Page 18 - Drumul_socialismului_1986_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f-

in spiritul ideilor şi f of mulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul ţărănimii

13.00 Te
13. La
tăi
lor
•k
lui
lui
*
nii
cir
(lic
Una din condiţiile esen ţiale pentru îndeplinirea sarcinilor în domeniul creş­ Cît s-a adunat pînă acum diţ
ţar
terii animalelor este înfăptuirea programelor de dezvoltare a bazei furajere, „B
asigurarea în fiecare unitate agricolă a necesarului de nutreţuri pentru perioa­ mc
da de stabulaţic. în pagina de faţă relevăm modul în care se acţionează în în „cămările" zootehniei? poi
mi
C.U.A.S.C. Brad în vederea îndeplinirii acestor obiective. ® dlr
nai
mc
...A fost problema pe ca­
In depozitele
cînd
vremea
furajelor
depozitării
u-
necesarului de nutreţuri re am urmărit-o, cu insis­ furajere se adună nutreţu­ nităţile cooperatiste în din * tog
J tenţă în fiecare unitate din rile (siloz sau uscate). consiliul unic amintit, fa­ 14,15 Săi
Consiliul unic Brad, în ţă în faţă cu sarcinile ce 15,uo Inc
preocupare mereu actuală timpul documentării noas­ în tabelul alăturat, evi­ revin fiecăreia dintre ele 19.00 Tel
mu
tre, deoarece, acum este
prin balanţa furajeră.
19,25 Tel
denţiem, situaţia, la zi, a
(pa
19,55 Şia
în convorbirea avută cu zeze nimic, ori au canti­ — Din care s-au cosit NECESAR (tone) DEPOZITAT, ia zi (tone) (co
Nicolae Pantea, preşedin­ tăţi foarte mici însilozate, pînă acum doar pe un sfert cor
uşc
tele C.U.A.S.C. Brad, am culturile pentru masă ver­ din suprafaţă ! UNITATEA Fibroase Sucu­ Gro­ Fibroase Sucu­ Gro­ 21.00 FII
căutat să aflăm care este de au fost amplasate în — Aşa este, dar coasa 1 lente siere lente siere ştii
|ă“
stadiul recoltării furajelor terenuri necorespunzătoare, pe fîneţele naturale a în­ C.A.P. Brad 580 1 750 580 25 140 72 22,20 Tel
în consiliul unic respectiv, sau nu au fost însămînţate ceput cu întîrziere deoare­ C.A.P. Mesteacăn 345 1 482 443 105 — 40 22,30 Inc
cum se acţionează pentru in timpul optim, ori lucră­ ce n-am prea avut ce cosi. C.A.P. Zdrapţi 238 i 766 494 47 300 55 mu
strîngerea şi depozitarea rile respective nu au fost Din cauza secetei... însă C.A.P. Cărăstău 203 334 153 35 — —
lor la timp fără pierderi, de calitatea cerută. Ca ur­ în această perioadă se ac­ C.A.P. Lunca 353 J 316 452 64 100 20
perspectivele realizării ne­ mare producţia a fost în ţionează cu răspundere în C.A.P. Rişca 426 1 792 576 64 300 50
cesarului de nutreţuri în unele cazuri sub prevederi, fiecare unitate la recolta­ C.A.P. Ţebea 414 1 746 440 56 110 30
fiecare unitate. cantităţile recoltate fiind rea nutreţurilor de pe fî­ C.A.P. Sălişte 243 685 253 20 — 20
Ni s-a precizat că la ni­ mici. neţele şi pajiştile naturale. C.A.P. Ribiţa 38.3 1 000 518 40 200 60 BUCU
velul consiliului unic tre­ Totuşi, în condiţiile în Necazul este însă altul. O C.A.P. Vaţa de Jos 195 1 579 376 100 200 75 dioprogi
buie să se realizeze pentru care producţia dc fibroase marc parte din finul recol­ C.A.P. Birtin 223 932 318 40 — 24 6,30 Rec
viitoarea stabulaţie 4 2-14 dc pe fîneţele şi pajiştile tat se consumă încă de a- A.E.I. Birtin 641 4 932 1 233 440 633 118 diojurne
ră; 8,00
tone de fibroase, 19.314 to­ naturale se anunţă mai cum, din vară, de viţeii şi 8,10 Cu
ne de suculente şi 5 836 slabă decît în anii prece­ vitele care rămîn în fer­ După cum se poate re­ C.A.P. Rişca, Ribiţa, Bir­ în unele unităţi culturile 9.00 Bul
tone de grosiere, subliniin- denţi, în toate unităţile au mele zootehnice. marca din cifrele cuprinse tin, Ţebea, Zdrapţi, Sălişte, pentru masă verde s-au Audienţ di
letin
du-se că pînă la această sporit preocupările pentru în tabel, în toate unităţile Lunca, Cărăstău, să aibă amplasat necorespunzător, coino ar:
dată s-au pus la adăpost obţinerea unor recolte mai — Nu este, intr-adevăr, (cu două excepţii — A.E.I. depozitate atît de mici can­ sau nu au fost semănate Revista
1000 tone de fîn, 2 000 to­ mari de pe suprafeţele o- bine, am înţeles că în uni­ Birtin şi C.A.P. Vaţa de tităţi de fînuri ? Asta, in la timp, de aici rezultînd 11.00 Bul
Din ţări
ne de suculente şi 500 to­ cupate cu trifoliene în cul­ tăţi se consumă între 400 Jos, care au la această da­ condiţiile în care coasa I producţii necorespunzătoa­ IMedallof
ne grosiere. tură pură. Astfel, coasa 1 leg — 1000 kg de fin zilnic tă ceva mai multe furaje la trifoliene s-a încheiat re. De asemenea, u amne­ Jo' V#'
— Nu sînt, totuşi, cam la lucerna şi trifoi s-a e- în acest mod. Dar şi viţeii puse la adăpost, la toate demult, iar coasa I pe fî­ zie ciudată îi cuprinde pe li
puţine furaje depozitate fectuat la timp şi recolta trebuie hrăniţi. Carc-i so­ trei sortimentele), cantită­ neţele naturale este în pli­ toţi- cînd vine vorba de biv sce,
rea
pînă acum ? Nc gîndim, în a fost transportată în ma­ luţia ? ţile de nutreţuri depozitate nă desfăşurare. De aseme­ trifoliencie (C.A.P. Ribiţa, De la l
special la suculente şi fi­ joritatea unităţilor opera­ — Viţeii ar putea fi hră­ in fînare şi silozuri sînt nea, sînt unităţi zi>a C.A.P. Rişca sau Ţebea), care încă premier.
broase. tiv în bazele furajere. niţi cu fînurile recoltate mult sub nivelul necesaru­ Mesteacăn, Cărăstău, Birtin se mai află în cîmp. Ori­ ŞiŢ «re
!>*«, 2KUi
— Aşa o fi, dar noi am de pe marginea drumuri­
— Putea, intr-adevăr, să lui. Dacă, în ce priveşte şi Sălişte care n-au încă cum, conducerile colective, Rudiojui
fie mai mult fîn în fîn are mai văzut căpiţe dc trifoi lor. şanţurilor, a digurilor, grosierele, se poate motiva un kilogram de siloz, deşi specialiştii din fiecare u- nla, pels
tempora
şi mai mari cantităţi de în cîmp... de pe anumite terenuri in­ că s-a încheiat abia sece­ — cum subliniau tovarăşii nitate şi, împreună cu el, tiunl di
nutreţuri însilozate în fie­ — Numai, la Ţebea, Ri- travilane care, deşi am in­ rişul orzului, firele de paie din conducerea C.U.AJS.C. organele şi organizaţiile dc Buletin i
care unitate. Cauzele sînt biţa şi Rişoa a mai rămas sistat, în mare parte rămîn şi coceni unriînd să se a- — au avut iniţial condiţii zică pe
pe cîmp o parte din tri- necosite. Or în această pri­ partid de la nivelul comu­ voastră:
mai multe, unele obiective, folienele cosite. Oricum, de vinţă primăriile trebuie să dune o dată cu secerişul să realizeze acest lucru, iar nelor şi satelor, consiliile rii; 18,3
cum ar fi seceta excesivă pe cele 255 ha cultivate se implice cu cea mai ma­ griului şi recoltatul porum­ altele, cum sînt C.A.P. Ţe­ populare trebuie să se im­ Iltlcă Ir
ţională;
ce s-a făcut simţită prin cu trifoliene pe raza con­ re răspundere şi energie. bului — la suculente şi, bea, Lunca au însilozat plice cu întreaga răspunde­ maţii;
ştiri:
părţile noastre — care a siliului nostru, după efec­ Dacă, de pildă, tovarăşii mai ales, la fibroase canti­ foarte puţin. Desigur, jus­ re la mobilizarea tuturor porul — I
tificări am auzit şi la a-
afectat destul de mult pro­ tuarea a două coase se pot de la Consiliul popular tăţile depozitate trebuiau ceSt capitol, mai ales, cu cetăţenilor la recoltarea, Pentru i
să fie mai mari. Este oare
ducţia de fînuri —, altele obţine aproximativ 1 500 Baia de Criş fac acest lu­ normal ca la această dată seceta excesivă din acest tco *
ţinând direct de modul în tone de fîn. cru, în schimb în alte co­ transportul şi depozitarea nadtoju. c
gestia
care s-a muncit în unele — Restul de unde se rea­ mune, cum sînt Ribiţa sau unităţi cum sînt C.A.P. an. Dar nimeni n-a amin­ fără nici o pierdere a nu­ Jurnal;
treţurilor din cîmp.
tit, de pildă, de faptul că
Brad, îndeosebi, dar şi
unităţi. Este vorba de fap­ lizează ? Vaţa dc Jos, primăriile ac­ Pagini i
populari
tul că în acele unităţi care — De pe cele 1 848 ha ţionează foarte anemic la ment po
încă n-au reuşit să însilo- de fineţe naturale. acest capitol. O întrebare pe adresa A.E.I. BIRTIN : 23,10 M
23,55—24
Ştiri.
Veţi acoperi balanţa furajeră
«I
— La efectivul de peste în ogor propriu, cît şi a o încheiem cît mai grab­
1 400 capete de bovine pe celor de pe pajiştile natu­ nic pentru a obţine şi o DEVA
care-1 deţine, complexului rale. Totuşi, noi am făcut a treia coasă la această şl ard
Comoar.
zootehnic al 'A.E.I. Birtin şi facem în continuare e- cultură. Producţia rezulta­ argint (/
îi sînt necesare pentru ca forturi deosebite pentru a tă de aici, la care se mai RA: Ra
stabulaţia viitoare să se ne realiza la toate sorti­ adaugă şi ■ otava de pe fî­ - clsivâ A):
desfăşoare în bune condi­ mentele, întreg necesarul neţele naturale, se va ri­ Clipa dc
ţii 641 tone de fibroase, de furaje. dica la cel puţin 700 tone Aripi d
4 932 tone de suculente şi — Cît s-a depozitat pînă de fibroase. Aşa că vom PETRO.' i
multă
1 233 tone de grosiere. Sînt acum se ştie — 440 tone avea şi un oarecare sur­ Coi şap
condiţii, tovarăşe inginer de fîn, 633 tone de sucu­ plus la fînuri. Mai avem Noiembi
mării
IoarT Stretean, director al lente şi 118 tone de gro­ contractate 1000 tone de Cursa (' (
unităţii, să asiguraţi acest siere. De unde şi cum veţi borhot de sfeclă, care, în­ CAN: ■
necesar ? realiza restul furajelor pî­ silozat în amestec cu cio- (l.ucenfi
— Nu pot spune că în nă la nivelul necesarului ? călăi şi paie, înseamnă Colierul
nerul);
acest an condiţiile pentru — Mai avem în cîmp încă 1 500 tone de sucu­ oct \
producerea furajelor în zo­ strînse în căpiţe încă 50 lente. Aşadar, ne vom a- resc) ;
na noastră au fost din cele de tone fîn, cosite de pe propia de necesarul prevă­ comand
grea
—
mai bune pentru obţinerea pajiştile naturale, care se zut şi la acest sortiment. citorcsc)
unor recolte bogate. Dim­ şi transportă în aceste zile tine ro;
potrivă, seceta prelungită în ferma zootehnică. Peste Cît priveşte grosierele, ne BRAD:
(Stei
lă
Recoltarea, transportul şl depozitarea operativă a nutreţurilor este o acţiune la care a avut urmări negative a- puţin timp vom începe vom putea asigura din re­ TIE: N
trebuie să participe toţi locuitorii satelor. supra creşterii nutreţurilor, coasa a doua lă trifoliene, surse proprii aproximativ dar (P:
atît în terenurile cultivate pe care ne vom strădui să 400 tone. curate
GIU B
clol —
(Casa i!
Cooperativa agricolă dc bine in privinţa asigurării ŢEG: I
producţie Ţebea se confrun­ necesarului do suculente — BRAZI:
tă de mai mulţi ani cu deo­ Numai ou intenţii şi lamentări, flnareie sînt deja însilozate 110 to­ drelor;
sebite greutăţi în ce priveşte ne de secară masă verde şi do turci
asigurarea necesarului de întreaga suprafaţă eliberută tari); f
furaje pentru perioadele de dc bovine şi X 200 ovine. Că lar comunal Bala de Criş şi încă destule căpiţe de trifoi vor slringe nici atîtea fu­ do orz a fost insăminţată cu premiu
stabulaţie. Mai exact, unita­ suprafeţele destinate trifo- al C.U.A.S.C. Brad, a rezul­ bătute de ploaie şl soare, raje dacă se va continua să porumb în cultură dublă, iar Un sur
tea nu reuşeşte să-şi produ­ lienelor în cultură pură sini tat că unitatea deţine, în care mai şl diminuează din se consume din finul depo­ sfecla furajeră cultivată pe (Lumini
că furajele din resurse pro­ prea mici, că nici suprafe­ mod real, cel puţin 150 ba recolta a doua. zitat cîte 1 000 kg pe zi, la 5 ha promite o recoltă fru­
prii, fiind obligată să chel­ ţele de fineţe şi păşuni na­ de fineţe nuturule. De ase­ Din cele 150 ha fineţe na­ furajarea viţeilor şi a vite­ moasă —, totuşi şl la acest
tuiască însemnate sume de turale nu sînt suficiente, din menea, s-au cultivat 27 de turale s-a cosit pînă acum lor rămase în fermă (I). sortiment ca do altfel şi
bani pentru cumpărarea lor ele picrzîndu-se în ultimii ba cu trifoliene în ogor pro­ — arăta preşedintele coope­ Şi despre modul cum au la grosiere nu se vn putea
(peste 150 000 lei, numai în ani — sublinia preşedintele priu, alte suprafeţe existînd rativei — o suprafaţă de fost organizate taberele de acoperi necesarul decît prin
anul trecut). Am încercat să unităţii, Letiţia Simedrea — cu aceste plante in cultură ■10 de ha, din care a rezul­ vară (mai exact cum n-au cumpărări. O soluţie ar fi
vedem care este situaţia rea­ aproximativ 50 de ha prin ascunsă. De aici unitatea ar tat o producţie de aproxi­ fost organizate) ar fi multe ca minusurile la aceste două Pentri
lă în acest an, ce s-a în­ deschiderea unor lucrări mi­ trebui, prin recoltarea, trans­ mativ 35 de tone de fîn, a- de spus. Menţionăm doar sortimente să se compenseze fi caldă
treprins şi cum se acţionea­ niere de către mina Ţebea. portul şi depozitarea la timp flat şi acela pe pari în că vacile eu lapte păşunea- prin strîngerea unor canti­ fiabil,
ză în continuare în vederea Este, de fapt supremul ar­ şi fără pierderi a produc­ cîmp. Cînd se va cosi res­ ză numai la capătul păşu­ tăţi sporite de fînuri. Dar mai a
asigurării din resursele u- gument, caro se invocă ea ţiei, să-şi asigure necesarul tul, cînd se va duce la a- nii, la marginea satului, pen­ pentru aceasta conducerea cînd vo
tru a putea fi aduse în fie­
nităţii a cit mai inultpr nu­ un leit-motiv de toată lu­ do 414 tone fibroase prevă­ dăpost 7 — Iată întrebări al care seară la fermă, şi exis­ unităţii, mai bine susţinută caracter
treţuri. mea de aici. zut prin balanţă. căror răspuns a fost des­ şl de tovarăşii de la pri­ ţite de
Cum s-a acţionat pînă a- tul de neclar. Oricum, pre­ tau condiţii ca cel puţin ju­ mărie, să acţioneze în con­ trice şi
De la început trebuie să Oare chiar aşa să fie ? mătate din ele să stea în
arătăm că îa factorii din Aceasta să fie singura cau­ cum pentru asigurarea lor 7 şedintele cooperativei, ţinea tinuare cu toată răspunderea de gri
conducerea unităţii şi fermei ză care contribuie ia minu­ S-a finalizat, cu mal multă să sublinieze că, cu toate tabără. Insă nimeni nu s-a şi vigoarea la .recoltarea tu­ sufla s
vreme în urmă coasa I la ocupat de organizarea tabe­ turor nutreţurilor de pe fî­ Tempor.
zootehnice s-a împâmîntenit surile ce se înregistrează in lucerna şi trifoi pe cele 27 eforturile, nu se vor putea neţele şi pajiştile naturale. fi cupr.
Ideea că unitatea nu dispu­ flecare an la capitolul fu­ de ha, depozitindu-se în fî- realiza mal mult dc 300 tone rei, preşedintele răspunzîn- grade,
ne de suprafeţele necesare raje ? Din discuţiile purtate naro 50 de tone. De citeva fibroase. Fireşte că aşa va du-ne că acum se încearcă între 25
de teren, care să asigure cu mai mulţi tovarăşi din zile a început şl coasa a fi dacă şi în continuare se ceva. Bine că nu la toam­ Dimlne.
nă 1 Pagină realizată de
iurajele în cantităţi îndestu­ conducerea cooperativei, de n-n, dar, în cîşfcp au mal va acţiona ca şi piuă a- MIRCEA LEPADATU pe văl.
lătoare pentru cele peste 500 la nivelul Consiliului popu­ rămas după prima coasă cum. Ba, mai mult, nu se Deşi s-a acţionat ceva mal servicii’