Page 33 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 33
CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VARĂ
în legumicultura—activitate responsabilă
pentru obţinerea de producţii superioare
— Pentru a obţine rezul vară, 20 tone rădăcinoase multă hărnicie şi răspun
tate cît mai bune — ne ş.a. dere.
• spunea Radu Bolog, direc La ferma nr. 2 discutăm Ferma nr. 4, condusă de
torul A.E.S.C.H. Deva — cu Ioan Făgădaru, şeful ing. Mircca Cristca, arc
OBGĂĂI ftl COMITETULUI JUDETtflIM HUMEDOARfl flt P C.R acordăm atenţie deosebită fermei. în cultură 50 de ha cu
organizării judicioase a ac — Avem cultivată toată ceapă, 12 ha cu mazăre,
SI Al C O « Ş U I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tivităţii, utilizării la capa suprafaţa de 101 ha de 15 cu tomate ş.a. Şi aici
citate a utilajelor şi mij care dispunem- — 30 ha am văzut culturi foarte
loacelor de transport, asi cu ceapă, cîte 10 cu mor frumoase. La mazăre, de
Anul XXXVIII, nr. 8 910 JOI, 10 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani gurării cu forţă dc muncă. covi, pătrunjel şi tomate, pildă, cultura ce se recol
tează pe ultimele suprafeţe,
iV VV% r — Ce are, în acest an, 13 ha cu castraveţi ş.a.
în cultură asociaţia din se obţine o producţie la
Deva ? hectar cu circa 6 tone
• — Peste 20 sortimente de A.E.S.C.H. DEVA măi mare decît planul.
ENERGIA ELECTRICĂ $Â PRODUCEM ClT MAI MULTĂ l legume, ponderea avînd-o ------------------------------------------- * fir de buruiană. în pre
Cultura de castraveţi n-are
•— la cele patru ferme de
zent se lucrează la recolta-
—
cîmp — ceapa, vărzoasele,
s-o mmmm n imt
Sînt
curate,
evo
rădăcinoasele, castraveţii fermei. Am văzut culturile tea morcovilor din răritură,
ş.a. luează foarte bine. fiind livrate peste 50 000
înainte dc a consemna — Aşa este. Asta pen legături. Interlocutorul nos
„Şi în cel de-al 8-lea plan cincinal vom pune pe primul plan dez cum şi ce se lucrează în tru că acordăm o mare tru remarca munca har
cele patru ferme să mai atenţie întreţinerii cultu nică a mecanizatorilor Si-
voltarea bazei energetice şi de materii prime — condiţie hotărîtoare precizăm că A.E.S.C.H. De rilor. Toate praşilele me mion Felmeth şi Sebastian
va are un aport însemnat canice şi manuale s-au Pădureanu caro, sub coor
pentru progresul întregii economii naţionale". donarea tehnicianului Ioan
la înfăptuirea programului efectuat la timp, ca şi
privind autoconducerea şi 2—3 tratamente pentru Faur, efectuează toate lu
NICOLAE CEAUŞESCU autoaprovizionarea terito combaterea bolilor şi dău crările la timp şi la înalt
rială, livrînd pînă acum nătorilor. Aş vrea să evi nivel calitativ
reţelei de desfacere — în denţiez activitatea desfă
tre altele — 80 tone car şurată de mecanizatorii B. TURDEANU
Mai multă preocupare pentru creşterea verde, 300 tone varză de Boza Francisc şi Gheorghc (Continuare în pag. a 3-a)
tofi timpurii, 70 tone ceapă
Nica care muncesc cu
producţiei de energie eiectrică
a centralelor din combinatele siderurgice (I)
Judeţul nostru — cu tură cu astfel de resurse, acest aspect: captarea
noscut ca un mare pro secretarul general al resurselor energetice se
ducător şi, în acelaşi partidului, tovarăşul cundare şi valorificarea
timp, un mare consuma Nicolae Ceauşescu, arăta : lor pentru obţinerea unei
tor de energie electrică „Noi pornim de la con producţii interne de ener
— a trecut cu fermitate cepţia materialist-dialec- gie electrică. Deci, cîtă
la îndeplinirea sarcinilor tică potrivit căreia în preocupare şi străduinţă'
ce-i revin din programul natură nimic nu se pier există pentru folosirea efi
energetic naţional, diver- de, totul se transformă. cientă a gazului de cocs,
sificînd şi perfecţionînd Intr-adevăr, nici o mate de furnal, ori a celui de
producţia de energie elec rie nu se pierde. Dar ufia fluidizare. Cu toate că in
I.M. Paroşenl. Ortacii minerului şef de schimb numit ru Zbanţu, din brigada lui
trică, acţionînd pentru este ca materia utilă să stalaţiile energetice din Ioan Diaconul obţin rezultate meritorii în întrecerea socialistă.
reducerea continuă a con se transforme în fum, în C.S. Hunedoara şi C.S. Foto N. GHEORGHIU
sumurilor. In toate uni praf, în gaze —•„ poluînd. „Victoria" Călan se deo
tăţile economice liunedo- atmosfera — şi alta este sebesc din punct de ve
rene s-au întocmit pro ca ea să fie captată şi dere tehnic şi constructiv, În centrul preocupărilor — ÎNTRECERILE
grame energetice raţiona refolosită". publicăm simultan con TEHNICO-
le, iar acolo unde a fost Acţiunea noastră de pre statările celor doi repor
posibil s-au construit in să — desfăşurată în cele teri, cu speranţa că mijlo îmbunătăţirea calităţii produselor APLICATIVE
stalaţii complexe pentru două mari combinate si cim prin aceasta un trans
conversia unor resurse derurgice ale judeţului, fer reciproc şi necesar Primele şase luni din an tăţi - insuficient valorifi Stimulente ale
secundare interne în c- Hunedoara şi Călan — din experienţa muncii s-au încheiat cu bune re cate — şi cînd spun a-
nergie electrică. în legă şi-a ales ca temă tocmai oamenilor. zultate pentru oamenii ceasta mă refer în primul
muncii dc la întreprinde rînd la folosirea capacită creativităţii şi
rea „Marmura" Simeria. în ţilor dc producţie —, că,
C.S. Hunedoara C.S.V. Călan această perioadă, produc în următoarele luni ale a- deprinderilor practice
ţia marfă a fost depăşită nului, comitetul dc partid
cu 2 la sută, sarcinile la şi consiliul oamenilor mun Cercurile tehnico-aplica-
DOTAREA TEHNICĂ - NU SÎNT „ÎN ACŢIUNE" NICI placaje din marmură şi cii trebuie să acţioneze cu tive din şcoli şi case ale
LA NIVELUL CERUT CAPACITĂŢILE DE PRODUCŢIE, piatră cu 15,8 la sută iar fermitate în direcţia ridi pionierilor şi şoimilor pa
la dale mozaicate cu 3 la cării eficienţei economice triei şi-au dovedit, de-a
DE SARCINILE REALIZĂRII NICI SPIRITUL DE ORGANIZARE sută. De asemenea, toate în întreaga activitate. lungul anilor, statutul în
contractele cu partenerii Cea mai mare parte a stimularea aptitudinilor e-
PRODUCŢIEI DE ENERGIE de peste hotare au fost produselor' întreprinderii levilor privind creativita
Combinatul siderurgic din Călan şi-a
asumat, încă din anii trecuţi, sarcina să-şi onorate la termen, produ „Marmura" se realizează, tea, dezvoltarea deprinde
Profilul Uzinei nr. 6 — energetic, din realizeze pe plan intern toată energia sele livrate fiind de cali după cum se ştie, pe plat rilor practice, orientarea
Combinatul siderurgic Hunedoara, este electrică necesară pentru activitatea pro tate ridicată. forma din Simeria. Cei lor şcolară şi profesională,
acela de producere, transport şi distri prie. După gînduri şi calcule, ar fi tre — Pentru acest an ne aproape 600 de oameni cîţi întrecerile, organizate în
buire a energiei necesare funcţionării in buit să rezulte şi un excedent care urma fiecare an şcolar; au fost
stalaţiilor şi utilajelor din toate uzinele să fie transmis sistemului energetic na momente de verificare a
şi secţiile „Cetăţii de foc“. ţional. în realitate, la ora actuală C.S.V. gradului de pregătire teh
— Pentru că obiectivul anchetei între Călan consumă energia electrică produsă „MARMURA" SIMERIA nică a pionierilor, de se
prinse de redacţia ziarului vizează produ de alţii şi chiar peste cotele alocate. în lecţionare a talentelor, de
cătorul de energie care este C.S. Hune acest sens, I.R.E. Deva ne-a sesizat cîte- stimulare a spiritului in
doara — ne spunea ing. Constantin Nagy, va depăşiri care trebuie să-l pună în alar revin sarcini importante — lucrează aici, din care 220 ventiv.
directorul uzinei —, mă voi referi exclu mă pe orice consumator energetic de bună arăta inginerul Petru Pop, sînt comunişti, sînt organi Recentele etape judeţene
siv la aspectele pe care le presupune în credinţă. (De pildă, în luna mai 1986 s-au secretarul comitetului de zaţi pe ateliere şi fluxuri ale întrecerilor tehnico-
deplinirea acestei deosebit de însemnate consumat în plus 634 MW, pe iunie — partid al întreprinderii. tehnologice, specializaţi pe eplicative au adus la star*
sarcini ce revine colectivului nostru, res 1974 MW etc.). Trebuie să realizăm un faze dc execuţie şi se echipaje care au confumaî
pectiv, asigurarea cantităţilor de energie Dar, să revenim la capacităţile ener volum sporit, comparativ străduiesc, zi ele zi, să seriozitatea pregătirii în
care să permită bunul mers al produc getice. Producţia de energie electrică scon cu anul trecut, de produse finalizeze loturi de produ cercurile de profil. Ajun
ţiei întregului combinat. Prevederile' de tată : peste 30—35 MWh. în ziua de 7 diverse din marmură pen se, atît pentru intern cît gând în întrecerea judeţea
plan arată că uzina nr. G trebuie să pro iulie 1986 se realizau, în medie, 17—18 tru uncie obiective ce se şi pentru export, de cea nă, membrii cercurilor de
ducă în totalitate energia termică "nece MWh energie electrică ! De ce ? Motive execută în ţară dar şi mai bună calitate. Despre radiogoniometric („vînă-
sară combinatului şi termoficării muni le sînt multe, însă vom încerca să le a- toarea de vulpi" — cum
cipiului, precum şi 10 la sută din can flăm, în continuare. Nu sînt finalizate pentru export. Cu toate munca lor cu marmura, i se mai spune) au de
titatea de energic electrică solicitată de toate capacităţile energetice^. Unele se află greutăţile întîmpinate în despre puterea de mobili monstrat gradul de pregă
C.S.H. în acest scop, la nivelul uzinei, încă în... proiect ori în construcţie, olten prima jumătate a anului, zare în producţie, rezulta tire tehnică, ca şi spiritul
prin cele două centrale termoelectrice — ie în R.K., altele în probe' tehnologice datorate îndeosebi neasi- tele în continuă creştere de independenţă în acţiu
C.T.E. nr. 2 şi 3 — avem asigurate capa şi, în sfîrşit, unele sînt „în rezervă". E- gurării ritmice a trans ne-au vorbit mai mulţi lu nile de orientare în teren.
cităţile de producţie capabile să ducă la xistă atît de multe probleme legate de portului pe C.F.R. şi auto, crători. între ei, inginerul Cei mai buni s-au dovedit
realizarea acestor deziderate. cazane şi de turbogeneratoare (îndeosebi, de blocuri din marmură Janos Bence, şeful secţiei reprezentanţii caselor pio
în principal, producţia centralelor ter la C.E.T. 2) îneît nu le putem exprima din cariere la secţiile de prelucrare, maistrul Ilie nierilor şi şcolilor din
moelectrice din combinat este axată pe mai bine decît arătînd că nici un om din fabricaţie, printr-o' bună Manea, şeful atelierului Vulcan şi Haţeg. La fete,
satisfacerea nevoilor de abur tehnologic, cadrul secţiei C.E.T. nu a reuşit pînă în preocupare pentru valori dale, şefii de echipă Vaier locul I l-a ocupat Claudia
aer şi apă fierbinte. Pentru producerea prezent să întocmească un raport de cîtc- ficarea deplină a rezervelor Dara, Mircea Eliu şi Elena Milclos (C.P.Ş.P. Vulcan),
energiei electrice, fiecare centrală dispu va file asupra acestora, un inventar ori- interne, utilizarea cît mai Pădurean — oameni cu iar la băieţi — Mirel Cosa
ne de cîte un turbogenerator de 12 MW, cît de succint sau mai pe şleau, o mică eficientă a capacităţilor de experienţă, adevărate exem (C.P.Ş.P. liaţeg).
cu funcţionare în sistem de • tenmoficare „listă de necazuri Iată, aici, cîtcva din producţie de care dispu ple. Radiotelegrafiştii — cei
(cu priză şi condensaţie). Este nevoie do cele notate la C.E.T. 2: nem am reuşit să ne în care se consideră de acum
această menţiune pentru a fi mai bine • Trei cazane recuperatoare (nr. 7, 8 deplinim, chiar, să ne de LIVIU BRAICA, prietenii semnalelor Mor
păşim prevederile la prin IOAN JURA, se, din rîndul cărora se se-
MIRCEA DIACONU MARIN NEGOITĂ cipalii indicatori. Noi re , corespondent LUCIA LICIU
c
cunoaştem în mod auto
(Continuare in pag, a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) critic că există posibili (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)
