Page 31 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 31
R. 8 909 • MIERCURI, 9 IULIE 1986 Pag. 3
Timpul gospodinei CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
IZIUNE
eu şi fără grijile bucătăriei
Timpul bun de lucru - folosit
tal Au trecut mai mulţi ani vire socială de foarte lar noi şi pentru acasă, la
ut ea in eco- de la elaborarea progra gă cuprindere şi accesibi preţul convenabil de 13 lei. din plin la secerişul griului!
mului de alimentaţie ştiin litate aşa cum o definesc meniul.
— inima ţă- ţifică, raţională şi peste documentele de partid. Petre Popa, responsabil
siunc de cîn- şase luni de cînd Comite în Deva, patru unităţi la „Ardealul" : (Urmare din pag. 1) mit de răspunderea cu Luni a început secerişul
k
versiiri pa- tul Politic Executiv ai din acest sector ou primit — Convingerea noastră care muncesc mecanizatorii griului şi la C.A.P. Ra»
rcvoluţio- C. C. al P.C.R. a analizat sarcini deosebite din pro este că alimentaţia publică şi optimist în ce priveşte poltu Mare, Tîm-pa şi BiW
stadiul de înfăptuire a lui gramul judeţean de creş are toate condiţiile mate producţia de grîu din n- cia, unde, de asemenea, s-a
ul al IX-lca şi a stabilit măsuri pentru tere a producţiei de pre riale necesare să devină tat, conduse de mecaniza cest an. muncit bine, dar ploaia
ll. congresul impulsionarea producţiei de parate culinare : restau un sistem de servire de torii Nicolae Bălţatu, Vio- O altă unitate unde griul i-a obligat pe combineri să
deschideri preparate culinare în uni rantele cu linie de auto largă adresabilitate, un rel Chiş, Tiberiu Panti.ş, se retragă din lanuri. Ori
tre tăţile de alimentaţie publi servire „Central", „Ardea sistem la care să apeleze Gavrilă Berchi, Gheorghe a fost recoltat de pc o cum, cele 118 ha de pe
‘rial : „K.vpe- că şi de consum colectiv. lul", „Tineretului" şi can- tot mai mulţi oameni pen Biriş, Constantin Borşoş, suprafaţă mai mare este care grîul a fost recoltai
spărutâ" (co- Prin aceste măsuri se ur tina-restaurant. O expe tru a servi masa zilnică. respectiv Dan Creţu, So C.A.P. Bobilna. Aici la pe parcursul a două zile»
măreşte asigurarea alimen rienţă do şase luni în a- Şi noi, cei care lucrăm în rin Pavcl şi Constantin datorie se află mecaniza relevă că în C.U.A.S.C. Si-
nal. taţiei ştiinţifice paralel cu plicarea programului mai asemenea unităţi mai a- Slmedrea. Bilanţul, la zi, torii Nicolae Bolea, Gheor
degrevarea timpului gos sus-amintit s-a acumulat vem multe de făcut pen meria campania de scce^
podinei de cel pe care îl în aceste unităţi. Ce con tru aceasta. al muncii lor: recoltarea ghe Boticeanu, Victor Bol riş a fost bine organizată,
petrece în bucătărie pre- cluzii au tras responsabilii Cantina—restaurant s-a griului de pe 23 de ha. ea şi Ştefan Lung. Pînă în această activitate im-
parînd hrana familiei. lor, cei ce prepară hrana mutat din acest an intr-un Inginerul şef al unităţii, luni, după-amiază, ei au plicîndu-se cu răspundere
Prompt şi cu multă res aici ? Tată cîteva : local nou, modern. De la Petru Matccvici, era mulţu recoltat grîul de pe 15 ha. mai ales mecanizatorii.
ponsabilitate s-a trecut şi Ilic Plorea, responsabil Aron Luca, responsabilul
II 1 : : G,oo Ra în judeţul nostru la înfăp unităţii, aflăm cu între
li elimine ţii ; la „Central" : 1 şi 10 ale lunii servfesc
*8li; 7,oo Ra tuirea măsurilor respective. — în unitatea noastră
,30 Azi în ţa- De la iniţierea lor au tre producţia culinară a crescut masa aici 500—600 de oa
cut şase luni. In acest meni, ca după această
îl melodiilor ; faţă de perioada cores
de ştiri; C JA> timp, după cum ne infor punzătoare a anului trecut dată numărul celor 'ce a-
ascultători- mează tovarăşul Dumitru cu 20—22 la sută. Astfel, pelează la serviciile canti
uletin de ştiri; nei să se ridice la 900 din
re ţi de muzica Bogdan, directorul Direcţiei am ajuns să punem zilnic care 300 servesc şi cina.
10,45 Publicita- comerciale judeţene, pro la dispoziţia consumato
Jtcra şi spiri- rilor 25—30 de feluri de — Noi, spune tovarăşul
11,25 Muzică ducţia culinară din unită Luca, am putea servi şi
00 Buletin de ţile de alimentaţie publi mîncat’e. Dorinţa noastră 3 000 de mese pe zi dar
Armonii co- este să participăm în mă
Din comoara că a crescut sistematic, ea sură tot mai mare la eli pentru aceasta trebuie com
,13,00 De ia rcprezentînd pe semestrul I pletată dotarea bucătăriei.
Radiojurnal ; berarea gospodinelor de Trecerea cantinelor restau
•rentieră radio- al anului în curs o creş grijile bucătăriei. Cred că
Mioriţa; 16,00 tere- de 1B la sută faţă de o popularitate mai bună rant direct în responsabi
l; 10,15 Puhli- litatea Direcţiei comerciale
0 'Moment l'ol- perioada corespunzătoare a şi instituirea sistemului de judeţene ar crea, cred eu,
,00 Buletin de anului trecut. Prin .urmare abonament bilunar • (sau
)5 Coordonate condiţii pentru o aprovi
; 17,25 Muzică alimentaţia publică se a- chiar săptămînal — n.n.) zionare mai bună aşa cum
17,10 Sinteze pi'opie de dezideratul de a ar determina mai multe prevăd actele normative
«ilogice ; 18,00 deveni un sistem de ser familii să ia nuncare de la privind organizarea canti
★ Buletin de
Revista inter- nelor restaurant, am putea
’adio; ★ Ma realiza şi o seamă de be
muţii, muzică ;
1 jurnal; 20,20 neficii prin care să îm
i \so; 21,00 ca E s t e n e v o i e bunătăţim în continuare
v. ; 22,00 O zi calitatea mesei.
; * Radio jur-
Mo-" ut poetic; ION CIOCLEI
dieitniO; 23,15 d e m a i m u l t ă p r e o c u p a r e
muzicală; 23,55
ilctin de ştiri.
(Urmare din pag. 1) laţi, înloeuindu-se proce „Şi multe bucurii pentru copii"
deul de fasonare plastică
sută, pentru ca luna iunie
EMA să aducă dublarea produc prin cel de fasonare semi- Exemplară dăruire şi angajare — Mă numesc Marin che- căldura şi dragostea cu corfe
uscată, ceea ce a dus la
de
ţiei obţinute cu o lună in creşterea productivităţii recheş, silit şi strungar la se ocupă copii, cei mici (pcsUS
de
cuprinşi
în
secretar
fg
I.P.S.K.U.M.
020
al
urmă. Mai sînt şi alte muncii cu aproape 8 la organizaţiei dc partid ur. 20 grupe). Iar frumuseţile des«i
Piraţi! din Ra aspecte pozitive in acti sută. (Urmare din pag. 1) meni, autorii acestor iru din cartierul Micro 15 Deva. pre care ne-a vorbit mama
ft sula comorilor vitatea ce o desfăşurăm. De referinţă rămîne însă moaşe succese, merită e Vin la redacţie în calitate Maria Chcrecheş şi-au relovaţ
In virtej (Arta); videnţiate formaţiile condu- t dc... părinte. Mihaeia—Carmen, dimensiunile prin tot ceea ce.
\RA; Nu te voi Nevoia acoperirii fazelor de producţia fizică realizată. primul loc in întrecerea so fiica mea e în grupa marc s-a desfăşurat sub oclill no^ţ
dată (Modern — producţie cu forţă de mun La această dată ca este în cialistă cu unităţile de pro se de maiştrii Eugen Crober ' ia Grădiniţa cu program nor tri. şi cum s-ar putea, oare,.,
•rpoliţistul (Mo corelaţie doar cu capaci şi loan Stingă, minerii mal nr. 8 Deva. Acum îşi ia cînturi... cantitatea de frMfs
li ; Spart acuş — că a făcut ca muncitorii fil din ţară. Gheorghe Trif, loan Vlăi- ţ rămas bun dc Ia grădiniţă, mos, de gingăşie, de perfect
-II (Flacăra) ; din cele patru echipe con tatea aflată în funcţiune, Felicitări celor I 200 de eoni (II), Gheorghe Jic- i l-iul meu, Vasile—Mibăiţă, tot ţiune, de stingăcie, de ean«
(Arta); EETRO- duse de cocătorul- şef însă departe de prevederile aici a primit educaţia la doare, de lumină adusă dS
vontuii in On- Nicolae Marinescu, presa- planului. Greutăţile .cau mineri şi preparatori, me- mond, Vasile Dumitrache, J vîrsta preşcolară. Am dori — montajul muzical „Adio grătUn
crîng) ; Colierul canid şi electricieni, ca Romulus Biriş, Victor Tur- ţ vorbesc în numele multor uiţă“, de dansurile populare,
ize (7 Noiem- toareic Irma Maniţiu, Ni- zate de furnizorii de uti drelor tehnico-inginereşti, ceanu, Mi hai Căsăiean, l părinţi — să veniţi să vedeţi ce de dansul ritmic cu coşuieţo
A ten ţie la Pană colcta Mălăncuş şi Viorica laje din ţară nu pot eli ceanu au făcut şl ce fac tovarăşele cu flori, de carnavalul şi re-
Anglie, „ ..,
(Unirea) ; LU r Popcseu să înveţe „din mina lipsurile proprii ale întregului colectiv de mun- Angliei Nan, preparatorii ' . educatoare dc aici pentru priza de gimnastică, toate
u
oatâ lumea râie, că al Carierei miniere Ve- p\ ] păsculea, Petru Boan- ţ copiii noştri. Veţi spune, prezentate intr-o ţinută vestts
or n
•a lisează (Cultn- mers" executarea mai mul colectivului fabricii. Este ţel pentru modul exemplar â, / sil Paşca, Gheorghe i poate, că peste tot, in ,celo montară impecabilă ! ceea ««
VN: Nocturnă tor operaţii în fiecare d i n imperios necesar ca orga in care intelea să-si iacă c 0 ' 270 de unităţi preşcolare din au oferit Mihaeia, Laura,
(Luceafărul) . tre atelierele secţiei. Do nul colectiv do conducere in care înţeleg să-şi Iacă Haida, Virgil Costea, Tran- , judeţ, întîlniţi aceleaşi preo Cosmina, Emilia, Adrian, Do
Legenda rira- datoria, pentru preocupa daiir Tudor şi alţii — oa- 1 cupări atente, aceeaşi dra rin, Florina, Grigoraş, DIuna,
sorillc I - I l (Mi- asemenea, inginerii stagiari şi comitetul de partid dc rea stăruitoare de a am meni cu experienţă şi vo- ţ goste pentru educarea copiilor, Cosnlin, Adriana, Albort, Ni-
ceilalţi
co
MSTRILA ; Socre- Cornel Neguţ, Toan Iovan aici să depună eforturi plifica zi de zi producţia dar noi am dori foarte mult cuşor, din Cristian şi marc, părin
grupa
legi
onlei (Muncito- (eleetronişti) şi loan Mihuţ mai stăruitoare pentru asi caţie pentru meseria lor, i să veniţi la grădiniţa din a-
R1CANI: Locţii suplimentară realizată in care acţionează cu dirze- eest cartier mărginaş al De ţilor şi frăţiorilor lor, a fost
s-c pentru tata* (chimist) au aplicat în pro gurarea punerii cît mai re acest an. La obţinerea re vei. Miine, Ia ora J7, e chiar chintesenţa rîvnei de un un a
educatoarelor
convlngîn-
lor,
BRAD: Al ducţie cunoştinţele acumu pede în funcţiune a între nie in producţie pentru în serbarea grupei mari. Vă veţi
fecior (Steaua late în anii facultăţii, gii capacităţi de produc marcabilelor realizări din deplinirea şi depăşirea pla- ţ afla în lumea minunată a du-ne de măsura muncii şi
lor.
Dragoste
ÎURABARZA: A ţie, precum şi pentru a- anul trecut, dar şi din pri nului. copilăriei do azi. dragostei în grădiniţa care care
aici
a
—
dură pentru mo- punînd în funcţiune insta „Mîlne, Ia ora 17“, ne aflam cucerit loc de frunte in com
erul); ORAŞTIK; laţia de dozare automată eoperirea acestei capacităţi mul semestru al acestui an, Colectivul Carierei minie cu adevărat „în lumea minu petiţia de gimnastică pe judo}
călăreţului sin- şi cuptoarele tunel". cu forţa de muncă ne cele mai însemnate conlri- re Veţel este ferm hotărit nată, în lumea cu poveşti şi Sâ
(Patria); Marele cesară. Numai odată în multe jucării 11 a copilăriei din — înseamnă viaţă al trăită
generos
educării
spaţiul
Tacăra); GEOA- Aspecte demne de rele bufii le-au avut brigada de ; f, ; anul 1986 pe grădiniţa pe care, o mină de celor mici, acolo unde in fle
sâ nc e e
: Prigoana (Casa vat am consemnat şi în deplinite aceste condiţii preparare Mintia, minele primul loc in Întrecerea so- l care zi întîlneştl „O lume
ură); HAj’KC! : privinţa diversificării pro se va putea vorbi la mo educatoare — Ana Clzmuş (di minunată/ In care veţi găsi
mohican (Dacia); dul laudativ despre acti Troiţa şi Vorţa, brigada de cialistă cu celelalte unităţi / rector), Eugenia Vescan, Doi numai copii/ O lume cu moli
Contrabandiştii ducţiei : au fost preluate producţie Gurasada, cele- din ţară. li dorim mult ' na Moldovi, Antonia (lucian,
soare/
ita Lucia; CA- în execuţie, de la secţia I. vitatea oamenilor muncii Kufrosinu Laslo, Zoia Juşcă, copii". şi multe bucurii penlng
iunul meu vecin repere pentru podurile de de la Fabrica dc produse lalte sectoare. Dintre oa- succes ! ţ Mihaeia Sueiu, Sultănica Jia-
seriile I—II (Casa refractare Baru. nu — au înfrumuseţat-o şi cu LUCIA LICIU
iru); SIMBRIA: turnare destinate C,S. Ga
ste ciudată (Mu* -1
ILIA : Eboli —
-II (Lumina).
Exigenţe ale unei activităţi susţinute desfăşurare a vieţii inter*
(Urmare din pag. 1) ce le fac privind buna
ne de partid, U.T.C., siai
Majoritatea membrilor de
partid din organizaţia noas pentru educarea conduitei lucrătorilor dicat, _ O.D.U.S. insistă
tră au fost primiţi din pentru îmbunătăţirea a-cU*.
rîndul organizaţiilor U.T.C. preferenţială, se condiţio vităţii comerciale şi, Sk
■ azi : Vremea De aceea, am acordat o unui comerţ civilizat. Prin de partid comerţ dezbatem lui nostru de partid, cît special, pe cea o serviră
icoroasă cu cerul mare atenţie modului în tre acestea menţionăm cu regularitate probleme şi în ale celor de la ni nează vînzarea unor măr populaţiei.
Local V f ' v cădea care sînt pregătite adună „Joile tineretului", „Prie majore ale activităţii eco velul întreprinderilor. furi de altele ; nu întot Prin acţiunile ce ni
c vor avea şi ca- tenul noului încadrat", con nomice, dar toate cuprind în intîlnirile organizate deauna calitatea mărfurilor le-am propus în acest aa
e aversă, însoţite rile generale de primire, cursurile „Muncă, frumu şi aspecte privind educa de cadrele de conducere şi sau a servirii corespund vom căuta să îmbunătăţim;
icărcărl electrice, astfel îneît acestea să se seţe, tinereţe" etc. care au ţia lucrătorilor. jurişti cu cei care au avut cu preţurile, nu se mani mult activitatea în toat®
va sufla moderat manifeste ca o adevărată făcut ca activitatea noas festă maximum de solici
d-vest. Tempera- şcoală de educaţie comu Unităţile comerciale sînt abateri de la etica co tudine faţă de toţi cum sectoarele, dar mai ales îes :
dnime vor fi cu- nistă, revoluţionară. De tră să se îmbogăţească şi controlate de multe organe mercială se insistă foarte părătorii şi alte aspecte domeniul desfacerii cie ;
ntre 8 şi 13 gra- regulă, la aceste adunări, să se ridice la un nivel şi organisme şi alţi oa mult pe îmbunătăţirea com produse alimentaro şi cî®
cele maxime in cît şi la alte acţiuni cu calitativ mai bun. meni ai muncii cu drept portamentului personalului care fac ca activitatea legume-fructe, cit şi aî
şi 23 de grade, în relaţiile cu publicul, noastră bună sa fie umbrită comerţului de întîmpinarey
caracter educativ, sînt pre Obţinem rezultate bune de control, care aduc o
ţa local ceaţă ţx* şi prin adunările grupelor serie de probleme în faţa luîndu-se de fiecare dată cu unele cazuri ce apar. unde nu am reuşit sS
zenţi secretarii de partid
,şi conducătorii întreprin sindicale în care cadre de factorilor de conducere din măsuri severe de sancţio~ Membrii comitetului de eliminăm unele practici efi
un te : Vremea va derilor. conducere de la nivelul în întreprinderi. De asemenea, nare a celor vinovaţi. partid — în a cărui com nu ne fac cinste.
Mlă cu cerul mal Manifestăm grijă ca bi treprinderilor — preşedinţi cumpărătorii, prin audien — în ce direcţii consi ponenţă sînt cuprinşi toţi Vom insista şi în conti
jro.s. Vor cădea şi vicepreşedinţi ai consi deraţi că trebuie, perfec factorii de răspundere, de nuare pe întronarea imuf'
ii ales averse de rourile organizaţiilor de ţe, scrisori, înscrieri în la toate întreprinderile —- spirit de răspundere, S
bază de partid şi comite liilor oamenilor muncii, ţionată activitatea educa
soţite de descăr- jurişti — insistă mult a- „Jurnalul cumpărătorului" tivă ? au sarcini concrete de rea ordinii şi disciplinei î*
îctrice. Vin Iul va tele pc întreprinderi să sesizează unele încălcări lizat în această direcţie. rîndul personalului noştea
acorde un sprijin cît mai supra modului în care — SigUr că mai avem
lodcrat cu Inten- vînzătorii, personalul din ale regulilor de comerţ de încă mult de ' făcut pe Fiecare răspunde de acti pentru a face ca populaţia;
locale de 60—80 complet birourilor U.T.G. depozite transpun în fap către unii lucrători şi cer linia educării personalului vitatea unui comitet de municipiului Deva şi eel
in sectorul nordic, în organizarea unor mani te măsurile stabilite pri măsuri imediate. Toate a- ce lucrează în comerţ. Se partid sau a unei or ce-1 vizitează să fie cîS
olog de serviciu ; festări cultural-educativc, cesţe nereguli ou făcut ganizaţii, de 1-2 orga mai mulţumiţi de servirea
o Proneenco). care au drept scop educa-' vind comportarea în rela manifestă încă nereguli în ce o practică lucrator®
rea tineretului pentru ţiile cu cumpărătorii. obiectul unor dezbateri relaţiile cu cumpărătorii, nizaţii de masă şi ob
muncă, pefttru practicarea în şedinţele comitetului atît în plenarele comitetu .se mai practică servirea- şteşti, iar în îndrumările din comerţ.' „