-se Ia fondul de stat 0 producţie marfă de 350 la nivelul exigenţelor, pen
de dragoste bună frecvenţă dezbateri, griculturii etc. să aducă o contribuţie tot tru realizarea tuturor in
ultură) ; BRAZI: schimburi de experienţă, con Dincolo de asemenea prio 1 000 1. Producţia de lapte 1 lapte zilnic. Puţin. Şi în
talent: CAl.AN: mai importantă la transpu marfă scade în ultima vre ce priveşte reproducţia re dicatorilor planului da
■a fecior (Casa sfătuiri,. mese rotunde, ana rităţi, organele şi organiza nerea în viaţă a orientărilor me, ceea ce impune mă zultatele nu sînt cele scon producţie.
ft); SIMBRIA : lize in centrul cărora aşezăm ţiile sindicale se ocupă mai şi sarcinilor ce stau în faţa
t Senka (Mure- probleme de fond ale activi bine de problemele promo suri de redresare a situa
\: Un snrîs în judeţului Hunedoara în 1986 ţiei. în ce priveşte repro
ă (lumina). tăţii miniere — recrutarea, vării progresului tehnic, sti ducţia, rezultatele sînt nc-
calificarea şi stabilizarea for mulării mişcării inventatorilor şi în perspectiva întregului Importante sporuri la producţia de cărbune 1
ţei de muncă, cu toate im şi inovatorilor, respectării cincinal. corespunzătoare, unitatea Acţionînd cu fermitate pentru realizarea şi dc- i
plicaţiile sale socio-profe- normelor de securitate şi păşirea sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate
sionale, creşterea productivi protecţie a muncii, economi în întrecerea socialistă, harnicii mineri ai Văii Jiului
tăţii muncii, sporirea indici sirii, recuperării, recondiţio Activitate rodnică reuşesc să înscrie în bilanţurile activităţii cantităţi
lor de folosire a agregate năm şi refolosirii materiale suplimentare de cărbune, din. ce în ce mai mari. Ast
lor şi maşinilor miniere, ca lor, subansamblelor şi piese fel, în ultima lună din semestrul I 1986, colectivul de
azi : vreme pre- litatea cărbunelui şi a uti lor de schimb, îmbunătăţirii (Urmare din pag 1) ducţiei siderurgice, este muncă al I.M. Paroşcni — sărbătorit recent pentru
frumoasă, cu lajelor miniere, sprijinirea activităţii de educaţie multi imperios necesară conjuga
labil. Iz.'Y”' vor brigăzilor rămase în urmă, laterală a oamenilor muncii, rea mai accentuată a co ocuparea primului loc pe ţară în întrecerea socialistă
iloi cu . aracter tea lăcătuşilor conduşi de laborării între constructor, desfăşurată între unităţile de profil în 1985 — a ex
i, însoţite de nivelul, conţinutul şi eficien soluţionării cerinţelor de or Ilie Pitic şi Erno Pop, ca beneficiar şi furnizorii de tras peste prevederile de plan 5 012 tone de cărbune,
[ electrice şi ţa adunărilor grupelor sin din social. , re au montat schele me utilaje, care să asigure ur iar minerii din abatajele I. M. Lonea raportează un
mai ales în zo- dicale, a activităţii polilico- Analiza activităţii sindi talice suspendate la 27 m plus de 1 846 tone. Producţia suplimentară realizată
al şi de munte. educative şi cultural-a-nstice catelor, în raport cu exigen înălţime, la cele patru si gentarea ritmurilor de e- pe întregul bazin carbonifer, în luna iunie, se ridică
sufla slab pînă şi de agrement etc. ţele actuale, relevă însă şi lozuri de alumină. De înal xecuţie şi punerea în func la 41 250 tone de cărbune.
at, cu lntcnslfi- Tot în Valea Jiului abor o seamă de lipsuri şi ne tă calitate —- astfel sînt a- ţiune, în cel mai scurt
lorare în timpul timp, a tuturor capacită Merită subliniat faptul că aceste realizări dc
pînă la 50 iun/ dăm într-un mod nou ini ajunsuri care vizează nemij preciate toate lucrările e- ţilor. Organul colectiv de ! prestigiu au fost obţinute îndeosebi prin creşterea
sud-est. Tcmpe- ţiativele muncitoreşti, pe de locit nivelul şi conţinutul xecutate de lăcătuşii din conducere al F.P.R. Baru productivităţii muncii în cărbune, pe seama materia-
minime vor fi o parte structurîndu-le la ce muncii. Avem încă organe echipa lui Alexandru Puş trebuie să acţioneze cu I lizării optime a valoroaselor iniţiative minereşti care
între 13 şi 18 le care răspund cel mai bine sindicale care nu abordează caş, de instalatorii lui Ni I animă munca din abatajele Văii Jiului.
Iar cele maxime cerinţelor actuale ale pro tot timpul cele mai impor colae Arsene şi de izo- răspundere sporită pentru
şi 29 de grade ducţiei de cărbune abando- tante probleme ale produc latoriştii Dorinei Chelaru. asigurarea cit mai grabni
aţă dimineaţa. că a tuturor echipamente
nind cu mai mult curaj ma ţiei, vieţii social-educative, Cu hărnicie şi abnegaţie — lor şi instalaţiilor, iar for MECIURI DE BARAJ PENTRU CALIFICARE
tte : vreme In niera statică, imobilă, după pierzîndu-se în lucruri mărun aşa lucrează montorii con maţiile I.A.C.R.S. Hune
astabilâ cu cerul care, indiferent de mersul te. Printre acestea se numă duşi de maistrul Arpad doara să le monteze neîn- IN DIVIZIA C LA FOTBAL
ar. Vor cădea producţiei, se aplica un nu ră consiliile orăşeneşti Lu- Kallos şi electricienii din lîrziat, astfel îneît sfîrşi-
caracter de a- măr mare de iniţiative, une peni, Vulcan, Călan, Haţeg, echipa lui Nicu Matca. tul anului 1986 să coincidă Echipa de fotbal' „Mine campioana judeţului Gorj.
soţite de descăr- ori chiar de dragul număru comitetele sindicatelor de la Avînd în vedere impor rul" Ghelari, campioana ju Jocul tui va avea loc în
trlce. (Mcteoro- lui, fără să se urmărească l.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, tanţa deosebită pe care o cu finalizarea integrală a deţului Hunedoara, va ju ziua dc 6 iulie a.c„ ora
serv leiu l,lana în toate cazurile utilitatea şi I.G.C.L. Hunedoara, I.A.S. Si prezintă obiectivele aflate tuturor lucrărilor de in ca meciuri pentru califi 18, la Tîrgu Jiu, iar re
I. eficienţa. în aceste condiţii, meria, Fabrica de bere Ha în construcţie la F.P.R. vestiţii de pe platforma care în divizia C. cu r- turul se va juca în 13 iu
capătă valoare deosebită ţeg şi altele. Baru pentru creşterea pro industrială Baru. chipa' „Energia" Rovinari lie, ora 17, la Ghelari.