Page 21 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 21
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂj
s-a reînîîlnit cu tovarăşul Zhao Ziyang
şi
Sîmbătă, 5 iulie, tovară ţile planurilor ale progra Socialistă România şi Re
publica Populară Chineză.
dezvoltare
de
melor
cco-
şul Nicolae Ceauşescu, se
sl)a\ysMU şedintele general al Partidu tărîrca comună de a asi Ceauşescu şi tovarăşul Zhao
T
o v a r ă ş u l
Nicolae
nomico-socială
Repu
cretar
blicii
Socialiste
România
lui Comunist Român, pre
Ziyang au relevat caracte
şi Republicii Populare Chi
Socia
Republicii
rul rodnic al convorbirilor
neze, a fost exprimată ho-
România,
liste
s-a
rcînlîl-
aceste
zile,
purtate.
în
nit şi a continuat convor
exprknîndu-şi
încrederea
birile
tovarăşul
cu
Zhao
o sporire mai accentuată a
Ziyang, membru al Comi gura, încă din acest an, că înţelegerile la care s-a
tetului Permanent al Bi schimburilor de mărfuri, o ajuns vor contribui In loz-
roului Politic al C. C. al extindere şi mai puternică voltarca şi mai puter nică
P. C. Chinez, premierul a cooperării şi specializă în viitor a prieteniei şi co
Consiliului de Stat al rii în producţie, pe termen laborării româno—chineze,
R. P. Chineze. lung, inclusiv în realizarea în folosul ambelor ţâri şi
în cadrul noii runde de unor mari obiective eco popoare, al construcţiei
Anul XXXVIII, nr. 8 907 DUMINICĂ, 6 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani convorbiri — care au con nomice, în scopul îndepli socialiste în cele două ţări,
tinuat în aceeaşi atmosferă nirii sarcinilor de colabo al cauzei socialismului şi
de caldă prietenie, înţele rare prevăzute pentru ac păcii.
gere şi stimă reciprocă — tualul cincinal. ■k
au fost examinate stadiul A fost subliniat rolul După o plimbare cu nava
relaţiilor româno—chineze, deosebit ce revine Comi
precum şi căile dezvoltării siei guvernamentale româ pe lacul Snagov, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu l-a in
lor şi mai . puternice în no—chineze de colaborare
pe
vitat
viitor, corespunzător aspi economică şi tehnică în Ziyang la dejun. tovarăşul Zhao
identificarea unor noi do
intereselor
am
şi
Pe intregui flux — numai raţiilor popoare. S-a apre menii şi forme de coope Au participat persoanele
belor
ciat că rezultatele obţi rare — inclusiv între în oficiale române şi chineze
prezente la convorbiri.
cele
două
treprinderi
din
linia
colaborării
laminate de calitate nute pe experienţa acu ţări —, în impulsionarea şi în timpul dejunului, to
bilaterale,
mulată, ca şi sporirea di diversificarea conlucrării varăşul Nicolae Ceauşescu
în timpul vizitei de lu ponsabilitate, sesizabilă de să ne mobilizeze şi mai namică a potenţialului c- dintre România şi China, şi tovarăşul Zhao Ziyang
cru în Combinatul siderur altfel în modul în care co puternic, îneît să ne men conomic, ştiinţific şi teh în general. au rostit toasturi.
gic Hunedoara, în septem lectivul de oameni ai mun ţinem locul fruntaş. nologic al celor două ţări S-a stabilit să fie între Dejunul a decurs într-o
brie 1982, secretarul gene cii din secţie tratează sar — Chiar dacă „800“ este creează condiţii favorabile prinse toate măsurile ce ambianţă de caldă priete
ral al partidului, tovarăşul cinile de producţie ce le ccl mai „bătrîn" laminor pentru creşterea, într-un se impun pentru transpu nie, de înţelegere şi stimă
Nicolae Ceauşescu, a in revin. din C.S. Hunedoara — a ritm tot mai rapid, a nerea în viaţă a orientări reciprocă, care caracteri
dicat conducerii combina — în produsul obţinut intervenit Mihai Pleşca, schimburilor economice. lor şi acordurilor convenite zează dialogul româno —
tului să adopte cele mai în urma muncii noastre secretarul comitetului do Pornindu-se de ia nivelul la nivel înalt cu privire chinez la nivel înalt, rela
eficiente măsuri pentru este înglobat şi efortul oţc- partid al secţiei —, per foarte bun al relaţiilor po la dezvoltarea mai susţi ţiile tradiţionale dintre
continua creştere a calită larilor — preciza ing. Au manenta luptă pentru mai litice, de la posibilităţile nută a colaborării şi coo partidele, ţările şi popoa
ţii oţelului, astfel îneît me rel Molotcov, şeful secţiei mult şi mai bine îi con existente, de la priorită- perării dintre Republica rele noastre.
talul de Hunedoara să răs laminor 800. Prin calitatea feră o perpetuă tinereţe.
pundă într-un grad tot mai activităţii pe care o desfă Dispunem de un colectiv
înalt necesităţilor impuse şurăm trebuie să le răs puternic, închegat, în care
de puternica dezvoltare a plătim aceste eforturi. în comuniştii din cele patru
ramurilor de vîrf ale in faţa beneficiarilor — uni organizaţii de bază, prin CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
dustriei româneşti. „Fluxul tăţi din construcţia de ma înalta lor pregătire profe
nr. I“, ctow"etjprinde oţe- şini, aeronautică, petrochi sională şi politică, prin
lăriilc Siemens Martin nr. mie etc. — aceste lamina locurile cheie ocupate în
1, electrică nr. 1 şi lami te înseamnă „oţel de Hu ansamblul activităţii de Culturile arată cit de mare este
norul de 800 mim, repre nedoara". Iar despre com producţie, alcătuiesc nu
zintă unul dintre răspun binatul nostru — Erou al cleul de forţă în toate ac
surile concrete ale siderur- Muncii Socialiste — vrem ţiunile întreprinse în sco ureocuuarea pentru întreţinerea lor
giştilor hunedoreni la ce să auzim numai cuvinte pul îndeplinirii exemplare
rinţa formulată de secreta de laudă. De aceea, cupto- a tuturor sarcinilor. Exem în raidul ce l-am între Nicolae Ceauşescu, secre un mare număr de coope
rul general al partidului. rarii, laminatorii, finisato- ple de hărnicie şi dăruire prins joi, 3 iulie a.c., în tarul general al partidului, ratori finalizează plivirea
.Laminorul de 800 mm, rii, întregul colectiv acor în muncă oferă cuptorarii colaborare cu U.J.C.A.P., la cel de al III-lea Con buruienilor.
cel mai „bătrin" din gru dă cea mai mare atenţie din brigada maistrului Mi am urmărit modul cum sînt gres al ţărănimii — sîntom — Avem cultivate cu
pul de laminoare care for calităţii producţiei, fără hai Purţuc, fruntaşă pe întreţinute culturile în hotărîţi să obţinem o pro cartofi 170 ha, iar cu
mează uzina nr. 4, este lo însă a neglija realizarea secţie, laminatorii din C.U.A.S.C. Toteşti. Iată ducţie superioară de car porumb 82 de ha — subli
cul în care oţelul primeşte celorlalţi indicatori econo schimbul condus de mais constatările făcute. tofi, de aceea acordăm toa nia Viorel Ilian, inginerul
forma finită pentru livra mici. De altfel, în între trul principal specialist — Avem întreţinute co tă atenţia efectuării tutu şef al cooperativei agri
re. Dar dincolo de aceas cerea socialistă din anul Ioan Dragota, luminatorul respunzător toate culturile ror lucrărilor de întreţinere cole din Toteşti. La car
ta, activitatea de lamina trecut, secţia laminor 800 Marin Burtică, fruntaş pe — ne-a spus Cornel Le- la timp şi la înalt nivel tofi am efectuat două re
re ă oţelurilor aliate şi mm a ocupat locul întîi. combinat în întrecerea so- pădătoni, preşedintele C.A.P. calitativ. Am efectuat bilonări, o praşilă şi tra-
înalt aliate, inoxidabile, a Rezultatele bune obţinute două rebilonări şi trata
celorlalte mărci cu carac după şase luni din acest MIRCEA DIACONU Ostrov. în acest an mobi mentele necesare pentru TRAIAN BONDOR
teristici superioare de ca prim an al cincinalului lizaţi de ideile şi orientă combaterea bolilor şi dău
litate implică o mare res 198G—1990 silit în măsură (Continuare în pag. a 3-a) rile formulate de tovarăşul nătorilor. în aceste zile, (Continuare în pag. a 3-a)
Z i u a c o n s t r u c t o r i l o r d e m a ş i n i "
9 9
în angrenajul său complex, puternic, lor de maşini" capătă în acest an — al drul secţiei sculărie, a scu diminuării consumului de copiere cu comandă nu- J
industria românească are, în construcţia aniversării a şase decenii şi jumătate de lelor, dispozitivelor, piese metal, mărirea parametri merică, cu ajutorul cărora «
de maşini, una dintre verigile sale cele la făurirea partidului nostru comunist — lor de schimb de care a- lor de precizie şi a produc va creşte mult productivita- I
mai importante, cele mai solide. semnificaţii majore, de largă amplitudine vem nevoie". tivităţii muncii, în cadrul tea, vom îmbunătăţi caii- ’
Ca întreaga viaţă economico-socială a politică şi economică. Făcîndu-şi, de ziua O altă direcţie de acţiu secţiei sculărie s-au repro- tatea produselor". g
patriei, în anii de după Congresul al IX- lor, bilanţul activităţii pe prima jumătate a ne este reproiectarea şi iectat unele scule, cum In vederea stimulării ac- I
lea al partidului, şi construcţia de maşini anului — în care înscriu rezultate pozitive înnoirea unor produse, ac sînt cele pentru calibre inel tivităţii de invenţii şi ino- *
s-a dezvoltat considerabil. Astăzi nu exis — lucrătorii din construcţia de maşini a ţiune căreia comisia ingi şi filiere, cele cu plăcuţe vaţii, de promovare a noi •
tă judeţ al ţării în care să nu existe cel judeţului îşi sporesc angajamentele în ve nerilor şi tehnicienilor, cer interschimbabile şi altele". metode şi tehnologii de Iu- (
puţin o unitate constructoare de maşini. în derea îndeplinirii ritmice, în continuare, a curile inventatorilor şi ino „Şi tot la sculărie, adaugă cru, a fost difuzat, în toa ’
acest domeniu, potenţialul Hunedoarei în mobilizatoarelor sarcini ce le revin în vatorilor din cadrul secţii ing. Ioan Blaga, şeful gru te secţiile şi atelierele în- |
seamnă I.U.M. şi I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, acest an, în întregul cincinal, din docu lor ii consacră mult timp pei tehnice din cadrul sec treprinderii, un chestionar, .
U.U.M.R. Crişcior şi I.M.M.R. Simeria, I. M. mentele Congresului al Xlll-lea al parti şi inteligenţă creatoare. „O ţiei respective, am execu prin care se vor colecto I
Orăştie şi mai noua l.P.S.R.U.M. Deva ; şi dului. Sînt obiective deosebit de importan dată cu intrarea în func tat cochiliile pentru turna idei, propuneri, soluţii, a '
mai înseamnă puternicele uzine de construc te, vizind, în principal, modernizarea şi ţiune a forjei, a trebuit să rea, în premieră în unita căror materializare va con- i
ţie a utilajelor siderurgice de la Hunedoa automatizarea producţiei, creşterea pro executăm matriţele pentru tea noastră, a unor piese duce la noi paşi pe calea î
ra şi Călan, care realizează o gamă largă realizarea reperelor forjate, de mare complexitate teh modernizării şi automatiză- J
de maşini, instalaţii, echipamente şi piese ductivităţii şi ridicarea nivelului tehnic al spunea ing. Marius Ioan nică, iar în prezent ne ocu rii producţiei, cu toate a- |
de schimb pentru cele două mari combi produselor — obiective subliniate din nou Popa, preşedintele C.I.T. a păm de punerea în func vantajele pe care le gene '
nate siderurgice, pentru alţi beneficiari. de secretarul general al partidului, tova întreprinderii. Ne-am în ţiune a unei maşini de pre DUMITRU GHEONEA |
Am făcut aceste notaţii pentru că azi — răşul Nicolae Ceauşescu, la plenara C. C. cumetat, cu propriile forţe, lucrat prin electroeroziune -------- *
prima duminică a lunii iulie — este „Ziua al P.C.R. şi la plenara comună a Consi şi am reuşit. în vederea şi a alteia de frezat prin
constructorilor de maşini" şi este momentul liului Naţional al Oamenilor Muncii şi Con (Continuare în pag. a 3-a)
să ne îndreptăm gîndul spre toţi oamenii siliului Suprem al Dezvoltării Economice *
muncii din unităţile mai sus amintite, să-i şi Sociale —, a căror materializare va con
felicităm pentru strădaniile lor în produc feri noi valenţe calitative şi cantitative in
ţie şi pentru rezultatele obţinute şi să le dustriei judeţului, economiei naţionale.
dorim noi şi importante succese in activi Să-i omagiem, la ceasul lor de sărbă
tatea viitoare ! toare, pe constructorii de maşini din ju
Simbol al preţuirii de care se bucură deţ şi să le dorim numai succese în acti
activitatea şi rezultatele acestui puternic vitatea productivă, în noua etapă de edi
detaşament muncitoresc al ţării din partea ficare multilaterală a patriei noastre so
partidului şi statului, „Ziua constructori cialiste I
M. ORĂŞTIE. Preocupări multiple, diverse,
rezultate pozitive în producţie
Aflată într-un proces di pe multiple planuri, pentru astfel colaborările cu alte
namic de dezvoltare şi mo creşterea productivităţii şi unităţi economice din ţară,
dernizare, întreprinderea ridicarea nivelului calitativ respectiv timpii de aştep
mecanică Orăştie devine, al produselor, pentru spo tare şi cheltuielile materia
cu fiecare zi, o tot mai rirea eficienţei economice. le, reliefa ing. Marin Du-
puternică forţă industrială „Dăm o atenţie deosebită nu, şeful atelierului proiec
a judeţului. în fiecare sec execuţiei în atelierele pro tare S.D.V. Ne facem sin
ţie şi atelier, în toate com prii a S.D.V.-isticii necesare guri toate lucrările; de la
partimentele productive se în activitatea de producţie proiectarea tehnologiilor şi I
depun strădanii susţinute, a întreprinderii, reducînd pînă la realizarea, în ca l.P.S.R.U.M. Devii. In Imagine : formaţia condusă de maistrul Ioan Rncz, care a 1
finalizat, in premiera, reparaţia capitală^ a şasiulul autobasculantei de 55 tone.