Page 23 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 23
R. 8907 • DUMINICĂ, 6 IULIE 1986 Pag. 3
Pe întregul
IZIUNE CÂNPâNIA AORICOU DE VARĂ DEVA Un nou complex de prestări
flux
i, 6 yLIE
CULTURILE ARATĂ CÎT DE MARE ESTE pus la dispoziţia populaţiei
copiilor (co- (Urmare din pag. 1}
Tcle filmoteca PREOCUPAREA PENTRU ÎNTREŢINEREA LOR
zdan. „Vlzi- Ieri, Io Deva s-a inau de întîmpinare, executate Sîntem conştienţi că existen
(color) (Urmare din pag. 1) Tot la Unirea însă, cul
una cîntecu- turile de vinete şi dc roşii cialistă pe 1985, cei ce gurat un nou complex de după ultima linie a mo ţa în reţeaua noastră a
incsc (color), muncesc în ajustaj, coor prestări de servicii, cu n(ai dei. unui asemenea complex
populară tamentele necesare — lu nu sînt bine întreţinute. donaţi de ing. Alexandru multe ateliere de tipul „ca Atelierele, saloanele şi înseamnă ridicarea ştache
duminical Doream s-o întrebăm pe să de modă". magazinele complexului vor tei calităţii serviciilor prin
color). Din crări executate de mecani Dudovica Pâlean, şefa fer Nemet, muncitorii de la
: * Noutăţi zatorii Octavian Cohuţ şi mesele de recepţie, din Situate la parterul şi fi deservite în total de 200 toate unităţile noastre.
ica uşoară ★ mei legumicole, de ce se schimbul condus de mais mezaninul blocului 5 de pe cooperatori selecţionaţi din Printr-un efort comun, sub
ui în 600 de Miron Flueraş —, iar la prezintă astfel lucrurile, bulevardul „Decebal", ate tre cei mai buni meseriaşi conducerea şi cu sprijinul
★ Izvor cu- porumb s-au făcut două dar n-a fost de găsit la trul Ştefan Popescu, poli-
Isurilor noas- praşile mecanice şi ma zatorii Cornel Zaharia, Tra- lierele, desfăşurate pe o ai cooperativei „Mureşul", nemijlocit al organizaţiilor
oment poetic nuale. grădină. De altfel, cum ian Rus, Adalbert Telegy, suprafaţă de 2 800 mp, cu căreia ii aparţine com de partid din cadrul coo
iţi discografi- ne-au spus mai mulţi oa prind secţii de croitorie plexul. perativei asigurăm popu
n frumuseţile — în ultima vreme — meni cu care' am stat de Mihai Rusu, Dumitru Cro-
★ Telesport arăta Sigismund Pădurean, ţan ş.a. pe comandă pentru femei Ce înseamnă pentru coo laţia că vom face faţă u-
• din baletul vorbă, dumneaei pleacă Atenţia acordată calită şi bărbaţi, tricotaje, încăl perativă şi oamenii mun nor exigenţe sporite.
“ ★ Teatru vicepreşedinte al biroului deseori din unitate. ţăminte, marochinărie — cii care-şi desfăşoară acti Un cuvînt bun se cuvine
Balade şi executiv al consiliului ţii producţiei este ilustra
bătrîneşti ★ popular comunal Unirea, La C.A.P. Rîu de Mori tă şi de dotarea laminoru de asemenea pe comandă. vitatea în cadrul ei exis spus la acest eveniment de
minunată a pe care l-am întîlnit în cartofii, sfecla şi porumbul lui cu maşini moderne Mai cuprind saloane de tenţa unui asemenea com spre cei care au realizat
* ale unui cîmp, acolo- unde un mare au crescut destul de fru pentru finisarea suprafeţe coafură, cosmetică, rnani- plex de super-clasă ? Ne construcţia respectivă şi de
oic. De ziua număr dc cooperatori lu mos, dar culturile sînt lor barelor. De asemenea, chiură-pedichiură, frizerie spune în cîteva cuvinte to corarea ei interioară, res
•torilor de crau la prăşitul castrave pline de buruieni. în ciuda aici fiinţează şi un puter şi pedichiură pentru băr varăşa inginer Leontina lo- pectiv constructorii de la
îal ţilor — din cauza ploilor acestui fapt, joi, nu lucra nic grup de control tehnic baţi, studio foto-color. in nescu, preşedintele coope T.A.G.C.M. Deva, de la în
plivit,
la
nimeni
sau
la
ea azi (color) buruiana a năpădit peste de calitate, alcătuit din 30 complex vor mai funcţiona rativei : treprinderea de prelucrare
i Ceauşescu. tot. De aceea am mobili praşilă. Am întrebat la de controlori, conduşi cu un magazin a'e desfacere a — Am pregătit îndelung a lemnului, de la coope
Ialomiţa sediul C.A.P. unde sînt competenţă de maistrul produselor cooperaţiei meş şi minuţios deschiderea a- rativa „Prestarea" Simeria
î României zat numeroase forţe uma Ioan Cornenci, preşedintele, cestui complex tip casă de şi alţii.
ne şi mecanice la prăşit. Constantin Floresou. ..In teşugăreşti şi un altul cu
tistic (color). — Primăria cum se im Pascu Ilîcă, inginerul şef afara unui riguros control articole de lux pentru mi modă. Dorim ca prin el să Inaugurarea a prilejuit
pentru şi Doina Munteanu, şefa intci'fazic — ne spunea şe rese. punem la dispoziţia popu în final o reuşită paradă a
•ă“. I'roduc- plică în această activitate? fermei zootehnice. „în
studiourilor — Am organizat acţiuni ful grupului — efectuăm in centrul complexului laţiei servicii ireproşabile. modei, cu articole vesti
P. Cliineză ample la întreţinerea cul cîmp“ —- ni s-a spus (!) La şi un amănunţit control fi vor funcţiona saloan'ele a- Pentru aceasta meseriaşii mentare realizate de coo
îal primărie, un funcţionar nal pentru fiecare laminat telierului „Arta modei" la care vor lucra aici au fost peratorii meşteşugari după
7 IULIE turilor. Ieri (miercuri — ne-a spus că primarul, parterul căruia se află şi pregătiţi special în oraşe linia modei „la zi"-
îal 3 iulie) am avut 65 de coo Petru Mihăiloni, ar fi la în parte. Sîntem dotaţi cu un magazin de prezentare care au organizat înaintea
tehnico-ştiin- peratori din Tuştca şi 30 C.A.P. Clopotiva, Ioan aparatură de înaltă tehni
din Fărcădin la prăşitul citate, avînd posibilitatea şi desfacere a produselor noastră asemenea servicii.
folcloric (co castraveţilor. Lcpădătoni, vicepreşedinte descoperirii, cu ultrasune ‘4 ' i&mm
•foileton (co- La cartofi s-au făcut toa le biroului executiv al con te, a celor mai mici defec
siliului popular — Ia C.A.P.
„Zborul şoi- te lucrările de întreţinere
Ultimul epi- Ostrov, iar Pişti Ungur, te interioare. Consider însă
necesare, praşila a Il-a a secretar adjunct cu proble
tial. fost efectuată şi în tarla me do propagandă al co că cel mai însemnat eîştig
lele semănate cu porumb mitetului comunal de în activitatea de control
în cultură dublă. La a- partid — la C.A.P. Rîu al calităţii îl constituie oa
coste lucrări şi altele s-au de Mori. I-am căutat, dar menii, controlori ca Tudor
evidenţiat — cum ne spu- n-am avut norocul să-i Văduva, Dumitru Isăilă,
-nea preş».jantele unităţii, Nicolae Răuţă, Ludovic
i I: 7,00 Ac- găsim. Am fi vrut să a-
00 de niinu- Constantin Babeş şi bri flăm cum se implică pri Kiss, Cornel Brodner,
tdioprogruniul gadierul Virgil Roman — Ghegrghe Cical, Tiberiu
Magazin du- cooperatorii Cornel Den- măria în organizarea şi
Isiune de nc- suşan, Laura Monda, Mâ desfăşurarea lucrărilor de Ileş, Gheorghe Rădăşan
nu''>ă; 12,00 care dovedesc profesiona
sn' ... toţi ; nase Blentcn, Lcodor O- întreţinere a culturilor, în
.îrnal; 13,15 pruţ. Vaier Purceloni, Do special la C.A.P. Rîu de lism, exigenţă şi responsa
promenadă ; Mori şi Clopotiva, cum bilitate în muncă. Iar da
îagazinul fe- rina şi Ioan Bărboni, Zina
Unda vese Goneanu ş.a. La întreţine acţionează pentru ca toţi că astăzi este recunoscută
la... sugestia rea culturii de morcovi cooperatorii . să fie mobi în întreaga ţară înalta ca
ră; 14,00 In- iau parte — în cadrul
ăgiţl: Corina lizaţi la scoaterea cultu litate a laminatelor de
Si Ion Da- practicii în producţie — şi rilor din buruieni, la Hunedoara, aceasta se da-
Itevista mu- două clase de elevi ai şcolii
10,00 Buletin transportul şi depozitarea toreşte eforturilor conjuga
05 Varietăţi generale din comună. Joi furajelor, deoarece, pînă te ale tuturor factorilor ca
10,35 Publicl- i-am găsit la lucru pe ele
ezaur coral vii claselor a V-a şi a în prezent, n-a fost adus, re concură la producerea
L7,30 Publicl- Vl-a, sub îndrumarea pro în bazele furajere ale celor lor, de la oţelar şi pînă
itart melodii Spaţii moderne, funcţionale în noua casă a frumosului.
las cultural; fesoarelor Clara Băcălete . două unităţi, nici un kilo la controlorul tehnic de
instrumentale şi Maria Filip. gram de fîn. calitate de la laminor".
popularitate ;
îrnal; 20,15
0,20 Laureaţi
ui naţional
aiânlci; 21,00 „ Z i u a c o n s t r u c t o r i l o r d e m a ş i n i " î
odiilor; 22,00
22,10 Pano-
/; 22,35 Ro
lei Fernlc ;
it poetic ; (Urmare din pag. 1) concretizează, la I.M. O- fiind îndeplinit şi depăşit nic producţia lui 1986 din cestui colectiv de muncă, minier. Spre exemplu, la
ă *-<uzIcală ; la toţi indicatorii fizici şi toamna anului trecut, am mobilizat cu toate forţele producţia marfă, prevede
I in de răştie, în realizări deosebi sale pentru a executa şi rile planului au fost depă
rează acest proces de pro te în producţie. Pe cele de eficienţă. Stimulaţi de luat o serie de măsuri
gres tehnic şi înnoire, „in înregistrate în primul se aceste realizări, hotărîţi să tehnice şi organizatorice pune la dispoziţia mineri şite cu 6 milioane lei, la
lor Văii Jiului o gamă lar
acelaşi scop, al sprijinirii mestru al anului, pe care le amplifice în acest an, in vizînd modernizarea unor gă de utilaje şi instala utilaj minier, cu 264 tone,
activităţii de creaţie tehni oamenii muncii de aici le întregul cincinal pe care fluxuri tehnologice şi apli ţii, în scopul creşterii pro la piese de schimb, cu 9,2
că, a atelierelor de pro dedică „Zilei constructori l-am început, oamenii mun carea unor noi tehnologii ducţiei de cărbune, uşură milioane lei, iar la echipa
ment hidraulic sarcinile au
cii de la U.U.M.R. Crişcior
de lucru, care conduc la
lista, dolarii iectare, a celorlalte secţii, lor de maşini", ni le-a fă depun eforturi stăruitoare creşterea productivităţii rii efortului fizic al . lucră fost îndeplinite în propor
(Patria) ; sîntem în faza organizării cut cunoscute ing. Maria
1 Lacul dc unui fişier bibliografic teh Popa, de la compartimen pe toate planurile produc muncii, a calităţii produse torilor în subteran. Tovară ţie de 100,1 la sută. Spo
II UN EDO A- tul plan-dezvoltare: depăşi ţiei materiale, reuşind să lor, a eficienţei economi şa Claudia Kilyen, şefa rurile realizate au la bază
■a (Modern nic, pe care-l considerăm ce. Ca urmare, pe primul biroului plan, ne-a spus ; creşterea productivităţii
u n ta rea dc- de mare folos", menţiona rea cu 6,5 la sută a pro înregistreze noi şi impor
!ern — II) ; subinginerul Jianu Hancheş, ducţiei globale, cu 1 la tante succese şi de la în semestru al anului ne-am — Am încheiat cu .bune muncii, cu 1,74 la sută pe
iz (Flacăra); sută a producţiei marfă, cu ceputul anului curent. depăşit producţia marfă rezultate prima jumătate a ste cea planificată, buna
iadă (Arta): responsabil cu activitatea L-am rugat să le nomi cu 0,7 la sută, am realizat anului. întregul nostru co organizare a activităţii, in
Din prea de inovaţii şi invenţii pe 10,3 la sută a producţiei
te (Parîng); întreprindere. nete şi cu 5 la sută a be nalizeze pe inginerul Nico suplimentar prevederilor 661 lectiv de muncă, în frunte troducerea unor tehnologii
fantastici (7 neficiilor. Este dovada hăr lae Androne, şeful biroului tone utilaj minier şi piese cu comuniştii, s-a mobilizat noi, preocuparea sistemati
Cîntocole Strădaniile şi preocupări producţie : de schimb în valoare de exemplar, reuşind să exe că a colectivelor din secţii
i); lupeni : le colectivului, măsurile niciei, bunei organizări, dă
rai); VUL- tehnice şi organizatorice ruirii şi abnegaţiei munci — Ne-am pregătit temei 4,6 milioane lei. cute, conform contractelor şi ateliere pentru utilizarea
îa bobocilor încheiate cu beneficiarul, un cit mai eficientă a capaci
1.0 NEA : întreprinse in ultimii ani se toreşti, revoluţionare. I.U.M. PETROŞANI. în plus 260 tone volum însemnat de utilaj tăţilor de producţie.
urcoaze (Mi-
RILA: Bo- I.P.S.R.U.E.E.M. PETROŞANI. utilaj minier
(Muncito- I.P.S.R.U.M. DEVA. Dimensiunile
70 AS A: Un Umăr de nădejde al minerilor
lontru ai>â Harnicii constructori de mele şase luni din an, im producţiei în creştere
e I-Il (Muu- utilaj minier de la I.U.M. portante realizări peste
ICA NI; Des- Unitate industrială tînără relaţii Adrian Todor, de la Cel mai tinăr obiectiv relor de la 600 la 1200 CP.
:e (Retezat); a judeţului, I.P.S.R.U.E.E.M. compartimentul plan-dez Petroşani au obţinut, în pri plan, care fac cinste a-'
sentlmenta- Petroşani se află puternic voltare al unităţii. industrial al judeţului — De curînd, am terminat
ţle); GUUA- I.P.S.R.U.M. Deva — îşi am R.K. Ta prima autobascu
ela din Ursa racordată la pulsul muncii — Sporurile lunare de plifică dimensiunile pro lantă de 55 tone, care, cre
ai) ; ortA.ş- minerilor din Valea Jiului, producţie, de la începutul
lărln rAb'lar- prin realizarea unui consi anului, ne permit acum, du ducţiei, prin intrarea în dem noi, a ieşit de bună
Cu mttnile funcţiune a noi capacităţi, calitate şi la trei motoare
ira); GEOA- derabil volum de piese de pă prima jumătate din an, preluarea în execuţie a Diesel, pentru autobascu
2 o n c u r s schimb şi reparaţii ale uti un bilanţ bogat, concreti lantele grele, avem în e-
(ură); ha- lajelor şi echipamentelor zat în următoarele depăşiri unor lucrări de reparaţii
rea (Dacia); cu înalt grad de comple xecuţie alte asemenea im
ml salaman- electrotehnice miniere, asi- de plan: 2 milioane lei la xitate tehnică, dar cu ma portante lucrări. De ase
VN: Colierul gurînd fluenţă şi eficienţă producţia marfă, lZ5 tone re eficienţă economică, menea, nu de mult am
Caso de cul- activităţii de extracţie a utilaje tehnologice pentru
1IA: Marele lucrări miniere, 1 750 stîlpi prin consolidarea colective pus în funcţiune, în cadrul
eşul); ILIA: cărbunelui şi de transport lor pe secţii şi ateliere. turnătoriei de oţel, cel de
plină vară din abataje la ziuă. hidraulici, 707 tone ţevi al doilea cuptor cu arc, cu
flanşate, 18 tone tuburi de — Ce realizări raportea
Despre dăruirea în mun aeraj, 105 tone plase din ză oamenii muncii de la capacitate de 3 tone, şi
că a colectivului şi despre sîrmă, sporirea productivi I.P.S.R.U.M. Deva, în cin accelerăm lucrările la cel
realizările obţinute în pri tăţii muncii cu 1 966 lei pe stea „Zilei, constructorilor de de al doilea cuptor cu
inducţie de 1,5 tone, pe
mul semestru al anului, în lucrător, faţă de cea pla maşini", tovarăşe director care îl vom da în exploa
cinstea „Zilei constructori nificată, onorarea integrală Ioan Avram ?
: Vremea va — Ne-am asumat răs tare in cinstea zilei de 23
rumoasă, cu lor de maşini", ne-a dat a contractelor la export. August. Ca realizări con
după-amia- punderea executării repara crete, pe şase luni din an,
rlt senin în U.U.M.R. CRIŞCIOR. Cu toţi indicatorii ţiilor capitale la mijloacele
va sufla slab de transport de mare ca menţionez depăşirea pro
din sud-est. depăşiţi ducţiei marfă cu 3 milioa
3 m i n i m e pacitate, de 50—100 tone, ne lei şi a productivităţii
nse între 12 I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, sec|la electrică. Brigada din dotarea Centralei mi muncii cu 14 000 lei pe lu
Iar cele ma Anul 1985 a fost înche- bune de către colectivul condusă de Ştefan Petzel lucrează cu hărnicie la repa
ta şl 32 de iat cu rezultate deosebit de U.U.M.R. Crişcior, planul rarea unor motoare. nereurilor Deva, a motoa crător.
at ceaţă pe
<