Page 26 - Drumul_socialismului_1986_07

‘‘9- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI h

Drum liber masei „Aici sîntem mereu acasă"

lemnoase spre beneficiari! zo.no Telej
„Dorim
sărbătoarea
Toate materialele să fie repuse noastră să ca constituie un ei, ca şi pentru educatoa­ 20,20 ţ.ctu
rea Maria Cozmoi, (de 20
.Dml
Perioada mai grea a compartimentului Deva. desfacere modest, sincer şi vibrant de ani îndrumînd, aici, pri­ 20,35 Teat
colul
paşi
al
spre
începutului de an în acti­
Pentru
ca
mii
I.F.E.T.
carte),
în circuitul economic! vitatea de fost de mult lunile următoare avem asi­ şi omagiu adus Partidului şi pentru foştii dascăli ai 21,50 Telej
Lang
la
Român
glo­
a
exploatare
Comunist
lemnului
satului, sărbătoarea de du­
gurate
materia
primă
a
depăşită de forestierii din comenzile la. nivelul înde­ riosul jubileu — a 65-a a- minică a fost un moment
niversare a făuririi sale —
judeţul nostru, care se plinirii planului şi vom care a descătuşat energii­ de rememorare a drumului
străduiesc şi reuşesc acum insista pentru recuperarea le creatoare ale poporu­ străbătut cu greu dar mai
In primele şase luni din acest an, Consiliul
popular al oraşului Haţeg a raportat următoarele să-şi îndeplinească ritmic în scurt timp a tuturor lui şi sub ale cărui fal­ cu scamă de relevare a BUCURI
sarcinile de plan la export, restanţelor". duri au fost cucerite toa­ împlinirilor pe care satul dioprograi
cantităţi de materiale recuperate şi redate circuitu­ „în primul trimestru ne-am Cum se pot îndeplini te izbînzile cu care azi se şi oamenii săi le-au dobîn- fi,30 Recol
lui economic: • 2 075 tone oţel • 53,5 tone tontă confruntat cu o seric de şi depăşi sarcinile de plan mîndre.şte patria noastră". dit în timpul nou, ce poar­ diojurnal;
râ; 8,00
• 45,5 tone cenuşi de plumb • 2,3 tone cenuşi de greutăţi obiective şi nea­ mobilizatoare — ne spun Cu aceste cuvinte de a- tă emblematic numele ce­ 8.10 Curk
junsuri proprii, în aprilie doi dintre conducătorii co­ ieasă simţire românească lui care a dat demnitate 0,00 Bulet
bronz • 122 tone cenuşi de aluminiu • 91,5 tone ne-am apropiat de realiza­ lectivelor cu cele mai mari şi-a început alocuţiunea muncii şi vieţii „Epoca Răspundei
hîrtie şi cartoane • 385 tone cioburi de sticlă • 151 rea planului, în mai l-am sporuri de producţie la prof. Valeria Blaj, direc­ Nicolae Ceau.şescu". lor; 10,00
tone cauciuc • 23,3 tone textile • 5,4 tone mase depăşit cu 2 la sută la export. torul Şcolii generale clin Angajaţi în viaţa econo- 10.05 Micr
lor ;
10,3:
muzică
p
plastice. Vărmaga, la- sărbătoarea mico-socială a satului cu o Buletin d*
ACTIVITATEA DE EXPORT caro a reunit duminică, la atitudine exemplară, oame­ niversitate
nii şcolii s-au regăsit du­
oamenii
căminul
cultural,
Din
cînte
— Se cuvine făcută pre­ scărilor adună cu grijă calitate * dinamism * eficienţă satului, cei care au rămas minică în generaţiile pe Ie popoai
lctin de ş
cizarea că nu nc-am rea­ liîrtia, care este apoi de­ statornici în vatra aşeză­ care le-au crescut şi le-au ţa şi viaţ;
lizat cantităţile planificate pozitată în containere şi rii. dindu-i împlinirile de format şi care la sărbă­ 13.00 De '
la colectarea de la popu­ transportată înti'-o magazie producţie şi cu 1 la sută la — Avem în toate par­ azi, cei care, mineri fiind toarea aniversară au dat Duete din
Ateneu.
„
laţie a hîrtiei, cartoanelor a centrului de colectare. livrări, iar în iunie — cu chetele şi punctele de luci u niei“; ifi,i
şi sticlelor — sublinia to­ Personalul de la salubrita­ 11 la sută la producţie şi un climat de muncă să­ 125 DE ANI EXISTENTĂ 10.15 Cînt
17.05
varăşul Gheorghe Po- tea E.G.C.L. nu numai că. cu 9 la sută la livrări — nătos, angajant — subli­ A ŞCOLII D VĂRMAGA mică; Rad
17,:
pescu, vicepreşedinte al adună cu grijă hîrtie, fier ne pune în temă ing. niază Aron Petric. Noi nc cloric; 18
biroului executiv al con- vechi, sticle ctc., dar şi Gheorghe al Orvas, director organizăm munca în aşa 19.00 Bulet
Deva.
adjunct
I.F.E.T.
silului popular orăşe­ sortează aceste materiale fel îneît să realizăm ran­ în adîneurile de cărbune şi măsura demnităţii 1 or. Gîn- Partidul,
unic ţel; I
nesc. Deşi am amenajat recuperate, in vederea ex­ Am recuperat astfel destul damente cît mai bune. Aşa minereuri ori muncitori cu durile exprimate de Emi- Pentru tin
la casele scărilor de la pedierii lor spre centrele de mult din restanţe şi am reuşit să no îndeplinim înaltă calificare şi maiştri lian Boldor, Elena Ştef, rea naţ
avem
condiţii,
în
conti­
blocuri recipient i pentru de colectare. Acţiunea — planul de export pe primul în combinatele siderurgice Valeria Chiria, Elena Stoi­ 20.15 Meni
nuare. să ne onorăm con­ semestru în procent de din judeţ îşi onorează cu ca, loan Blaj, Liviu Po- românesc;
tia dv...; :
tractele faţă de partenerii 212,7 la sută, să livrăm su­ probitate politică şi profe­ pescu. Ion Berea, Dan Po­ oră; 23,00
IN ORAŞUL HAŢEG externi". plimentar 'unor parteneri sională statutul, dar şi cei dean, Constantin Cotar au 23.10 Noct
Vorbind despre modul externi, pe devize con­ care, urmînd modelul das­ fost calde şi înălţătoare. 23,55—21,00
dinamic şi responsabil în vertibile, însemnate can­ călilor lor, luminează cu Programul artistic — în ştiri.
colectarea hîrtiei, am sta­ care se organizează pe .stră­ care au acţionat oamenii tităţi de celuloză fag, di­ flacăra ştiinţei generaţii care s-au intîlnit candoa­
bilit cu asociaţiile de lo­ zile principale — se cere muncii de la I.F.E.T. Deva verse, lemn CR şi man­ de tineri în instituţiile ele rea şi stîngăcia preşcola­
catari ca acţiunea su fie însă extinsă .şi urmărită în lunile mai şi iunie gal de bocşă. învăţămînt hunedorene şi rilor cu versul de cinstire
urmărită zilnic, cu toată zilnic în tot oraşul, la pentru îndeplinirea preve­ La rînciul său, Marcel din ţară. şi omagiere a patriei şi □
răspunderea, nu am obţinut toate unităţile economice, derilor de plan la export, Sbîrcca aprecia hărnicia Aniversarea a 125 de ani conducătorului stimat adus DEVA :
tot ce doream în privinţa instituţii, şcoli. am reţinut contribuţiile şi dăruirea în muncă ale de la prima atestare do­ de elevi, a cunoscut mo­ cl fie ★ Ii
(Patria); J
aceasta. Recent am. anali­ Despre acest fapt am sporite la aceste realizări colectivului Secţiei de che­ cumentară a şcolii din mente de reală frumuseţe I IUN EDO A
zat la nivelul oraşului mo­ discutat cu tovarăşul Cor­ ale colectivelor Secţiei de restea Vaţa — din rîndul Vărmaga a fost sărbătoa­ cînd pe scenă au urcat uita nlciod
dul în care se desfăşoară nel Diconi. şeful Centru­ cherestea Vata, condusă căruia se evidenţiază şeful rea de suflet şi conştiinţă cei ce duc prin ani, cu ne­ A); Super
dorn — B)
acţiunea de recuperai-* a lui de recuperare şi co­ de Marcel Sbîrcea, Secţiei de brigadă Roman Meltiş a oamenilor aşezării, care spusă dragoste, portul şi seriile I-
materialelor refolosibile de lectare, achiziţii şi desfa­ de industrializare a lem­ şi sortatorul David Feier —, au pregătit-o cu dragostea obiceiurile populare locale. Stigmatul i
la populaţie. Au fost sta­ cere a materialelor refo­ n u l u i Oruştie, coordonată prin care au reuşit să în­ pe care le-au insuflat-o cei Iar taraful E.M. Certej ŞAKţî' Av
tario >Par :
bilite şi măsurile care se losibile, din oraşul Haţeg de ing. Cornel Pricăjan, cheie trimestrul al II-lea care au vegheat cu nemă­ (dirijor ing. Constantin de turcoaz
impun pentru ca întreaga — în sesiunea Consiliu­ sectoarelor forestiere de al anului cu frumoase de­ surată rîvnă la formarea Pipoş) şi soliştii acestuia brie); A!
acţiune să se desfăşoare lui popular ah judeţului, exploatare Haţeg (şef sec­ păşiri de plan, să expe­ şi împlinirea lor: dascălii au împlinit cu frumuseţea de Vultur
. mai bine, cu mai multă din luna mai a.c-., a fost tor, ing. Aron Petric), Baia dieze la export 487 mc satului. Cei care, descinşi - cântecului popular româ­ PENI : To:
cînlâ si da
operativitate, cu răspun- analizată, între altele, pro­ de Criş .(ing. Traian Co­ cherestea şi 25 mc lăzi din vatra lui, au rămas nesc sărbătoarea care a e- ral); VULC
Baranclov
d^rp, atît din partea ce­ blema ' repunerii în circui­ dreanul si Dobra (Emil Din discuţiile cu inteâo- aici, acasă,'pentru a- creşte vocat o prestigioasă tradi­ LONEA: 11
tăţenilor, cît şi a celor tul economic a materiale­ Nicula), U.F.E.T. Petroşani cutorii am desprins spiritul şi forma generaţiile tine­ ţie şcolară şi un timp e- (Minerul) ;
('aţe trebuie să ridice zi lor refolosibile — ne spu­ (director Nicolae Bădica). de angajare şi responsabi­ re. De 30 de ani in slujba roic al împlinirilor socia­ Hangar
de zi materialele refolo- nea interlocutorul luin- ..De notat că, prin atenţia litate muncitorească, în şcolii satului, profesorii liste. BRAD : Pi
sibile colectate. du-se măsuri pentru impul­ sporită acordată calităţii vederea îndeplinirii în con­ Valeria şi loan Blaj, prof. LUCIA LICIU mări şi ţă
şie); ORA.*;
',,'Pe străzile principale, dar sionarea acestei activi­ produselor pentru export — tinuare, ritmic, a pte- Doina Podean, înv. loan călăreţului
’-ihai cu scamă în zona blo- tăţi. Avem în multe uni­ atît la Cheresteaua de fag, vederilor de plan la ex­ Podean, înzestraţi cu o a- trla); Marc 0
căra) ;
‘ eUrjlor, am constatat lu- tăţi industriale, în unele port. conştienţi că reali­ dîncă motivaţie patriotică „MINA PATRU"— Steaua din
zarea acestui indicator de­
.cruri bune despre modul şcoli si instituţii o .expe­ cu cea mai mare pondere termină o balanţă comer­ faţă ele limba şi literatura de cultură
la export, cît şi la celuloză,
Furtuna (l.
, î n care consiliul popular rienţă bună în acest sens.
f mangal şi lăzi —, forestie­ cială favorabilă pentru română, faţă de discipli­ numele de ocazie Se întorc
al oraşului coordonează Vom acţiona pentru a o rii din judeţul nostru şi-au ţara noastră, creşterea 've­ nele de bază ale învăţă- BAN : Ian
de cultură)
această acţiune atît de în- extinde şi generaliza. Sc întorc
depăşit prevederile pe nitului naţional, a nivelului mîntului, faţă de aşezarea at unui sector
_ semnată pentru economia G. IGNAT lunile mai şi iunie — a general de muncă şi de în care trăiesc — şi-au cîş- şui); IIJ A
riilc I-Il
naţională. Am văzut cum NICU SBUCHEA, ţ i n u t să precizeze ing. viaţă al poporului. tigat prestigiul şi autori­ {Urmare din pag. 1)
lucrătoarele de la casele corespondent Ştefan Georgescu, şeful DUMITRU GHEONEA tatea prin. muncă. Pentru
calo — au existat scrioa- lliOT
sc deranjamente tectonice.
A fost necesar să sc treacă gcrca „Eott
Numerele
printr-o zonă sterilă de cir­
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ ca 14—15 m. Şi s-a tre­ lle 198G :
Extr. I :
prin
operativitate,
cut
cu
Extr. a
minorilor
tuturor
hărnicia
conduşi de şefii dc schimb 9, 1.
Extr. a
Gheorghe Topolniceanu, Pe­
4. 46.
URGENTE PE OGOARE Secerişul grîului tru Chirilă, Florea Mfintoa- GOI 713 lei.
Fond totai
nu şi loan Mîrşu.
—
Peste cîteva zile —
(Urmare din pag. 1) digurilor. • Este indicat rajare a animalelor. Pă- (Urmare din pag. 1) de balotat conduse de IIo- ne declara şeful de brigadă
ca, pentru a evita depre­ şunatul să fie organizat şi ria Cutcanu şi Aurel Tam- — vom pune în funcţiune
cierile calitative şi dimi­ pe timp de noapte, iar roului executiv al consiliu­ şa. Recolta era cu opera­ şi „fluxul lui Nistor", des­
nuarea recoltei, din pro­ vacile cu lapte vor fi hră­ lui popular comunal Ve- tivitate transportată la pre care a vorbit mai Pentru a,
sfeclă. • Atenţie deosebi­ nite şi suplimentar cu ma­ baza dc recepţie de către înainte şeful sectorului, fi instabilă
tă să fie acordată recoltă­ ducţia coasei a doua la ţel, tăiau cu coasa spicele Ionel Bugă, Costel Va- mult noros
rii şi livrării legumelor trifoliene să fie conserva­ să verde. • Se va instaura ce nu fuseseră luate de siliu şi Candin Ciungan. — De ce se numeşte aşa? averse loca
Fiindcă noua capaci­
însoţite de
—
destinate bunei aprovizio­ tă o cantitate cât mai mare un bun climat de ordine combine. Pînă duminică seara s-au tate este realizată de oa­ lcctrice, ş'/
Duminică s-a muncit cu
nări a populaţiei. • Coo­ de furaje sub formă de si disciplină în toate ta­ spor, într-o bună organi­ predat la fondul de stat menii din brigada lui grindină. P,
tităţile de
peratorii să întreţină e- semifin. o La transportul berele de vară, urmărind zare, şi la C.A.P. Brăni.şca, 41 tone de grîu. Mihai Nistor, care acţio­ păşi 15—20
xcmplar culturile pe su­ furajelor vor fi mobiliza­ zilnic evoluţia producţiei C.A.P. Bonpotoc şi C.A.P. Luni, secerişul griului a nează la pregătire. Este o ore. Vîntul
derat proze,
prafeţele repartizate in te toate mijloacele dispo­ livrate la fondul de stat Şoknuş. La Brăni.şca s-au început şi în celelalte u- lucrare terminată într-un ficări trecăi
nibile din fiecare locali­ şi la fondul de autoapro- nităţi a g r i c o l e din
cadrul acordului global. • aflat în lan şapte com­ C.U.A.S.G. Deva. La C.A.P. timp scurt, bine făcută din torul vestic
tic. Tempo-
Conducerile C.A.P. şi pri­ tate. • în bazele furajere vizionare la fiecare pro­ bine, la Bantopoc — şase, Gristur s-a intrat cu cinci punct de vedere tehnic. ine vor fi
I-am mai notat pe şefii
!
măriile să verifice starea să existe ordine, evidenţe dus. • Se cere acţ onat cu iar la Şoimuş — şapte. în combine conduse de Gheor­ de schimb din brigada lui 15 şl 20 d
cele maxim
culturilor pe tonte supra­ precise şi să nu fie negli­ insistenţă pentru realizarea tarlaua de la Bejan a ghe Doru, Arpad Dcme, Constantin Popa : Ştefan 26 do gra < J(
feţele pentru a interveni jată respectarea normelor lucrărilor de modernizare, C.A.P. Şoimuş s-a muncit Mihai Boacă, Gheorghe Iuga, Istvan Covacs, Gheor­ ha munte
tîr-
seara
duminică
pînă
cu măsuri operative, în de p.s.i. • Fiecare unitate de curăţenie şi dezinfecţie ziu, suprafaţa recoltată Trimie şi Emeric Varga în ghe Solomon şi Mihai Bu- stabilă cu
noros, fav
scopul evitării diminuării agricolă are obligaţia să-şi în adăposturi. • Este ne­ pînă în prezent ajungînd tarlaua „Faţa lungă", iar cătaru. Ei, împreună cu lor dc ploo
cărilor clac
recoltei. asigure din producţie pro­ cesar să fie îndeplinite în la 15 ha. pînă seara s-au secerat 15 şeful brigăzii, sînt fruntaşii grindină,
s-a
ha.
Deva
La
0.AP.
prie întreg necesarul de cele mai bune condiţii sar­ •— Duminică — ne spu­ intrat la seceriş în tarlaua întrecerii socialiste desfă­ din nord-v
Furajele — strînse şi furaje la toate sortimen­ cinile de livrare, de către nea Aurel Luca, preşedin­ „Ciroane", cu combinele şurate în semestrul I al ţă. Pentru
depozitate pînă la tele. unităţile agricole şi de tele cooperativei — am Ia volanul cărora se aflau acestui an, între formaţii­ zile : v
le de lucru ale sectorului.
re
ultimul kilogram ! gospodăriile populaţiei, la intrat la seceriş mai tîrziu Nicolae Lupuţ, Gavrilă Am asistat şi la pregătirea ros
Ordine şi disciplina lapte, carne, ouă, lină, go­ — din cauză că umidita­ Mititeanu, loan Nodiş, Au- Unei „expediţii" în subte­ 1.
• Trebuie încheiată în activitatea goşi de mătase şi la cele­ tea boabelor era ridicată. gustin Olaru şi Andrei ran, din care nu puteau
O dată ce am început lu­
grabnic coasa a doua la din zootehnie lalte produse. ® Toţi fac­ crul, s-a muncit intens. Io6. Sergiu Zbuchea, ingi­ să lipsească maistrul me­
dc
trifoliene în toate unită­ torii care răspund de rea­ Aş vrea să evidenţiez acti­ nerul şef al unităţii, ne canic Gheorghe Dobroiu ş! cale
ţile agricole de stat şi coo­ • Pentru a asigura creş­ lizarea planului su se im­ vitatea celor şapte combi- spunea: maistrul energetic Nicolae cu •
peratiste. • Concomitent terea efectivelor şi a pro­ plice cu întreaga răspun­ neri — Dumitru Gavrilă, — Avem de recoltat griul Jurca — doi specialişti de km/li
şoarâ
să fie intensificată prima ducţiei dc lapte şi carne, dere în soluţionarea ope­ loan Pantea, Vladimir Mo- de pe 240 ha. Ne aşteaptă, clasă ai sectorului IV. între
deci, o lucrare de maximă
coasă la fîneţele naturale. raru. Martin Andrax, Iosif Locul s spre „fluxul lui ma’
în fiecare fermă să existe rativă şi concretă - a pro­ Răbulea, Vasile Ifrim şi însemnătate pe care sîntem Nistor". Şi o ştire de ul­ de g.
m De asemenea, se vor blemelor ce condiţionează hotărîţi s-o efectuăm în dicate sp,
preocupare deosebită pen­ l.uliu Magda, oameni har­ timă oră ! sîmbătă, 5 iulie
strîngc în totalitate nutre­ tru buna organizare şi des­ creşterea producţiei şi a c- nici şi pricepuţi. aşa fel încât recolta să fie 1986, au fost extrase pri­ torvalulul.
(Meteorolog
ţurile de pe marginea dru­ făşurare a activităţii de ficienlei întregii activităţi Imediat după combine strînsă în cel' mai scurt mele tone de cărbune din Dănuţ ren-
murilor, căilor ferate şi reproducţie, îngrijire şi fu­ din agricultură. au intrat în lucru presele timp posibil. acest f l u x !
\