Page 17 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 17
Vizita oficială de prietenie
în ţara noastră a tovarăşului
ZSiao Ziyang, premierul Consiliului
de Sfat al Republicii Populare Chineze
Premierul Consiliului de ţean oaspeţii chinezi au unitate care, prin produsele
Stat al Republicii Populare fost informaţi despre ma sale, de înaltă complexi
J U D E Ţ E A N Chineze, tovarăşul Zhao rile transformări econo tate şi tehnicitate, se bu
cură de un înalt prestigiu
Ziyang, aflat în vizită ofi
mice şi sociale care au avut
cială de prietenie în ţara loc în Dolj, la fel ca în atît în ţară, cit şi în nume
noastră împreună cu per toate zonele ţării, după cel roase state ale lumii.
Anul XXXVIII, nr. 8 906 SIMBATĂ, 5 IULIE 1 986 4 pagini — 50 bani soanele oficiale chineze de-al IX-lea Congres al Oaspeţii s-au interesat
care îl însoţesc, a fost, vi partidului. de modul de organizare a
neri, oaspete al judeţelor în cursul după-amiezii producţiei şi a muncii, a-
Argeş şi Dolj. oaspeţii au vizitat cel mai preciind dotarea tehnică şi
Premierul chinez a fost mare complex de sere din atenţia ce se acordă per
CAMPANIA AGRICOLA Dl VÂRA însoţit de tovarăşul Ion ţară — cel de la Işal- formanţelor tehnice ale
produselor.
prim
Dincă,
niţa.
viceprim-mi-
nistru al guvernului. Gazdele au prezentat u- In încheierea vizitei, a-
La întreprinderea de nelc seotoare de producţie, rătînd că întreprinderea
Activitate susţinută Sa lucrările autoturisme prezentate Piteşti, maşinile şi utilajele ce se craiovcană i-a făcut o deo
din
impresie,
sebită
tovarăşul
folosesc în unitate.
au
fost
cele
mai noi tipuri de autotu Apreciind experienţa do- Zhao Ziyang a urat co
pe ogoare şi la recoltarea furajelor risme Dacia, Oltcit şi ARO bîndită de legumicultorii lectivului dc aici să ob
în
vii
succese
ţină
noi
realizate
la
Piteşti,
Craio-
Zhao
premierul
doljeni,
va şi CLmpulung Muscel, Ziyang a menţionat că, a- tor.
In „Romoşeni" — o tar să vadă cum merg utila rilor duble. La rândul său, destinate pieţei interne şi ccasta va fi studiată cu Seara, în onoarea pre
la de peste 50 de ha, a- jele. Pînă la sfîrşiitul zilei Ioan Jurj, cu combina de exportului. Au fost pre interes de specialiştii le mierului Consiliului de
parţiriînd C.A.P. Geoagiu — se vor încheia însămînţă- recoltat, efectua cea de a zentate, de asemenea, o gumicultori din Republica Stat al Republicii Populare
o formaţie de 10 tractoare, rile .şi pe tarlaua aceasta, doua coasă la lucerna. îm gamă largă de autobuze, Populară Chineză. Chineze, preşedintele Con
cu pluguri şi discuri, lu apropiind de finalizare se preună cu el, în tarlaua şi alte tipuri de autovehi S-a vizitat apoi între siliului popular al jude
cra la arat şi pregătitul mănatul culturilor duble pă „Şlung", se mai afla Her- cule de transport fabricate prinderea „Electroputere", ţului Dolj a oferit o masă.
patului germinativ pentru toate cele 125 ha planifi man Zeii. El strîngca re în alte centre industriale
însămînţarca culturilor du cate. De fapt, ătît recol colta în baloţi. A început ale ţării. DEPUNEREA UNEI COROANE DE FLORI
ble. La volanul acestora, tarea orzului, cit şi lucră la Romos şi recoltarea co- Vizitînd apoi fabrica, to
mecanizatorii Ioan Mihăilă, rile de după seceriş s-au riandrului, operaţie ce se varăşul Zhao Ziyang a a- ' Premierul Consiliului de porului şi a patriei, pen
Traian Giurgiu, Nicolae derulat în bune condiţii în executa tot mecanic. Ingi preciat succesele colectivu Stat al Republicii Populare tru socialism.
Mărginean, Aron Inel, Tra majoritatea unităţilor din nerul şef al cooperativei, lui întreprinderii de auto Chineze, tovarăşul Zhao După depunerea coroanei
ian Rînzar, Ioan Rusu, Pe consiliul nostru. De pildă, Mircea Pătrînjan, care ţi turisme, şi a urat oame Ziyang, a depus vineri di de flori s-a păstrat un m j-
tru Buda, Ioan Murg, Emil au fost zile cînd s-au a- nea să verifice personal nilor muncii de aici noi mineaţa o coroană, de flori ment de reculegere.
Pojoni şi Cornel Moga, flat în cîmp, la lucru 85 cum se desfăşoară toate şi tot mai mari realizări. A fost vizitată, apoi,
preocupaţi să execute o de tractoare, cu pluguri şi lucrările amintite, sublinia La Craiova, la -sediul la Monumentul eroilor lup rotonda monumentului.
lucrare de calitate, men discuri. 14 prese de balo că ele se aflau în prag de Consiliului Popular jude tei pentru libertatea po- (Agerpres)
ţineau, în acelaşi timp, tat şi 10 semănători, adică finalizare, acum pregătin-
viteza—prevăzută de avan toate utilajele programate du-se combinele şi cele 1 ir / .mmm* / jmmm' 0 ....................... m / mrmw 0 mmmr M mmm M «ar 0 mmm* 0 ......................................................... 0 0 mmm t nw 0 jmr 0 mmm 0 mmm 0 mmmm 0 mmm
sare. în urma--ior., ve pentru respectivele lucrări . lalte utilaje pentru bătălia
11
nea cu semănătoarea 'Da- La C.A.P Romos se ac griului, bătălie ce urmea
mian Crăciun. „Acestea sînt ţiona pe mai multe fron ză a se declanşa de la o
ultimele suprafeţe ce ur turi. Iii tarlaua „Săraturi", zi la alta.
mează a se însămînţa aici, Vasile Ma'coviciue,-,... Sorin Şi pe ogoarele C.A.P.
la C.A.P. Geoagiu — ţinea Poenaru şi Petru Cosmoi, Romo.şel munca se derula
să precizeze Virgil Tudan. pregăteau patul germinativ din olin. în „Dealul ma
directorul S.M.A. Geoa- pe ultimele suprafeţe des zurii" se-, aflau cu plugurile
giu. care venise în cîmp. tinate însămînţării cultu şi discurile îii brazdă, pre
gătind terenul pentru însă-
mînţări, mecanizatorii Ioan
Tigu, Aurel Ştefan, Gheor-
ghe Ioani, Ioan Oprea şi
Emil Casandri. în urma
lor, cu semănătoarea,
Nicolae Tirănescu a pus
sămînţa sub brazdă pe 60
de ba, din cele 70 de ba
eliberate cu orz.
Concomitent cu lucrările
amintite, în toate unităţile
se acţionează cu răspunde
re la întreţinerea culturi
lor prăşitoare, în grădinile
de legume şi în livezile Fabrica dc încălţăminte „Corvinul" din Hunedoara. Aspect de pruncă din secţia
cusut IV, schimbul B, condus dc maistrul dc linie Elvira Tomuţa.
pomicole.
Foto N. GHEORGHIU
M. LIONEL
EXPOZIŢIA JUDEŢEANĂ
Creşterea productivităţii muncii, a eficienţei economice - „Creativitate si eficientă
obiective permanente pentru chimiştii din Orăştie în învătămînt“
prime, materialelor, com folosirea la maximum a »
„Pînă la urmă, totul se reduce la productivitatea bustibililor şi energiei, ur- timpului afectat produc Emblematica deviză a expoziţie ' îl ocupă lucră
muncii; atît cheltuielile materiale, cit şi cheltuielile mărindu-se permanent creş ţiei. Apoi, trebuie ca uti amplei acţiuni naţionale rile, cu teme de cercetare
de muncă vie sînt, în fond, concretizate în creşte terea eficienţei economice lajele să funcţioneze con „Creativitate şi eficienţă în ştiinţifică, ale cadrelor di
rea productivităţii muncii sociale". a activităţii productive. tinuu, să fie eliminate învăţămînt" a fost aleasă dactice, finalizate în studii
Depăşirea productivităţii complet staţionările sau ca generic şi pentru ac şi cărţi publicate în arest
NICOLAE CEAUŞESCU muncii pc primul semestru mersul lor în gol, în sco tuala expoziţie a creaţiei an, în mijloace de învăţă
1986 se reflectă, expresiv, pul economisirii energiei telmico-ştiinţifice a şcolii mînt sau material didactic.
în realizarea peste planul electrice. Ar mai fi, în a- huncdorenc. Organizată dc Aşa sînt: lucrarea dc e-
Pentru oamenii muncii se desprind din programul aferent perioadei a 29 to numite condiţii, polideser- Inspectoratul şcolar jude xerciţii grafice pentru gru
din cadrul întreprinderii de creştere a productivită ne P.V.C., 347 tone oxid virea maşinilor. ţean, la Liceul pedagogic pa marc de preşcolari. ..Ne
„Chimica" Orăştie, spori ţii muncii ? galben de fier, 70 tone — Ce fel de condiţii ? din Deva, expoziţia anului
rea eficienţei muncii, a — Atît pentru prima e- produse prelucrate din po — De pildă, se poate lu 1986 răspunde lăudabil ge jucăm cu creioane colora
rodniciei întregii activităţi tapă, cit şi pentru etapa lietilenă, a altor produse cra simuLtan la două ma nericului, dominanta lucră te" (autor prof. Ion Pîr-
reprezintă o preocupare a doua, măsurile se referă, chimice. Un alt exemplu şini de injecţie, oum - am rilor rcprezentînd-o noul van. Liceul pedagogic De
majoră, aflată .mereu „la lucrat şi eu, însă este ne şi utilul. Ele sînt rodul va), „Sistem şi material
zi". cesar ca una din ele să iniţiativei şi competenţei didactic pentru însuşirea
— Sin tem hotărîţi — I - CINCINALUL VIII - DEZVOLTARE INTENSIVA-/ funcţioneze „pe automat". profesionale a cadrelor di corectă a scrierii cursive
sublinia ing. Marcela Mu- Cealaltă poate merge în dactice, al cercetărilor şi la clasele I—IV prin aso
rari, secretarul comitetului regim semiautomat sau studiilor efectuate de aces cierea percepţiilor auditi
de partid al întreprinderii în principal, la depozita concret de rodnicie a mun manual. Şi trebuie corela tea, al îndrumării şi atra vă, vizuală, tactilă" (autor
— să materializăm cit mai rea materiilor prime şi ma cii l-am aflat la secţia ma te bine procesele de fabri prof. I. Pîrvan şi înv. Ana
rapid şi eficient toate pre terialelor, raţionalizarea se plastice, într-o discuţie caţie, pentru a le putea gerii elevilor spre activi Răsădean), „ D i s p o z i t i v
vederile din programul transportului intern, mo cu operatoarea Va Ieri a Po- supraveghea, în mod cores tatea tehnico-ştiinţifică ca pentru vizualizarea varia
răspundă
cerinţelor
propriu de creştere a pro dernizarea fluxurilor teh pesou, care luerpază de 11 punzător. re să şi de perspectivă ţiei valorilor funcţiilor tri
actuale
ductivităţii muncii. Acum, nologice de fabricaţie, per ani la „Chimica". La secţia mase plastice gonometrice" (prof. Paveî
după primul semestru al fecţionarea activităţii de — Astăzi — nc-a spus am notat multe nume de ale economiei judeţului. Mîrza, inspector şcolar).
celui de-al 8-lea cincinal, organizare a producţiei şi interlocutoarea — am exe- operatoare care muncesc Superioară ediţiilor pre
putem raporta că majorita a muncii, de pregătire a , cutat la maşina de ' injec ou abnegaţie şi devota cedente, prin valoarea teo ..Modele matematice dina
tea măsurilor scadente sta cadrelor ş.a. Aceste preve ţie diverse, irepere pentru ment pentru realizarea şi retică şi practică a lucră mice" şi „Figuri şi corpuri
bilite pentru prima etapă deri sînt strîns corelate cu frigider, iar zilele trecute depăşirea sarcinilor de rilor, actuala expoziţie ju geometrice în mişcare, pen
a programului au fost a- planurile privind cerceta am produs piese auto. plan pe baza creşterii pro deţeană se constituie în tru clasele gimnaziale"
plicate în producţie. Ca ur rea şi dezvoltarea tehnolo — Prin ce metode prac ductivităţii muncii: Viori tr-o oglindă fidelă a pre (prof. Ion Loşki, Şcoala
mare, pe primele 6 luni gică, ridicarea nivelului tice este posibil ca un ca Costea, Violeta Maltei, ocupărilor majore alo co generală nr. 6 Deva), ..Mo
din 1986 s-a înregistrat o calitativ al producţiei, re muncitor să fabrice cit mai lectivelor şcolare hunedo- tor „Deva" Diesel cu eva-
depăşire de 4,17 la sută ducerea cheltuielilor ma multe produse în timpul MARIN NEG OIŢĂ rene pentru calitatea învă-
a productivităţii muncii. teriale, sporirea gradului său normal de lucru ? ţămîntului, pentru conti LUCIA LICIU
— Ce direcţii de acţiune de valorificare a materiilor — în primul riad, prin (Continuare in pag. a 3-a) nua sa perfecţionare. Pen (Continuare în pag. a 3-a)
tru că un loc însemnat în
