Page 22 - Drumul_socialismului_1986_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Scînteia miraculoasă a pasiunii

Noţiunea de medic no tri­ — începea să se „conture­ la crearea unei tradiţii, a u-
mite cu gîndul la o profesiu­ ze" omul de mal tîrziu care nei stări do cultură pe care , .*11!
ne menită să readucă zîrnbe- a abordat cu aceeaşi pasiune oraşele mici nu o au in com­ 11,ff) Tele
tul ţi încrederea în forţele ambele genuri artistice. paraţie cu centrele Importan­ 11,35 Lun:
proprii ale celor, în sufletul — Intr-un fel da, dar cu... te. împreună cu medicul Vir- lor)
cărora, acestea au pălit, şi modestia începutului. Din pe­ gll Trufaşu, un mare anima­ de i
deopotrivă la aceea de om. Un rioada studenţiei am alte a- tor cultural, am înfiinţat în tatoi
om care nu se întîlneşte doar mlntirl frumoase. Aici am cadrul sindicatului sanitar cer­ 12.10 Din
cu suferinţa fizică a semenilor pus bazele unui grup satlrlc- cul dramatic „Mihall Scbas- lui i
săi, ci care, prin condiţia sa muzlcal cupritizîud în libret tian", care, deşi nu avea sta­ Muz
intelectuală, prin pasiune şi „celebrul" cuplet „Medicină, tut do teatru popular, a fost 13.00 Albi
talent cultivate permanent, medicină", un fel de imn al un teatru popular în adevă­ (par
printr-o largă deschidere in­ mcdlclniştllor, care se cîntă ratul înţeles al cuvîntulul. In cupi
terioară se poate integra fi­ cu aceeaşi plăcere şi astăzi, cadrul lui, pentru marele pu­ în i
resc şi durabil în spirituali­ precum şi ale cercului drama­ blic, s-a Jucat „Steaua fără Coti,
tatea comunităţii Bumbea de Me­ la tic „Barbu ştefăncscu Dela- nume" 'de Mihall Sebastian, secu
umane.
Lucian
despic
„Jocul de-a vacanţa" de O. M.
să
patru.
in
dicul
firul
vrancca".
rat i
Pas de voie ta mexicană, istoria s-a unul dintre aceşti oameni este Zamfirescu, „Omul care a Eftl- tre.
Brad
vă­
Spitalul
orăşenesc
Cind iată că acum, la lies-
de
moartea"
zut
Victor
ca­
* N.
de D. Psatnos, în care am ju­
care
fesiunea
dă­
se
dar
mai repetat de trei ori. re cred cu temeinicie în pro­ Scena şi oamenii ei miu, „Se caută un mincinos" ce *
lor,
patri
de
Cel mai rău m-a amărit ruiesc scenei, frumosului ar­ cat alături Eugen viitorul cunos­ * S<
de
Motriuc,
cut
actor
Acum, izbăvi^ de exube­ la viitoarea liestă, in 1990, episodul cu pricina in me­ tistic în cadrul generos al Fes­ loc din Ţărăţel, „Vulpea şi „An.
„Cîntarea
tivalului
naţional
rantul tumult al lieslei me­ Maradona va li un al doi­ ciul. Brazilia — Franţa. României". Un om care po­ strugurii" de G. Figuclredo, scur
cînt<
xicane, să ne mai îngăduim lea Pele. Pe asta n-o cred. M-am bucurat pentru fran­ larizează atenţia, care oferă „Patima roşie" de Mihail Sor­ Luni
do
seînteie
fii nu
şl pasul de voie. Nu sint O fi tot o părere de a- cezi şi mi s-a rupt inima acea culturale a miraculoasă loca­ a bul, „Goana după fluturi" ve­ 11,15 Inse:
Lumea
vieţii
Bogdan
ş.a.
Amara
unei
microbist, dar, ca românul geamiu obsedat mai mult de jalea brazilienilor. Căci lităţi. nea în număr mare la spec­ timp
imparţial, cind văd lume de etică decit de estetică, să nu pierzi nici un meci — Ce v-a îndemnat să urcaţi tacolele noastre prezentate în cons
„Steaua
adunată, „mă mobilizez" şi dar imi aduc aminte de şi să Iii eliminat prin salve treptele scenei 7 sala cinematografului teatru la maşi
—
roşie".
Ca elev al Liceului „Dc-
Am
jucat
eu. Mă adun, adică, dar vorba ceea care zice că de la 11 metri e de do­ cebal“ din Deva şi ca student Clubul muncitoresc din Gura- 19.00 Tele
19.20 Ţara
nu mă prea potrivesc, căci, unde nu-i caracter, geaba meniul absurdului. Totul, la I.M.F. din Cluj — \îrsta barza. Am întreprins nume­ E p <
ju­
turnee
în
oferă
diletant liind, pariurile şi talent ! Căci de Pele n-am toată soarta echipei, truda care îţi deschideri cele şi, mai năs­ a- roase Am participat întregul con­ Jude
deţ.
la
truşnice
mai
părerile-mi stau tot in răs­ citorva ani de pregătire, poi... pasiunea: ca medic — cursuri unde piesele se pre­ 19.10 Cînti
(colc
păr. Pentru că sint senti­ miza partidei să depindă in primul riad pasiunea care zentau integral. , 20.20 Film
şi
—
„alungi"
mental asemenea lor, am 1 doar de cîte un om care nu-ţi ajunge să ci o doar să o mal izbutit 7 totuşi, spectacolul cel „Cîn
o
rîndi
întreagă,
viaţă
compătimit intii cu ruşii, f» 11 ŞTIE că de la el se aş­ ailinceşti şi mai mult, precum — Opereta „Vînt de liberta­ ţie
dar ei, avind parte şi de ZEsaiaSi m teaptă minunea şi SIMTE şi o marc dragoste de oameni. te" de Dunacvsltl, la contu­ din
—
Dacă nu aţi ii îmbrăţişat
au participat toa­
ajutorul autoritar al arbi­ această enormă răspundere profesiunea de medic, opţiune rarea căreia artistice ale oraşu-i 21.50 Tele.
te
forţele
trului, m-au lăsat in drum. auzit să li marcat vreodată apăsîndu-i umerii şi con­ destul de relativă la 19 ani, lui, spectacol prezentat în a- LUN
Din solidaritate pentru gin­ un 'gol cu mina sub ochii ştiinţa ? Totul să atirne de v-aţi fi îndreptat spre insti­ nul 1905 şi în Capitala ţării, 20.00 Tele.
20.20 Oriz
română".
— Cum aţi reuşit să adunaţi
sala
la
ta latină, m-am alipit apoi unei lumi intregi, mai pu­ un fir de nerv, de un ca­ tutul de artă teatrală 7 laolaltă pasiuni pentru a al­ Realizatorul „Rapsodia profesorul ţitic
— Cu siguranţă.
ei
—
de francezi. Nu de spa­ ţin ai unui arbitru cu or­ priciu al hazardului, de un — Ce s-a întîmplat de fapt cătui un colectiv artistic 7 Silviu Olosu. A fost ceva de 20.10 Tezi
lor)
nioli, pentru că-s prea fu­ bul găinilor... Şi am mai milimetru mai încolo sau in liceu 7 — întotdeauna trebuie să e- vis. 21.00 Ron-
—
duli. Nici de italieni că-s rămas eu cu o — cum mai incoace ? Nu e „lair", cîţiva La lti ani, împreună cu xiste un jar interior al unu- — Sînteţi autor de librete, lor).
început
am
să
colegi,
oameni
unor
scandalagii. De francezi, să-i zic ? — cu o neîmpă- nu e drept şi mai ales nu jucăm teatru. Ne-am îndrep­ doi „noapte", care să licărească interpret, realizator al satlric- mu li
estradă,
de
spectacole
roiul
să
în
atragă
sod
deci, dar, cind imi era lu­ care după El Mundialul a- e concludent... tau cu toată patima spre Ca- care să întreţină apoi focul muzieale montate de casa do 21.50 Tele
am
că
şi,
rînd,
mea mai dragă, m-am vă­ cesta. Vreau să zic că nu De aceea, ca unul ce ragiale. rolurile tind — pe Rică Ventu- continuu. Accentuez însă oameni cultură.
jucat
Intr-adevăr.
—
Simt
că
pot
zut zvîrlii din şa. Ei, şi a- m-am împăcat cu ideea că nu-s microbist, mă-ntorc şi riano („O noapte furtunoasă"), fără un colectiv de se stin­ oferi foarte mult şi mult timp
uniţi
sufleteşte,
totul
lunci, in final(ă) ce era să o egalitate de neclintit zic: bine că s-a terminat. Catindntul („D'ale carnavalu­ ge. şi acest lucru ar trebui în domeniul artistic. Factorii
ştiut
de
temeinic
fac ? Din patriotism... con­ timp de 120 de minute Putem reveni acum, ca liii lui"), Tipălescu („O scrisoare să fie întreţin focul sacru cei culturali trebuie să ofere însă
Dragomir
(„Nă­
pierdută"),
care
al
noastre
continuitate
jnuncll
tinental m-am dat cu nem- trebuie neapărat irînlă prin cei risipitori, la lilmele pasta"). actului de cultură la nivelul dezintoresate.^’Apar şi momen­
BUCI...
(ii. Mai era şi socoteala acele dramatice lovituri de noastre tele, la seriale. A- — Apropo, de drama „Nă­ unei localităţi. te, din păcate, în care aceştia tualitatea
—
Bradul era cunoscut îna­
aceea că, lipsită de fante­ pasta"... ? inte ca un oraş mai izolat în optează doar pentru... folclor. te; 8,00
—
înţeleg ce vreţi să spu­
teatrală
zie, tenacitatea lor trudni­ la 11 metri! Priveliştea u- vem în aceste săptămini neţi. Rolurile do comedie îmi cadrul judeţului, dar aşezat Activitatea actualmente locală cu­ satelor; 9
momente
noaşte
nui meci care se transfor­
că se dovedise totuşi cea trei seriale excelente: luni, erau şi îmi sînt mult mai pe o vatră fierbinte a isto­ do cădere. Mă bucur că am mlnical. ş l
tuall'Vf
mai eficace. Şi, cum toţi mă intr-un război al nervi­ unul de idei, miercuri, unul apropiate sufleteşte. La clu­ riei poporului român. Dum­ reluat colaborarea cu această De iuc
Deva
din
am
bul
muncitoresc
neavoastră
ca
cunoscut
sînteţi
spectacolul
şoimii o ştiu, pină la urmă lor e crincenâ şi m-a înfio­ de acţiune, iar vineri, do­ jucat pe Iii că Venturiano, a- unul care aţi oferit pe drept Instituţie prin vina", cu 13.00 Rad
bat-o
„Primăvara,
actori
lăturl
doi
nu s-a dovedit eficace, iar rat prima dată cind cu cumentarul lui Cousteau. nişti de de mai tîrziu — profesio­ euvînt acea fărîmă de jar me­ care am prezentat însă nu­ Concert
13,35 Rad
nită a ridica spiritualitatea sa.
Lucian
cupa cea de toţi jinduită Steaua, la Sevilla. Eram Ar merita să vorbim in li­ Radulian şi Margareta Ile.ş. — în cei 27 de ani de cind’ mai... văzut un ce spectacol. în Rămînc meilor; 1
conti­
fi
va
de
trei
a cucerit-o Argentina. Şi, insă atunci prea entuzias­ nişte — şi-n pas de voie In liceu de am estradă : „înflo­ profesez medicina, numai căutat nuare. Din partea mea, tot lă. Unu
şi
pregătit
dumneavo
spectacole
în
fiindcă veni vorba de Ma- mat de performanţa româ­ — despre fiecare. reşte ţara mea", „Cîntă prie­ numai pun Brad, am şi pa­ sprijinul. terpreţi îi
să-mi
priceperea
radona: zicea oarecine că, nească pentru a mai sta RADU CIOBANU tenia", „La balul de sîinbătă siunea în slujba ridicării cul­ Interviu realizat de Bărbuiese
seara" (195.1). turale a oraşului, contribuind MINEL BODEA clan; 15,(
zicii uşoa:
de ştiri;
Pentiu locuitoiii situaţi dimensiunile dorite. Emo­ rel Morar-u din Aghireş pus o lucrare de propor­
> • rnmmm a a folclorice;
in zona Bâlăeuta a oraşu­ ţiile sînt mari pentru că (Cluj), după părinţi un om ţii intitulată „Vasilisc", tate; 17,00
Î D E B U T românesc;
lui Şimeria a intrat deja nu e puţin lucru ca în faţa al Apusenilor, lucrează la materializînd în piatră le­ tate; 17,41
în obişnuinţă prezenţa zgo­ unui bloc amorf de pia­ un bust al lui „Horia", con­ gendarul animal care ucide ’8G : 19,15
Ficşi
19,15
cu ochii. Petru Marian din
Rod motoasă a şantierului tabe­ tră să-i simţi respiraţia in­ turat cu migală şi puter­ Drăgăneşti piatră „Strămoşul". Publicitate
de maro
rei de sculptură organiza­
(Olt)
a
trans­
po­
terioară,
sentimente
modelîndu-1
nice
patriotice.
Radi
20.00
în
pus
tă, la cunoscutul loc de a-
grement,’ de către Comite­ trivit glodului artistic con­ Doreşte însă ca lucrarea O compoziţie interesantă ui Festiva
într-o
sa de căpătîi să fie „Avram
schiţă,
turat
Am semănat în ţărîna umedă tul judeţean de cultură şi însoţiţi de lector univ. Iancu", pe care o are deja este „Muzica" lui Eugen „Cîntarea r
Turneul
boabe de grîu educaţie socialistă şi Insti­ Petri, din Sibiu, inspirat Radlojurn;
alături de ele am pus tutul de arte plastice „Ni- probabil de atmosfera o-- ramlc spo
cuvinte îmbibate cu rouă colae Grigorescu", din rasului natal şi personali­ inanţe de Moi
23.00
în amintirea străbunilor Bucureşti. Cu certitudine, 0 zi în tabăra de sculptură tatea sa dobîndită în lu­ 23,10 "’oeti
boabele au germinat ivindu-se spice această tabără nu ar fi fost mea muzicii de jazz. Ion 23,5’ . .0
spice ce vor naşte alte boabe posibilă dacă organele o- de la Simeria Pop din Săpînţa (Maramu­ ştiri.
cuvintele au rodit răşeneşti de partid şi de reş) abordează în marmură
am înţeles taina lor stat, cunoscuta întreprin­ lucrarea cu tematică mari­
continui să semăn cuvinte alături de boabe dere „Marmura" nu ar fi Iosif Constantin, facem cu­ conturată în schiţe şi care nă intitulată „Scoică". Ală­
pe această planetă numită PĂMÎNT pus la dispoziţie materia­ noştinţă cu membrii tabe­ ar dori să fie amplasată turi de ei i-am întîlnit pe
o planetă a vieţii lul de lucru — piatra —. rei de pictură, eu lucrările pe aceste meleaguri, în ca­ studenţii Florin Streja DEVA:
pe suprafaţa căreia celelalte condiţii necesare care pe zi ce trece prind re eroul naţional se odih­ (Brăila), Traian Postelni- şi ard olt
Comoara
boabele devin cuvinte pentru ca cei 18 studenţi tot mai mult contur defi­ neşte. Siminic Alexandru, cu, Antoanela Stan, Lazăr argint (Art
iar cuvintele rodul spicelor din anii I şi II să aibă un nitiv. Trei teme domină din Bistriţa, tematic este Vladimir, Nicolae Popa, HA: Racol
o planetă pe suprafaţa căreia bun prilej de a acumula creaţia lor, generînd com­ apropiat lui Dorel Moraru, Eugen Poslolache (toţi din — A); Cc
clsivă (ă
spicele rodesc sub mîngîierea soarelui poziţii cu caracter vegetal, abordînd un port’ et com­ Bucureşti), Iulian Angliei Clipa de r
iar cuvintele devin mai înţelepte. cunoştinţe şi experienţă şi, poziţional — „Sacrificiul (Salcia-Teleorman), Dănică Aripi de
deopotrivă, de a se afirma, folcloric, subiecte figurati­ PETROŞA7
OVID1U Ţ1C, ve realizate în travertin corifeilor" dedicat lui Ho­ Gavriş, Victor Gligor. multa drar
elev, de a trăi, în ultimă in­ de Banpotoc, marmură, ria, Cloşca şi Crişan, avind Cu toţii, animaţi de do­ Cel şapte
Liceul agroindustrial llia stanţă, nespusa bucurie de piatră de Podeni, care la drept elemente simbolice rinţa de a definitiva creaţii Noiembrie)
a vedea o lucrare de ora închiderii taberei vor de certă calitate artistică, mării (um
Cursa (Cu
sculptură ieşită din mîini- fi deja amplasate în Par­ — roata şi înţelepciunea CAN: Tor
le lor. Unii sînt la prima cul dendrologic, această bi­ populară. Ivan Jinaru se pe care îşi vor încrusta nu­ (Luceafăru
Colierul dr
încercare, pe care şi-o do­ juterie vegetală ce oferă află în stadiu avansat de mele. Cu toţii, dornici să nerul); P
mai revină la o nouă edi­
Lansări de cărţi resc cît mai izbutită şi cific aparte. execuţie cu un bust al lui ţie a taberei de sculptură cet vest
oraşului ceferiştilor un spe­
Lăcătuş
Mircea
„Decebal".
rese) : AI
pentru care nu pregetă e-
fort, se zbat spre a găsi l-am găsit la lucru pe din Arad, impresionat de de la Bălăcuta-Simeria. comando
grea — soi
Recent, la Galeria „Si­ de reportaje „Cu faţa spre aproape toţi studenţii. Do- lumea basmului, şi-a pro­ B. CĂTĂLIN citoresc); 1
nteza" din Bucureşti a avut sat", „Călătorie sentimen­ materialul de calitate, la tine romai
Ioc un interesant moment tală din Apuseni spre Du­ BRAD: VE
lâ (Steaua
lirico-plastic cu care prilej năre" şi respectiv „Popas Integrat etapei de masă a ÎN DOMENIUL MUZICII UŞOARE la generală nr. 2 Orăştie), Da­ BARZA:F
Costea
industrial
niela
(Liceul
a fost prezentată cartea într-o oază de linişte a pă- celei de a Vl-a edi(ii a Fes­ nr. 3 Deva) ş.a. Mare (Min
naţional
„cîntarea
tivalului
poetului hunedorean Eu­ mîntului". Din partea edi­ României", concursul judeţean Acompaniamentul formaţii­ '7 IE: Nea
instrumentale
gen Evu, apărută la Edi­ turii a vorbit redactorul al soliştilor vocali de muzica Bogat potenţial interpretativ hunedareari lor de cultură a „Selcna" dar (Patri,
curate (FI.
sindica­
(Casa
staţiunea
tura „Cartea Românească". Aristide Popescu. uşoară a reunit, în Geoagiu- telor Călan), „Baroc" (Casa GIU-BAI :
balneo-climaterlcă
Este vorba de un amplu Băi, 45 de interpreţi repre- s-au orientat spre un reper­ flaudia şponor, Adriana ştros de cultură Brad), „Armonic" (Casa de <
(Clubul
Vulcan),
sindicatelor
volum de poezie apărut * zentînd unităţi economice, a- toriu cuprinzînd piese de mu­ Carmen Ptotogea (Cooperativa (Clubul muncitoresc Vulcan), ŢEG: Rac
BRAZI: C
lansa­
unul
şcoli
sub genericul „Aur heral­ şezăminte de în cultură pe şl loca­ zică în uşoară românească ani în meşteşugăreasca „Progresul" a fost condus de la calitate, coca drelor: CI
pe
evoluţii
ce
ultimii
a
doi-trel
te
faza
hunedorene.
dic", despre care a vorbit Un alt poet hunedorean, litate, numărul acestora a fost cadru) concursului naţional de Deva), Ioana Olteanu (.şcoala măsură. Concursul a eviden­ de turcoaz,
în cuvinte calde poetul apărut cu un reuşit vo­ mult mai marc, relevînd un interpretare de la Mamaia, generală Naghl, Renghet—Geoagiu), ţiat, în acelaşi timp, şi unele tură); SIN)
premiu (IV
Monica
Marla
Magda-
interpretativ
Victor Niţă. A urmat un lum la Editura „Facla" este bogat care-1 potenţial la această prin intermediul posturilor na­ lena Galfi (Liceul de mate- neîmpliniri în privinţa a alcă­ Un surîs
de­
repertoriului
care
tuirii
şi
de
ţionale
radio
televiziu­
posedă,
po
recita] de poezie susţinut Ioan Evu, cu „Somnul în oră, judeţul la un gen artis­ ne. Au fost prezentate me­ matică-ftzică Hunedoara), due­ păşit posibilităţile de inter­ (Lumina).
de însuşi autorul cărţii munte". Despre noua carte tic îndrăgit de publicul spec­ lodii de Ion Cristinolu, Marius tul Mima şl Luminiţa Neagu pretare ale soliştilor, lipsa u-
chimică
(întreprinderea
Oraş-
inter­
I.aurenţiu
de
cunoscute
care s-a bucurat de succes. de poezie, lansată la libră­ tator, mal ales de tineri. acestei ma­ Ţeicu, Nislor ş.a., Profeta, Ma­ tie); Teodor Neagu (Casa de nor nume grupuri vocal-Instru-
preţi
şl
rian
ti­
dedicate
De
scopul
fapt,
ria „Gheorghe Lazăr" din nifestări a fost unul generos neretului, cu un conţinut pa­ cultură Haţeg) ş.a. După cum mcntale care nu au găsit de
★ — de a descoperi noi talente, triotic, revoluţionar, ilustrînd se poate vedea, concursul a „prestigiul" lor să se prezinte
Librăria „Mihai Emines- Deva, a vorbit redactorul solişti de perspectivă prin aspiraţiile de pace ale po­ fost deschis tinerilor, oameni la o astfel de manifestare, a-
din
dovedind,
Pentru a
cu“ din Deva a găzduit pe şef al editurii timişorene, care să crească calitativ şi porului român, dragostea pen­ ai muncii instituţii, unităţi şi econo­ ceasta deficienţe în fără îndoia­ fi caldă ş
mice
dar
şl
ele­
lă,
tru pămîntul patriei.
munca
edu­
cantitativ
mişcarea
artistică
participanţii la lansarea Eugen Dorcescoi; Manifes­ de amatori hunedoreană şi S-a constatat, de asemenea, vilor, oferind perspectivă, caţională desfăşurată la unele cerul vâri;
volumului colectiv de re­ tarea a fost întregită de care să o reprezinte cu cinste la o bună parte dintre soliştii continuitate mişcării artistice aşezăminte de cultură. Ceea ce za şi mai
hunedorene.
amatori
De
de
a predominat însă au fost as­
superioare
Vînt
portaj „Călătorie spre iz­ spectacolul literar-muzical în etapele naţional ale Fes­ vocali apropierea de un reper­ aceea, şi cîştigul în acest plan pectele pozitive, de care vor rost. moderi
toriu care să le pună cu ade­
tivalului
„Cîntarea
la
voare", apărut la Editura prezentat de grupul „Ca­ României", în celelalte con­ vărat în evidenţă calităţile a fost unul real, alături do ţine scama în viitor factorii Temperate
„Eminescu". între semna­ non" al Casei de cultură cursuri cu caracter Interjude- vocale ce s-au împletit feri­ cei mai buni interpreţi apă- culturali judeţeni. vor fi cu
rînd şi un număr însemnat de
tari se numără şi trei crea­ ţean. cit într-o de prezenţă scenică a- elevi — Gabrlela ştir şi gru­ MIRCEA BELE, şl 17 grad
plaudată
publicul
specta­
înti
xlme
Ce a scos în evidenţă între­
tori hunedoreni — Miron din Hunedoara, pe versuri cerea 7 In ce priveşte reper­ tor. Pot fi menţionate pentru pul vocal-instrumental „Euro- directorul C.J.I.C.P.M.A.M., grade. 1
Ţie, Dorina Brînduşa şi semnate de autorul volu­ toriul, marea majoritate a so­ repertoriul abordat şi calită­ pius“ (Şcoala generală nr. 2 B. MARTINESCU văl.
Petrila), Mirela Furdul (Şcoa­
Ioan Vasiu — cu ciclurile mului. ■ liştilor, cei care i-au pregătit, ţile interpretative soliştii :