Page 24 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 907 • DUMINICĂ, 6 IULIE 1986
® ROMA. - La Roma menţine prezenţa militară instaurarea stării de urgen
au luat sfîrşit, după trei în Namibia, a declarat re ţă, la 12 iunie a.c. la 103
zile de dezbateri, lucrările prezentantul S.W.A.P.O. — informează agenţia Fran
reuniunii internaţionale des (Organizaţia Poporului dirt ce Presse. în comunicatul
făşurate sub deviza „Dialo Africa de Sud-Vest), la respectiv se relevă că Fumatul-cel mai mare duşman al sănătăţii! (!)
gul - bază universală a „Forumul ziariştilor asupra unul din negri a fost îm
păcii", la care au parti Namibiei", ale cărui lucrări puşcat de poliţie, fără să supra Inimii so exercită prin
Intr-un
cipat delegaţii din nume s-au desfăşurat la Viena. se dea alte amănunte. cent do studiu publicat re diabile, dar şi în cele ale per aceea ea favorizează ateroscle-
co
soanelor
Mondială
fumllie
sau
din
Organizaţia
roase ţări. Manifestarea, Reuniunea a fost organizată Potrivit unor surse in a Sănătăţii, fumatul este nu lectivului do muncă din care roza vaselor coronariene, adi
că
strîmturoa
acestora.
organizată în cadrul „Anu înaintea deschiderii, luni, a dependente, numărul celor mit nici mai mult, nici mai face parte. Fumul inhalat di fel, se reduce irigaţia la Ast
ni
sau
lui Internaţional al Păcii" Conferinţei internaţionale care au murit în ultimele puţin, deeît „cei mal maro a- rect do către fumător că velul muşchiului cardipc, se
mondial".
sasin
bunăvoinţa
Bineînţeles,
lui,
do
prin...
de Consiliul municipal al în problema Namibiei, con trei săptămîni ar fi mai afirmaţia se bazează, se argu tre cei din jur, atacă apara rupo echilibrul între necesa
Romei, în colaborare cu vocată de Consiliul O.N.U. mare, pe măsura sporirii, mentează pe fapte, cifre, date tul respirator, cel cardiovas rul şi aportul de sînge, cu
manifestări
unor
concrete,
digestiv
culese
lungul
cli
dc-a
• Ministerul italian al Afa pentru Namibia. zi de zi, a incidentelor ce mal multor ani, în mal multe cular, aparatul întregul sis şi apariţia angina pectorală, infarc
nice:
neuro-endocrin,
cerilor Externe, a prileju't caracterizează climatul de ţări ale lumii. Oprimlu-se, do tem de apărare al organismu tul miocardic, tulburările de
reafirmarea de către cu violenţă generat de pre pildă, la aceasta adevărată lui. cu o precizare: nefu ritm cardiac, insuficienţa car
modă",
fumul
„epidemie
caro
ete.
noscute personalităţi poli vederile stării de urgenţă. fumatul Ia In femei, se care este mătorii mereu eu inhalează aprin diacă miocardic Frecvenţa infarctu
este
la
bărbaţi
lui
ţigara
celor
sublinia
tice, a necesităţii opririi g BONN. - Un număr ză că ucigătorul cancer do să sînt mai predispuşi îmbol de trei ori mai maro la fu
cursei înarmărilor, adoptă de 2 078 000 de cetăţeni plămîni este consecinţa fireas năvirilor. Aşadar, atenţiona mători, faţă de nefumător!,
de
rii de măsuri urgente în vest-germani reprezentînd că a tnbagismului. Dar lu- rea: „Fumaţi, vă priveşte, dar iar decesele sînt Pentru şase ori
frecvente.
mai
crurilo nu se opresc aici. con
nu ne otrăviţi şi pe noi !“ are
cardio
favoarea dezarmării, reluă g MANAGUA. - Ban 8,4 la sută din forţa acti secinţele nefaste se transmit totală acoperire în fapte. patia ischemică, riscul este
rii destinderii şi dezvoltă dele contrarevoluţionare vă de muncă erau înregis şi copiilor. La gravidele fu proporţional cu numărul ţiga
este
zilnic
fumate
rii cooperării între state. antisandiniste au comis, vi traţi oficial ca şomeri la mătoare creşterea fătului este retelor mare la cei care şi încep
mai
datorită
reducerii
încetinită
caro
tinere.
oxigen
cantităţii
de
& TOKIO. - Peste 1 500 neri, pe şoseaua El Cedro— sfîrşitul lunii iunie, a anun asigură, creşterii toxinelor i ca se Sfatul modicului să fumeze la vîrste cu 80
de
Speranţa
viaţă
este
de oameni de ştiinţă din Bocaicito, din nord-estul ţat Oficiul federal pentru re i se... administrează aces Ia sută mai redusă Ia fumă
oraşui Tsukuba, unul dintre Nicaraguei, un atentat cu forţele de muncă. tuia. De cătro cine ? De mă Referindu-ne tot la studii tori, faţă do nefumători. Cu
vom
cele mai prestigioase cen exploziv împotriva unui ca Q LISABONA. - Presa mica. Cu voia ei. Dar să ne recente, vom sublinia că toa riscul de a ne repeta fon/v
Ia
frecventele
tre ştiinţifice nipone şi-au mion, soldat cu moartea portugheză a atras în ulti gîndim şi congenitale pe mal te au demonstrat fără putinţă sublinia că tutunul este din
dăunător
te
pentru
formaţii
care
cei
ţigare
fumatul
că
exprimat protestul hotărît a 32 de persoane - rela mele zile atenţia asupra le au copiii aduşi pe lume de tăgadă dăunător, dueînd Ia jurul fumătorului, obligaţi să
este
telor
fumul
aca
împotriva programului de tează agenţia ADN, citind faptului că în această do femeilo fumătoare, la avor apariţia următoarelor grupe inhaleze serviciu, de sau ţigară locuri
In
spontane,
să,
pre
naşterile
turile
în
militarizare a spaţiului cos surse oficiale nicaraguane. ţară ia amploare un feno mature Ia fumătoare. Este deci de boli: cardiopatia ischemică, publice, nicotină fiind găsită
mic cunoscut sub numele între victime sînt 12 copii men deosebit de noziv : îndreptăţit strigătul simbolic cancerul pulmonar, bronşita în urina şi sîngelc nefumăto
vasculare.
viitorului
ol
de
fumul
ţi
de „războiul stelelor". Ei şi 12 femei, precizează un exploatarea muncii mino fuma !“. om: „Mămică, nu cronică, uite că boli lumo nu rilor expuşi la aceşti „fumători
în
So
apreciază
Dintre
gară.
şi-au pus semnătura pe un comunicat al Ministerului rilor. Potrivit relatărilor Să ne oprim şi Ia riscurile mărul victimelor mortale, da pasivi", cei caro suferă mai
apel care cere guvernului de Interne nicaraguan. presei, în Portugalia, unde fumatului pentru fumători şi... torate fumatului, este mai mult sînt copiii. în S.U.A.,
efectua
nefumători.
Anchetele
nipon să nu participe Ia 0 PRETORIA. - Biroul există peste 600 000 de te pe grupe mari do populaţie mare deeît cel provocat de de pildă, trei milioane do co
alte
oricare
pro
la
pil
anual
expuşi
cauze
sînt
prevcnibilc,
programul militar ameri de informaţii oficial sud- şomeri un număr tot mai aduc mereu noi dovezi asu ridieîndu-se la 2—2,5 milioane duse toxice, ca urmare a fap
can de cercetări cosmice. pra impactului dintre fumat oameni anual. Numai în Stn- tului că mamele lor fumează,
african a făcut cunoscut mare de patroni preferă şl sănătate. Inhalarea fumu telo Unite ale Amoricii ţigă
(va urma)
S9 VIENA. — Regimul mică, în ultimele 24 de ore, să angajeze copiii, care lui toxic aduce în organismul rile ucid anual 300 000 de oa Dr. IOAN MARA,
noritar rasist de la Preto trei persoane de culoare prestează munci grele, fumătorului tulburări urmate meni ! Spitalul judeţean Deva
ria cheltuieşte zilnic un şi-au pierdut viaţa, ridicînd pentru care primesc salarii de boli grave, multe ireme Boiul nociv al fumatului n-
milion de dolari pentru a-şi numărul morţilor de la de mizerie.
prietatca de a-şi modula
funcţie
cardiac
CARNET CULTURAL Inima bate, viaţa trece ... ritmul temperatura în ambiantă.
de
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE De ce unele specii trăiesc bale cu 30 do pulsaţii pe
BERLIN. — Anunţarea De exemplu, liliecii : în
apariţiei unui volum cu- o BEIJING. — La com tehnologiei şi ingineriei ge mult, în timp ce altele au minut. Faceţi calculul : zbor, inima lor bate de
prinzînd scrisorile lui plexul pentru producerea netice. El dispune de la o viaţă cît o seînteie ? se veţi găsi tot 800 milioane 1 000 de .cri pe minut.
Emst Hemingway, înccpînd etilenei din Daqing, pro boratoare moderne pentru întreabă revista „Jeune de pulsaţii. Cînd hibernează, ca bate
de la vîrsta de 18 ani, vincia Heilongjiang, au crearea de medicamente de Afrique". Un cercetător, Longevitatea variază- deci mai lent: numai 25 de
până spre sfîrşitul vieţii, început operaţiunile de tes mare eficienţă şi a unor ICnut Schinidt-Nielson, s-a în funcţie de mărime, de pulsaţii. Dacă inima ar fi
în editura „Aufbau-Verlag" tare a instalaţiilor. noi soiuri de plante agri ocupat de această dificilă ritmul cardiac, dar şi de totdeauna în fază activă,
d'in R. D. Germană, oferă Prima fază a construc cole de mare productivi problemă. Rezultatul lucră ritmul respiratoriu şi do durata de viaţă a liliecilor
agenţiei ADN prilejul de ţiei acestui obiectiv indus tate. Totodată, specialiştii rilor sale este fascinant. „indicele metabolic". Des nu ar depăşi-o pe cea a
a recvoea personalitatea trial — care marchează centrului vor elabora noi Iată : un şoricel de 30 do pre ce este vorba ? Prin chiţcanilor de pădure. Hi
marelui scriitor şi ziarist începutul unei noi etape metode de prelucrare a grame trăieşte un an sau metabolism se înţelege an bernarea le permite să a-
american. doi. Inima lui bate cu 600 samblul de transformări tingă vîrsta de 11 sau 12
în dezvoltarea industriei pe reziduurilor agricole. pulsaţii pe minut. Pe du fizico-chirriice care au loc
BEIJING. — Celebrul trochimice a R. P. Chineze O BERLIN. — Mijloacele rata vieţii, ea bate de 800 în ţesuturile organismului. ani, pentru cei mici şi de
tenor italian Luciano — cuprinde intrarea in de transport fluvial au milioane ori. Inima chiţ- Şoarecii au un indice me 30 de ani pentru ceilalţi.
[Pavarotti, aflat într-un funcţiune a cinci instalaţii, fost folosite in R.D.G. pen canului de pădure bate în tabolic de 20 de ori mai Omul apare ca o fiinţă
turneu în China, a pre din cele 12 proiectate, pre tru prima oară in vederea tr-un ritm infernal: 1 000 mare deeît cel al elefan răsfăţată. Dat fiind ritmul
zentat cel de-al doilea re cizează agenţia China livrării unor blocuri de oţel pulsaţii pe minut. Trăieşte ţilor. Aceasta înseamnă că, lui cardiac (70—80 bătăi
cital la Beijing. Progra Nouă. de mai multe tone. Pină un an, dar, pe timpul exis pentru a subzista, la greu pe minut), el ar trebui să
mat iniţial în sala Centru In momentul finalizării în prezent, aceste blocuri tenţei sale, inima îi bate tate egală, ei au nevoie de trăiască de trei ori mai
lui de expoziţii, recitalul obiectivului din Daqing, ca erau transportate pe calea tot atît cît aceea a şori o cantitate de hrană de 20 puţin. Dar el este dotat
a trebuit să fie mutat în pacitatea de producţie a ferată, cu ajutorul unor celului. de ori mai mare deeît eu un creier mare, iar di
Marea Sală a Poporului, instalaţiilor va atinge vagoane speciale, pe o Să trecem însă la ani pachidermele. într-un de mensiunea acestui organ
de 10 000 de locuri, pentru 300 000 tone de etilenă, distanţă de 400 kilometri. malele mari. Un elefant pozit de grîu, o populaţie se corelează eu longevi
a se , veni în întâmpinarea produs de bază al indus Utilizarea vaselor este insă de cinci tone are o speran de şoareci se dublează la tatea într-o măsură mai
cererilor numerosului pu triei chimice. La ora ac avantajoasă atit din punc ţă de viaţă la naştere de un interval de două luni. mare deeît aceea a între
blic iubitor de muzică. tuală, capacitatea de pro tul de vedere al costului, 40—50 de ani. Inima sa Unele animale au pro- gului corp.
Astfel, Pavarotti a devenit ducţie a Chinei se ridică cit şi din cel al consumu
primul tenor străin care a in acest domeniu la 600 000 lui de energie, care scade
prezentat un recital în tone pe an. cu o treime. • Un fapt demn de re^ găzii geologice Iscroni, a au efectuat, la îndemnul
această sală. Numeroşi O HAVANA. — In ca Pe apele interne din levat. în întrecerea socia' obţinut în luna iunie vite deputaţilor, de la începutul
spectatori au venit special pitala Republicii Cuba s-a R.D.G. se transportă zilnic listă pe ţară în industria ze medii de forare între anului, 23 000 ore de mun
din diferite părţi ale ţării deschis un centru de cer mărfuri însumînd 70 000 to minereurilor, pe cinci luni 350—400 metri, in acest că patriotică pentru gospo
pentru a-1 asculta pe re cetări in domeniul bio- ne. din acest an, pe primele fel se urgentează darea în dărirea şi înfrumuseţarea
numitul cîntăreţ. trei locuri se situează trei exploatare a cîmpurilor mi aşezărilor. Valoarea acţiu
unităţi hunedorene. Ele sînt niere Petrila Sud şi Lonea nilor de reparaţii Ia dru
în ordine : Cariera minie pilier ® Frizeria din „Piaţa muri, construcţii de trotu
ră Veţel, Mina Certej şi Victoriei", Deva, aparţină are şi podeţe, curăţări de
Mina Deva. Aşteptăm şi toare de cooperativa „Mu şanţuri şi păşuni se ridică
INSTITUTUL DE SUBINGINER! alte unităţi economice din reşul", necesită urgentă toa- la 630 000 Iei ® O adresă
H U N E D O A R A judeţul nostru în fruntea letare, care să-i confere pentru căutătorii de... fier
întrecerii socialiste pe ţară ambianţă specifică unităţi vechi : cabana Rusu din
■ A N U N Ţ Ă ® Lăudabilă iniţiativa edi lor de profil : curăţenie, masivul Paring. Atît în
Concurs de admitere la următoarele spe- VÎNZĂRI lilor municipiului Deva de preajma cabanei, cît şi în
cializări : © VlND apartament patru a amplasa în zonele cen jurul clădirii telescaunului
camere, confort sporit, car trale ale oraşului bănci sînt aruncate multe metale
® furnale şi oţelării 25 locuri tier Dacia. Deva, telefon 20213. cochete, aspectuoase. Nu încă folositoare. Şi nu in
(11881) mai că, din cauza unor E C R A N
Dacia
® turnătorie 25 locuri 1 O 300, VlND convenabil Hune cetăţeni, spaţiile din jurul cantităţi de neglijat © Zil
nic, înaintea intrării in şut,
1979.
fabricaţie
® deformări plastice şi trata doara, telefon 1472G. (11895) lor, ca şi zonele verzi sînt 60 de mineri mănincă la
© VlND Renault CI ord ini,
mente termice 25 locuri convenabil, piese schimb. Hu „tapetate" de hîrtii, resturi igienă, plăcut O loan Emil cantina din colonia Rîu-
nedoara, strada Pinilor, bloc de ţigări şi chibrituri, cutii Bobora şi Similia Faraon, şor, de la Amenajarea hi
® electromecanică tehnolo 37, apartament 5G. (11900) de îngheţată şi de bomboa din Flunedoara, au cîteva droenergetică Riu Mare-
© VlND urgent Skoda S 100,
gică 20 locuri preţ convenabil. Călan, strada ne, care alterează frumo trăsături comune : nu Retezat. Şi tot zilnic, de
Bradului, bloc 10, apartament sul. Toate aceste reziduuri, muncesc, sînt clienţi per 10 ani încoace, de pregă
înscrierile au loc în perioada 5-11 iu- 18. (11899) împreună cu obiceiul de a manenţi ai restaurantelor,
© Vînd Dacia i 100. Deva, tirea unor meniuri gustoa
lie 1986. strada Iloria, bloc 88 (turn), le arunca la întîmplare, sînt foarte prietenoşi cu se şi diversificate se ocu
apartament 6G. (11903) trebuie aşezate de cetăţeni oameni de teapa lor. Or pă Viorica Bâltan, despre
Informaţii suplimentare la secretaria- la coşurile de gunoi, am ganele de stat i-au amen care minerii nu au decit
tul I. S. Hunedoara, telefon 11919. PIERDERE plasate chiar în preajma dat cu cîte 1 000 de lei. cuvinte de laudă şi mul
© PIERDUT legitimaţie nr. băncilor, pe alei ! ® Tot Ei s-au angajat că îşi vor ţumire ® Cînd plouă afară,
7140, eliberată de I.T.I1., cu mai des, in ultima vreme, revizui comportamentul. De plouă şi în magazinul do
numele Nichescu Petre. O pe uşa tutungeriei de lin
declar nulă. (2/7151) s-ar ţine de cuvînt... © Pe încălţăminte „Modern", din
gă cofetăria „Arta", bule terasa în aer liber a pati Haţeg. Şi aceasta se întîm-
vardul Dr. Petru Groza, din seriei „ N a r c i s a", a plă de mai mult timp. Tre
U . F . E . T . O R Ă Ş T I E DECES Deva, apar anunţuri de ge I.C.S.A.P.L. din Hunedoara buie făcut ceva, altfel cum
nul „Plecat la birou", „Ple (şef unitate Floarea Pop), părăm şi... apă în pantofi.
© SOŢIA, copiii şi ne
ÎNCADREAZĂ poţii anunţă cu profundă cat după marfă", „Primit sînt montate mai multe © în piaţa din Orăştie,
marfă", „Plecat la.,.", uni
durere dispariţia fulge tatea funcţionînd nu după jardiniere pentru flori. Un două chioşcuri în care altă
® strungari pentru S.U.T.P.S. rătoare a scumpului lor lucru bun. Din păcate însă, dată se desfăceau produse
BERAR PANITL, programul stabilit, ci după aici — acum în plină vară ■ pentru cumpărători au de
încadrarea se face conform Legii 57/ 48 ani. pofta lucrătoarei-gestionare — se cultivă... buruieni. Cu venit containere pentru
Inmormîntarca, luni, 7 Maria Cobzaru © Forma
1974. iulie, ora 11, Ia cimitirul aşa simţ pentru frumos... gunoi. Proprietarii lor sînt
din str. Eminescu, Deva. ţia de sondori condusă de ® Locuitorii celor cinci sate invitaţi să le ridice pen
(11905) Pavel Rus, din cadrul brî-’ aie comunei Luncoiu de Jos tru... totdeauna.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Dumitru
Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucio Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. P'-iVa 1
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr.
Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL-Tipografia Deva, str. 23 August, n^2Tb ‘