Page 19 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 19
8 906 • SÎMBĂTĂ, 5 IULIE 1986 Pag. 3
/fZIUNE în căminele de nefamilişîi starea de ordine Plenara Consiliului Sanitar Superior
Vineri, a avut loc la nătăţirea indicatorilor de în încheierea lucrărilor,
si activitatea educativă-In centrul atenţiei Bucureşti. Plenara Con mografici. A fost adoptat intr-o atmosferă de puter-
u y sup- siliului Sanitar Superioi un program de măsuri pri nică angajare patriotică,
(parţial cu care, în spiritul hotărîrilor vind creşterea continuă a participanţii m adresat o
Clubul „Siderurgistul' rarea cu cadre competen în aceste cămine activi celui dc-ai XilI-lea Con calităţii şi eficienţei asis telegramă- tovarăşului
1
rca cîutccu- din Hunedoara a fost, re te (administratori, îngriji tatea este lăsată Ia latitu gres al P.C.R.. a! orientă tenţei medicale, sporirea NICOLAIÎ CEAUŞ ESCU,
loarea doru-
lodli populare cent, gazda unui util toare pentru spaţiile comu dinea administratorilor, ma rilor şi indicaţiilor tovară natalităţii, ocrotirea şi con secretar general al Parti
desenului a- schimb de experienţă. "Te ne, paznici). De aici şi o joritatea dintre ei manifes- şului Nicolae Ceauşesru. solidarea familiei, pentru dului Comunist Român,
* Sub cupola ma: „Organizarea şi desfă bună activitate de întreţi tînd dezinteres faţă de o- a dezbătut probleme refe asigurarea • sănătăţii, tine preşedintele Republicii So
* O melo- şurarea activităţii în cămi nere a clădirilor, grupuri bligaţiile ce le revin, ei ritoare ia starea de sănă reţii şi vigorii naţiunii cialiste România,
primă au-
Tot ce are nele de nefamilişti". Au lor sociale, instalaţiilor de înşişi fiind slab pregătiţi tate a populaţiei şi îmbu noastre socialiste. (Agerpres)
mai frumos: fost prezenţi secretari cu apă şi electrice, o dotare pentru atribuţiile încredin
ia de a fi probleme sociale ai comi corespunzătoare cu mobi ţate, de cele mai multe ori
primii". Re-
* Farmecul tetelor municipale şi orăşe lier şi cazarmament, asi lipsiţi de răspunderea so Contribuţie sporită
* Un tablou neşti de partid, preşedinţi gurarea unor spaţii de uti cială pe care o au. Din Corectitudinea si buna
leria naţio- litate comună (bucătării, la aprovizionarea
Marilo mo ai consiliilor teritoriale ale această cauză, căminele
ale baletului sindicatelor, secretari ai spălătorii, uscătorii, clu sînt slab gospodărite, cu servire să primeze în munca populaţiei
sport * Au- comitetelor municipale şi buri), precum şi cu mate o anemică activitate politi-
muzicai orăşeneşti ale U.T.C., pre riale cultural-sportive şi co-cdueativă şi culturală.
îna politică Asociaţia economică in-'
rea progra- şedinţi de comitete .sindi educative etc. Rezultatul reprodus suc lucrătorilor comerciali! tercooperatistă de valorifi
cale din întreprinderi, ad Substanţa, bogăţia de cint; instalaţii sanitare, e- care a produselor agricole
nal ministratori de cămine, concluzii şi învăţăminte ale lectricc, de apă şi canali şi neagricole (cunoscută
iclopedia într-una din zilele tre depozitul I.C.R.M. Deva"
color) reprezentanţi ai conduce schimbului de experienţă zare defecte, infiltraţii în mai bine sub numele A-
în devenire rilor unităţilor care admi s-a datorat în bună parte tavane, pereţi şi duşume cute, membrii echipei de — se scuză gestionara. Se grocoop) contribuie de la
Emisiune— nistrează aceste cămine. şi spiritului critic, autocri- le degradate, aspect insa control al oamenilor mun intră în magazia de mină.
de muzică, cii, formată din Ioan Şan- 16 servicii din cristal, pen ap la an tot mai bine la
romănească Organizată de Consiliul lubru şi, uneori, impropriu aprovizionarea populaţiei
rtlstie. „Să judeţean al sindicatelor, ac condiţiei normale. De ase dru, Ioan Prcjbnn şi Ro tru băuturi fine, stau as judeţului cu mărfuri agro-
vrei în vili ţiunea a avut drept bază meo Cristian au întreprins cunse vederii. In vînzare, alimentare.
lor) SCHIMB DE menea, este necorespunză un control în unităţile co nici unul 1 Alte şase cutii
nai de discuţii concluziile şi EXPERIENŢĂ toare întreţinerea casei De la începutul anului,
rea progra- măsurile ce se impun, în scărilor şi palierelor, a mo merciale pe care le au în cu pahare de cristal din prin acest sistem au fost
urma controlului efectuat bilierului şi lenjeriei etc. răspundere, in raza lor de import sînt dosite,, iar la valorificate: 150 tone car
în luna aprilie într-un ma Cam de acest nivel este şi activitate ; încălţăminte vînzare, clnd întrebi, se tofi timpurii şi 300 tone
re număr de cămine din tic în care au fost subli- activitatea educativă. „Modern", „Menaj" şi „Se răspunde cu aceeaşi cunos cartofi de vară. 350 tone
judeţ. niate unele aspecte nega- Intr-o atare situaţie, cei lect", toate aparţinând de cută placă; „n-avem". Ex legume de seră şi 400 tone
A fost subliniat faptul tive. S-a reliefat, în aeesî mai mulţi administratori f.C.S.M, Călan. plicaţiile de care încearcă legume de cîmp, din care,
că, în general, factorii cu context, că faţă de cerin de cămine invocă frecvent Constatările controlului să se folosească gestionara 45 tone roşii de seră şi
n I: 6,00 Ră atribuţii depun eforturi ţele, exigenţele şi posibili comportarea reprobabilă a au fost, la general, mul n-au credit şi echipa îşi de c-împ, 102 tone varză
ii dimineţii ; susţinute pentru rezolva tăţile prezente, rezultatele locatarilor. Schimbul de ţumitoare. S-a consemnat face datoria, consemnînd timpurie, 51 tone ceapă
'86; 7,oo Ha- rea problemelor administra- obţinute sînt în unele lo experienţă a dovedit cu preocuparea pentru o apro în registru aceste nereguli, verde, 202 tone castraveţi
,30 Azi, în t a - tiv-gospodăreşti şi asigura curi cu totul nesatisfăcă- vizionare ritmică. pentru solicitînd măsuri pentru
vista presei ; prisosinţă că acolo unde de seră şi de cîmp, A mai
1 melodiilor ; rea unei bune funcţionali toare. asigurarea populaţiei cu înlăturarea lor. valorificat 560 tone mere,
de ştiri: 9,05 tăţi- a căminelor. De ase Controlul efectuat a re consiliile oamenilor muncii, articolele şi produsele de Pînze de păianjen ţesu 25 tone piersici, 45 tone
dio; 10,00 Bu sindicatele, organizaţiile do trebuinţă zilnică. Dar, la te peste tot, dovadă că...
ri ; 10,05 Din menea, s-a reliefat că exis levat atitudinea pasivă a tineret, toţi factorii cu a- vişine şi 8 tone caise de-
clorului; 10,25 tă preocupări constante de unor birouri executive ale tribuţii îşi fac din buna păşindu-şj planul pe 6
irară radio ; natură organizatorică şi po- consiliilor oamenilor mun CONTROLUL OAMENILOR MUNCII luni cu 5 milioane Ici.
de ştiri: 11,05 cii, consilii şi comitete ale funcţionare a căminelor o
nclalistc; 11,35 litico-educativă pentru ea, preocupare constantă, nu CONCRET, EXIGENT, EFICIENT
componistic : intr-adevăr, căminele să-şi sindicatelor, organizaţii ale sînt probleme' de felul a-
A 12,00 BU- îndeplinească rolul şi func U.T.C. faţă de bunul mers faţa locului, s-au consta s-a ţesut in voie, se află
12,03 F«- ţia .socială pentru care au al treburilor din căminele eesta. Un bilanţ... dulce
_ je pe ma- Organizarea activităţii pe tat, iar apoi s-au scris în multe la magazinul „Se
i tării; 13,00 fost create. de nefamilişti. Atît con registrele unice de control, lect", condus de tovarăşa Campania de recoltare a
1; 15,00 Avan- O primă problematică cluziile prezentate, cit şi baza regulamentului-cadru, spre rezolvare, şi aspecte Georgcta Costescu. Urît, produselor melifere se află
idlo-tv. ; 15,15 importantă ce s-a avut în dezbaterile au arătat cu menţinerea unui climat do la început. Albinarii . din
>>• sti; 15,30 deplină răspundere disci care demonstrează că une mai cu seamă într-o uni
ib, ^ale; 16,1)0 atenţie a fost cea legată claritate, o serie de lip ori cinstea, corectitudinea, tate unde lucrează numai judeţ au început şi ei să-şî
; 16,15 Bomâ- de crearea cadrului organi suri în activitatea- cămine plinară şi morală, exerci buna servire sînt „absente" femei. Curăţenia deci se achite obligaţiile contrac
ndustrial con- zatoric adecvat desfăşurării lor aparţinătoare de între tarea unui control sistema tuale faţă de Asociaţia
16,30 Selec- tic, organizarea unor ac din munca unor lucrători află în suferinţă. Se mai
perete; 17,00 în cămine a unei activităţi prinderea de administrare comerciali. întâmplă', ne-am zis. Dar crescătorilor de albine.
tiri; 17,05 Mu- corespunzătoare. In acest a căminelor şi cantinelor ţiuni permanente cu - con La „Modei n", de pildă, să „uiţi" sistematic să afi S-au preluat pînă acunu
esa dumnea- sens au fost reliefate re Valea Jiului Petroşani, ţinut educativ constituie 7 255 kg miere. 5 tone cea^
:,00 Orele se- unitate condusă de Lctiţia şezi preţurile la unele pă
ăptămîna po- zultatele bune dobîndite la Trustul de antrepriză ge laturi esenţiale ale muncii Groşan, etichetele cu pre lării şi umbrele, să negli lă (70 la sută din planul
iă şi lnterna- cele cinci cămine ale Com nerală de construcţii-mon- tuturor factorilor implicaţi ţuri la unele, sortimente de jezi să scoţi din magazie anual), 700 kg polen (cTX
Vluzlcă, infor- binatului siderurgic Hune taj Deva, întreprinderea Un bogat program de pantofi pentru bărbaţi nu şi să pui în vînzare anu 300 kg peste plan). 50 fa
Bulctin de măsuri şi propuneri a adus milii de albine în vederea
Partidul, po- doara, cele ale întreprin-. judeţeană de drumuri şi erau puse Ia vedere. „Scă mite fire pentru croşetat,
unic ţel; 19,30 derilor de materiale de poduri, întreprinderea de în faţa participanţilor mo parea" era mai vizibilă în mult căutate de către fe sporirii numărului crescă
da dv. * Me- construcţii Deva, minieră execuţie şi exploatarea lu dalităţi poncrete de mun mei. precum şi maiouri torilor precum şi 7 leg pro-
ulatie; 20,00 crărilor de îmbunătăţiri că, forme specifice de ac raionul vînzătoarei Marioă- polis. Un bilanţ. . dulce.
; 21,00 Ea su- Lupeni, nr. 7 al I.M. Vul ra Vişoiu, care... nu-şi ex din import, alte produse,
22,00 Radio- can, cele două ale între funciare, întreprinderea ţiune care să ducă la îm-> plica această mică şi nevi cum se mai poate catego
0 Sport; 22,20 prinderilor chimice Orăş- de reţele electrice Deva, bunătăţirea activităţii că novată scăpare din vedere. risi ? La această .întrebare,
leale de marc tie şi mecanică de material Exploatarea minieră Ghe minelor de nefamilişti din
; 23,00 Mo- Membrii echipei de control lucrătoarele n-au găsit răs Noi produse
Emlnesciana; rulant Simeria, Barza etc. ţari, „Vidra" Orăştie, Com judeţ. al oamenilor muncii j-au puns. Să luăm drept răs
ă de dans ; Un accent deosebit s-a pus binatul siderurgic „Victo amintit cîtcva dintre regu puns Lăsarea privirii în vestimentare
Buletin de
la aceste cămine pe asigu ria" Căi an etc. VALENTIN NEAGU lile corectitudinii, cu care pămînt şi roşeaţa din o- Colectivul de lucrători
vînzătoarea s-a declarat braji ? meşteşugari din cadrul coo
de acord. Mai mult, s-a în unităţile supuse con perativei meşteşugăreşti
„Creativitate şi eficienţă în învăţămînt" angajat să' le aplice în trolului, membrii echipei „Unirea" Petroşani, acţio
SSRSŞiUiîŞKHSa - munca ei de zi cu zi. au indicat, in lumina re nează stăruitor pentru a
(Urmare din pag. 1) profilul liceeelor ca şi pen dre didactice şi părinţi, lu Frumoasă unitate este glementărilor în vigoare, crea şi pune la dispoziţia
irtfc, dolarii luarea celor mai bune mă
iii (Patria) ; tru cerinţele economice ale crările ei puţind să dea cea de „Menaj", nr. 60, populaţiei noi articole şi
lin Eacul de judeţului sînt numeroasele măsura efortului depus în lucrătoare gestionară Nesia suri care să ducă la îm produse. La contracturile
); IIUNEDOA- cuare şi ventilare adiaba- şcoala hunedoreană, dar şi Solorhonese. Frumos şi cu bunătăţirea întregii activi desfăşurate săptămâna tre
rca (Modern machete şi aparate func tăţi de servire a popu
ifruntarea de- tică“ (ing. Pompiliu Plop- ţionale ce poartă semnături să stimuleze iniţiativa şi gust sînt expuse şi ar cută în Capitală, de pildă,
odern — B) ; şoreanu, inspector şcolar), ale cadrelor didactice şi să determine o participare ticolele în rafturi. Atrag laţiei, pentru întronarea cooperativa „Unirea" s-a
gaz (Flacăra); „Dispozitiv pentru îndoit elevilor din unităţile de activă a oamenilor şcolii atenţia serviciile pentru corectitudinii în toate uni prezentat cu o ofertă de
ăpadâ (Arta); agrafe D?î-13, pentru ben tăţile comerciale. 34 articole, mai cu seamă
I: Din prea învăţămînt ale Hunedoarei, la perfecţionarea procesu cafea, calitatea I şi a IlI-a.
oste (Parîng); zile transportoare şi asam Orăştiei, Devei, Bradului, lui instructiv-edueativ, la Dar se vînd toate la preţ G. IGNAT, din categoria confecţii şi
fantastici (7 blarea furtunurilor de înal Sirperiei, Haţegului, a ce creşterea- calităţii şi efi de...I (1). „O mică e- NICU SBUCHEA, lenjerie pentru adulţi şi
; Cîntccele tă presiune la susţinerea corespondent copii.
■ea); LUPE NU: lor din Valea Jiului. Im cientei acestuia. roare de facturare de la
iu ral); VUL- lucrărilor miniere" (ing. presionează şi lucrările de
nna bobocilor Ion Bariu, maistru Cornel artizanat (Deva, Ilaţeg,
i ; lonka : Tîmpea, Liceul industrial
tnreoaze (Mi- Brad, Tîrnava de Criş etc.),
3TRILA: Bo- nr. 1 Lupeni), „Cadran to atît ca idee cit şi ca rea In „paza“ cui sînt date oile ?
I (Mu îl cit o - nal mobil" (prof. Nicolae lizare. De altfel, întreaga
i IMOASA: Un
penlru apă Icobescu, Şcoala generală expoziţie răspunde cerinţe lui in cauză. Uite aşa N.B.
iile I-II (Mun- nr. 8 Deva), ..Atlas literar" lor de desing pe care le Vă prezentăm două in- probleme, ajunseseră să cu mioarele din proprietatea
[R1CANI: Des- (prof. Petru Baciu, Liceul presupun creaţiile actuale timplări care merită aten noască şi chestiunile de personală, Nicolae Bogă a ajuns să fluiere a pagu
lice (Retezat); ţie, mai ales că ele conţin bază din normele de igie tan, lăsa patrupedele cam bă. Are şi de ce. Dacă era
ră sentimenfa- „Aurel Vlaicu" Orăştie), din orice domeniu _de acti mai prevăzător, făcea „e-
. . ORAŞ- „Trusă- în sprijinul predă vitate. un mesaj plin de învăţă nă şi de protecţie a mun de capul lor. Văzind că
n miliar- rii matematicii şi altor dis Expoziţia judeţeană (ca minte pentru cei din bran cii, adică să stea nemişca n-au tulburări de compor xaminarea" de rigoare şi la
u manile şa aieritului sau pentru te pe timpul tunsului, pen tament, uneori le lăsa iără Mersul trenurilor. Acum e
; GEOA- cipline în ciclul primar" re rămâne deschisă pînă la nici un fel de supraveghe prea. tirziu.
ă pentru (înv. Gh. Mihuţ, ' CJ.S.P. unii tentaţi să lezeze inte tru a nu li se ciupi pielea
1 e I-II Deva) şi multe altele. 12 iulie) merită şi trebuie gritatea turmelor. Dar, să cu ioarieca, sa nu calce in re. Aşa s-a intimplat şi in subiectul pastoral de
ă); IIA- Reprezentative pentru să fie văzută de elevi, ca dăm cuvîntui faptelor. şiştar după muls, să evite deunăzi, cind a apărut şi azi am rezervat loc şi pen
(Dacia); surpriza. Ca un tăcut, in tru un paznic. Da, aţi re
sr’aman- Înainte de a scoale mi adăpostilul sub copaci pe
• -J&llcrul oarele la pâşunat, Nicolae timp de furtună, asta în- calea mioarelor s-a arătat ţinut bine. Este vorba de--
a de cul- Bogătan in grija dăruia a semnind o aluzie la evila- linia ferată, care le atră- spre Eugen Rotariu, paznic
; Marele CINCINALUL VIII DEZVOLTARE INTENSIVA;] la C.A.P. Toteşti. Dar el;
I); ILIA: fost dată soarta ovinelor mai mult se făcea că pă
ină vară £ ■PHzrgi£A tighwicvp/u^(uc€ufttate de la brigada Holdea a F O I L E T O N
C.A.P. Ohaba, şi-a tot in zeşte decit să păzească cu
struit şi dojenit turma asu adevărat avuţia obştească.
1
ma—g Creşterea productivităţii muncii pra modului cum se va rea pericolului de trăznet, gea ca un magnet. Cum Confundind turma C.A.P,
flEAÎ desfăşura păşunatul, asupra să nu-şi încerce niciodată N.B. uitase să prelucreze cu cea proprie, E.R. a „ex
ceea ce au şi nu au puterile luîndu-se la trintă şi modul de deplasare pe tras" din avuţia obştească
(Urmare din pag. 1) ductivităţii muncii, formu voie să Iacă patrupedele, cu lupii şi cite şi mai cite. şi peste calea ferată, unele 13 (număr ce poartă ghi
d : vremea va late de secretarul general patrupede s-au încumetat nion !) exemplare, pe alese
ierul va fi va- Elena Herţa, Elena Pîrlea, al partidului, tovarăşul insistînd cu lux de amănun La testele făcute, toate
mporar noros, te chiar şi asupra necesi mioarele au trecut cu brio să sfideze Mersul trenuri bineînţeles. O parte din
după-amiaza, Sofia Micu, Ştefania Go Nicolae Ceauşescu, consti tăţii -respectării cu stricte examenul, dovedind prin lor, aşezindu-se la ora clnd necuvintătoare au fost sa
cădea ploi cu run, Paraschiva Inulescu, tuie obiective majore ale aceasta că sînt apte sâ prin zonă trecea o garni crificate in diverse foloa
i aversă, înso- Laura Aleman şi altele. activităţii prezente şi de ţe a normelor de circula se, iar altele vindute la
icărcărl elec- ţie. Aşa ajunseseră pînă şi iasă la poşunat, ceea ce, tură, chiar pe şi intre şine.
i totul izolat — Pentru întregul nos perspectivă. Vom acţiona, mieii nou-născuţi să cu de altfel, s-a şi petrecut Riscul a fost de partea lor, diieriţi clienţi. Soarta aces
lă. Vîn tul va tru colectiv de muncă — de asemenea, cu cea mai noască semnificaţia indica după ceremonialul cunos bineînţeles; intrucit 33 de tor mioare n-a putut li mu-
la moderat, ne-a declarat inginerul şef înaltă responsabilitate pen mioare au fost făcute una şamalizată. Cele două in-
■ile minime vor al întreprinderii, Eugeniu tru îndeplinirea măsurilor toarelor obligatorii din re cut din anii anteriori. Ex- timplări nasc liresc o în
între 13 şi 18 gulamentul privind mersul primîndu-şi deplina încre cu pâmintul. in învălmăşea
• cele maxime Oliviu Oancea — sarcinile stabilite la recenta plenară pe drumurile publice. Ba, dere in promisiunile mioa la produsă nu s-a mai ţi trebare: în paza cui sînt
30 de grade. stabilite de Congresul al a Comitetului judeţean de nut cont că unele sînt ale date oile ?
Izolat ceaţă XlII-lea, precum şi indi partid în scopul creşterii mai mult, mioarele mai a- relor, mai ales că in turma ‘ T. DOBRICEANU
(Meteorolog de vansate, epuizind aceste C.A.P. erau „cooptate“ şi C.A.P., 'altele ale ciobanu
. Pronccnco). caţiile, îndrumările concre şi mai accentuate a pro
te privind creşterea pro ductivităţii muncii.