Page 34 - Drumul_socialismului_1986_07

■’-g. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI!

in sui şi orientărilor formulate de tovarăşul Wicolae Ceauşascu la Congresul ţărănimii

20,00 Tele/urnai
20,20 Actualitat'
noinle
20.35 copiii —
dutorlro 1
torul nnţi
Implicare responsabilă 20,t5 Invita)le
lo bucuri
Crescătorii de animale, toţi cei malelor se pregăteşte vara, în sen­ Asociaţia economică in- Pagini cc
ce muncesc în zootehnie ştiu foarte sul că, în general, în acest anotimp, tercooperatistă de la Peş- creaţia >1
bine că factorul hotărîtor în obţi­ se umplu „cămările" fermelor zoo­ teana cunoaşte o activi­ Modul cum acţionează iele de orz, la fel vom balot (col
nerea unor rezultate superioare în tehnice. Cum se acţionează pentru tate plină de tumult. consiliul popular al co­ proceda şi cu cele de grîu. 21.35 Congresul
firesc,
este
Faptul
mtru-
al P.C.B.
acest important sector al agricultu­ cit, paralel cu preocupa­ munei Toteşti poate fi un Vor fi însămînţate peste crucial în
rii îl constituie buna furajare şi în­ împlinirea acestui deziderat ? Pagi­ rea pentru obţinerea u- exemplu de implicare a 100 ha cu porumb în cul­ toric a II
grijire a animalelor pe tot parcursul na de “faţă cuprinde aspecte culese nor producţii superioare organului puterii şi admi­ tură dublă. 21,50 Telejurnal
anului. Ei mai ştiu că iernatul ani­ din C.U.A.S.C. Toteşti. de lapte şi carne, colec­ nistraţiei de stat în rea­ — Cum se implică în rea­
tivul de aici — condus lizarea bazei furajere ne­ lizarea necesarului de fu­
cu competenţă de dr. |? ADIO
Mircea Surmei, un om cesare desfăşurării în bune raje consiliul popular co­
munal ?
sta-
viitoarei
condiţiuni
a
La cosirea finitelor şi transportul recoltei - inimos şi plin de iniţia­ bulaţii a animalelor. A- — O suprafaţă de 50 de
depune
eforturi
tivă
—
stăruitoare pentru a adu­ cesta este motivul ce ne-o ha din păşunea comunală dloprogramul
bucureşti
ritmuri bune, dar şi rămîneri în urmă na din cimp toate nu­ determinat Mieloşoni, pri­ a fost reînsămînţată în a- 0,30 Recolta ’8 7,
solicităm
să-i
treţurile,
pentru
lui
Moise
ccst an şi a fost reţinută
transpor­
cliojurnal ;
tul operativ şi depozita­ marul comunei, un scurt pentru coasă. Şanţurile şi ţara; 8,00 Rev
rea acestora în cele mai 8,10 Curierul
Unităţile clin Consiliul cestuia în cele mai bune sînt mobilizate puternice interviu. tanalele sînt cosite cu cotă 9.00 Buletin di
unic agroindustrial Toteşti condiţiuni de păstrare. în forţe umane şi mijloace bune condiţiuni. Pe poar­ — Stabulaţia 1985/1986 parte şi 2/3 din recolta Răspundem
lor; 10,00 Bulei
au în cultură lucernă, tri­ această perioadă, în toate de transport - cu tracţiune ta complexului intră re­ a fost prima, în ultimii ani, obţinută revine cooperati­ 10,05 Succes, c
morci şi trailere pline cu
pol, sfeclă şi porumb pen­ unităţile a început şi se animală, astfel că supra­ borceag ce se insilozea- cînd ferma zootehnică a 10.30 Trăim
tru siloz, dar cea mai mare desfăşoară cosirea fîneţelor feţele cosite şi cantităţile vei agricole. Lucrătorii împliniri mart
gini corale; J
cantitate de furaje o rea­ naturale şi transportul re­ depozitate cresc de la o zi ză, cu lin care este de- C.A.P. Toteşti a avut fu­ consiliului popular, repar­ citate ; 11,00
suficiente
raje
—
ne-a
lizează pe fîneţele naturale coltei, pînă în prezent la alta. tizaţi pe cele patru brigăzi, ştiri; 11,05 Po!
a căror suprafaţă se ri­ fiind cosite 790 ha şi depo­ Cea mai mică suprafaţă spus interlocutorul. Acest ajută concret la mobiliza­ tră; 11,35 Muz
12.00 Buletin di
dică la 5 889 ha. De aici zitate în bazele furajere recoltată se înregistrează la fapt dovedeşte că atunci rea cooperatorilor la coasă, Ştiinţa secolul»
rezultă importanţa ce o 1435 tone fin. Graficul a- C.A.P. Ciula Mare. Acest Zile pline eînd se depun eforturi res­ Corul de copii
12'
are strîngerea în întregi­ lăturat prezintă stadiul fapt nu-şi are altă,expli­ ponsabile, se poate realiza la transport care se face, televiziunii; folclor?
moara
me şi într-un timp cît atins de cele două lucrări, caţie decît în lipsa de o bază de nuti'eţuri bo­ în cea mai mare măsură, De la 1 la 3;
mai scurt a finului, trans­ pe unităţile agricole coo­ preocupare a conducerii de efort gată. cu căruţele particulare. premieră Radi
op
Recital
portul şi depozitarea a- peratiste : cooperativei şi a fermei — Ce suprafaţă de fi­ NIculcscu; de 15,1
—
zootehnice pentru asigura­ prevede Ce necesar de furaje neţe s-a recoltat şi ce can­ bli române; V
stabulaţia
1986/
Supr. de Supr. rea necesarului de furaje. jurnal; 16,15 A
dlo; 16,45 Muz
U n i t a t e a fineţe exis- cosită Depozitat Mică suprafaţă de fineţe pozitat in şire bine ros­ 1987 ? titate de fîn a fost de­ 17.00 Bule
(tone)
tentă (ha) (ha) naturale^ a fost cosită şi tuite. Se lucrează cu hăr­ — 700 tone fibroase, 3 000 pozitată ? Radiogaz
17,35 TO
la C.A.P. Clopotiva, unde, nicie, de dimineaţa pînă tone suculente şi 780 tone — Au fost cosite 100 din patria mea ;
apune
serii;
C.A.P. Toteşti 252 100 190 de asemenea, nu i se a- după ce climat de soarele, grosiere. Aceste cantităţi cele 252 ha cîte are co­ 20.30 20,00 R
cordă
ordine
importanţa
intr-un
cuvenită
circulaţ
C.A.P. Dcnsuş 619 80 150 acestei probleme de o deo­ şl disciplină, fără nic O se pot realiza, după păre­ muna, iar pînă acum au 21.00 Ea sui
1
C.A.P. Peşteana 576 80 150 sebită actualitate. Organi­ abatere de la inaltele ce­ rea mea. fost depozitate circa 100 22.00 O ri-'^tr-
/jaOtic
Moment
C.A.P. Rîu de Mori 695 100 200 zaţiile de partid din cele rinţe ale acestora. Mar­ turnă muzicală;
C.A.P. Clopotiva 685 70 130 două unităţi, consiliile cel Stoicbvici, şeful fermei — Pe ce se fundamen­ tone fin, în zilele urmă­ Buletin de ştii
C.A.P. Ostrov 195 85 160 vegetale, omul care coor­ tează această afirmaţie ? toare vom intensifica atît
C.A.P. Sarmize- populare. comunale Răchi- donează îndeaproape a- — Prima coasă la trifoi recoltarea cît şi depozitarea
tova şi Rîu ele Mori au
gelusa 1 517 150 220 datoria să întreprindă toa­ ceasta activitate, eviden­ a fost însilozată în între­ fibroaselor. Hotărîrea noas­
C.A.P. Ciula Mare 993 50 85 te măsurile pentru a re­ ţia munca plină de hăr­ gime. A început şi se tră fermă este de a mobi­ dlNEM
C.A.P. Unirea 337 75 150 i cupera rumînerca în ur­ nicie şi conştiinciozitate desfăşoară în ritm intens liza toţi factorii, de a ac­
mă înregistrată, sporincl a mecanizatorilor Petru ţiona cu toată răspunderea
DEVA : Clip
ritmul dc desfăşurare a Scorobete, Gheorghe So- recoltarea fîneţelor natu­ (Patria); Vara
In frunte, deci, cu cea toate măsurile pentru im­ celor două lucrări. Direc­ caci, Stoica Virvoni II, rale, care cunoaşte o pu­ pentru ca şi în viitoarea talii (A r t a)
mai mare suprafaţă de fi­ pulsionarea acestei lucrări. ţiile de acţiune cele mai Voicu losivoni, loan Bo- ternică mobilizare de coo­ stabulaţie unitatea agri­ DOARA : Nu
neţe recoltată şi cu cea Urmează, după aceea, coo­ importante ar fi: • mobi­ ceat şi alţii. Ca rezultat peratori. Am strîns cu colă din Toteşti să aibă uita niciodată
A); Superpoliţ
mai importantă cantitate perativa agricolă din Rîu lizarea la coasă a tuturor al activităţii lor şi a ce­ grijă şi am depozitat în furaje suficiente, de cali­ dern — B): S:
de fin depozitată, se si­ de Mori, unde, en.m se locuitorilor satelor, fără lorlalţi mecanizatori, pînă seriile I-II
tuează unitatea agricolă vede, atît cosirea fîneţe­ excepţie ® adunarea finu­ in prezent au fost aduse bune condiţiuni toate pa­ tate. Căsătorie cu
(Arta) ;
PE
din Sarmizegetusa: Aici lor, cît şi transportul re­ lui cosit imediat ce se in „cămara" complexului A v e n t u r ă
însă mai sînt de cosit peste coltei de fin merg mai usucă • transportul recol­ peste 415 tone fin, in cele tario (Parîng)
1 300 ha. Este adevărat că bine decît transportul tri­ tei fără întîrziere şi fără două fînare, 2 300 tone de turcoaze
brie); Căsători
cea mai mare parte a fî- foiului. să se înregistreze pierderi siloz, precum şl o mare ti ţie (Cnlrea) ;
neţelor sînt situate în zone Cosirea fîneţelor şi depo­ cantitate de paie de orz. SuperpoUţlstul
înalte, unde recoltarea se zitarea recoltei merge bine • depozitarea de preferin­ L-am întrebat pe cel ce VULCAN : Cu
farul)- '.ONE
face mai tîrziu, dar şi în şi la cooperativele agricole ţă în fînare pentru a se conduce merituosul co­ da di foi —
zonele joase mai este mult din Dcnsuş, Peştenna şi evita deprecierile datorate lectiv al A.E.I. Peşteana, (Mine. ) ;
de cosit şi trebuie luate Ostrov. în aceste unităţi intemperiilor. dr, Mircea Surmei: Secretul ApolL
citoresc); U1U
Se va realiza nece­ ţii particulare
sarul de fura ie pentru (Retezat); B
viitoarea stabulaţie a nouălea feck
roşie); GURA
animalelor ? treia lovitură
— Nici nu se pune o tan (Minerul);
Evadarea (Pa
astfel de problemă. Uni­ misiuni (Flacă
tatea noastră a avut, In GIU-bAI : Prl;
fiecare iarnă furaje su­ de cultură) ;
Ultimul molilc
ficiente. Ne gîndim ca; BRAZI : Con
pentru iarna 1986/1987; din Santa Lu
să realizăm chiar un plus LAN : Bunul
Sam — seriile,
de fibroase şt suculente; de cultură);
ceea ce ne va permite O- dragoste el
reşul): ILIA
o bună hrănire a anima­ ne mal vodcii
lelor.
0 Pînă în prezent, Ia Pe fineţe, la C.A.P. Clo­ V r e m i
potiva. Aici însă cosaşii
nivelul consiliului unic D e i c i , d e c o l o
agroindustrial, au fost în- sînt încă puţini...
silozate 4138 tone masă ® Un marc număr de Pentru azi :
verde şi trifoi. Cele mai Unirea paiele de orz sînt oameni, în frunte cu va fl râcoroa
mari cantităţi s-au reali­ depozitate alandala. Cornel Lepădătoni, pre­ rul mai mult
zat la cooperativele agri­ 0 Zilnic la C.A.P. To­ şedintele C.A.P. Ostrov, câ(/ e ' J ploi loi
ales cu carar
cole din Ostrov — CIO to­ teşti un mare număr de lucrează la împrejmuirea versă, izolat
ne, Unirea — cîte 450 căruţe aparţinînd mem­ bazei furajere, lucrare ce descărcări ele<
tone, Sarmizegetusa — brilor cooperatori iau se va finaliza în curînd. tul va sufla
400 tone ş.a. parte Ia transportul finu­ Tot aici s-a construit o la moderat, c<
lui din cimp. Printre oa­ nouă celulă de siloz. cflri temporare
• Cei mai vrednici menii cu o contribuţie în­ lem/oră, din
cooperatori la recoltarea semnată Ia această acti­ • La C.A.P. Clopotiva Temperaturile
şi transportul finului, la vitate — Ştefan Ionescu. a rămas, din anul trecut, fi cuprinse în
C.A.P. Ostrov, sînt Vale- o mare cantitate de gro­ grade, iar mt
O întrebare pe adresa C.A.P. Rîu de Mori î înţeles că, deoarece sub riu Lepâdătoni, Mihai Ioan Muşa, Nicolae Is- siere cc pot fi folosite Şi
da trifoiul nu creşte, se Bojin Bocanu, Ionel Bo- pru, Vasile Firanda ş.a. în viitoarea stabulaţie a tre 19 ţi 24
pierde o mare cantitate • Pe fîneţele C.A.P. cal, ceaţă din
DE CE NU S-A TRANSPORTAT din recolta celei de a doua jin, Mihai Opric, Axcnte Rîu de Mori sînt des vă­ animalelor. Cu o condiţie
La munte :
Ionel
Coţolan,
FINUL DIN CIMP ? coase ce urmează să în­ Marin Voiconi ctc. Brăila, zute păscînd animale par­ însă; păstrarea acestora coroasă, CU
ceapă îa curînd. ticulare. In acest fel Pro­ cu cea mai mare grijă. rar noros. Vc
(Cooperativa agricolă din şoselei ce duce la Unciue, Această situaţie ridică, ® Elvira Szabo, şefa ducţia de fîn a unităţii In momentul de faţă pa­
ÎHtt de Mori, are, pînă o mare cantitate de fîn de în anod firesc, întrebarea, fermei zootehnice, se im­ este dijmuită (!). iele sînt împrăştiate peste eu caracter
VSntul va preţ
seum, puse la păstrare 88 trifoi rezultat după prima pe care o punem pe adre­ plică insuficient în asigu­ 9 Dumitru Ienăşoni, tot, şirele fiind stricate. sificărl de 80-
âooe suculente şl circa 30 coasă. îa cele două tar­ sa consiliului de conducere rarea bazei furajere pen­ Petru Avrămoni I şi Pe­
$one paie de orz. Cu pri- lale se află sute de că­ al GjA.P. Râs de Sfori > tru viitoarea stabulaţie. tru Filan sînt primii din nord-ves*
cală. (Meteori
Sajul unui raid efectuat piţe de ftbroase. In Jurul de ©e nu s-a transportat Dovadă şi faptul că în cooperatori ce au ieşit la Pagină realizată de viciu, Liana •
®eeent în zonă, am văzut lor cultura se înaltă de la la timp finul rezultat după Incinta zootehnică de Ia efectuarea primei coase TRAIAN BONDOR
its & parte şi âe alta a ş ri la alta, fiind lesne de prima coasă la trifoi ?.