Page 36 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 36
Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 910 • JOI, 10 IULIE 1986
ÎNTREPRINDEREA PENTRU LIANŢI DEVA
ORGANIZEAZĂ
Intîlnirea prietenească dintre reprezentanţi ai Mesaj adresat de Eduard Şevardnadze, concurs pentru admiterea în şcoala de maiştri
tineretului din Republica Socialistă România secretarului general ai O.N.U.
— curs seral pentru 36 locuri:
şi ai tineretului din Republica Populară
MOSCOVA 9 (Agerpres). în document se sublinia @ 18 locuri pentru maistru electrician
Democrată Coreeană — într-un mesaj adresat ză că problema securităţii
secretarului general al în Meditcrana trebuie re • 18 locuri pentru maistru mecanic
PI-IENIAN 9 (Agerpres). cunoştinţă pentru grija O.N.U., Eduard Şevard zolvată pe baza eforturilor
— La Phenian au început deosebită de care se bucu nadze, ministrul sovietic al comune ale statelor şi se înscrierea se face la biroul P.I.R. al I.L. Deva
manifestările prilejuite de ră tineretul român şi tine afacerilor externe, subli apreciază că un rol util
prima întîlnire prieteneas retul coreean din partea niază necesitatea adoptării în acest sens l-ar juca pînă în data de 15.08.1986, în zilele de marţi
că dintre reprezentanţi ai conducătorilor partidelor unor măsuri urgente în ve convocarea unei conferinţe şi vineri.
tineretului din Republica noastre, pentru minunate derea reducerii încordării largi, similară cu cea pen
Socialistă România şi ui le condiţii ne formare, c- si normalizării situaţiei din tru securitate şi cooperare Se primesc candidaţi şi de la alte unităţi,
tineretului din Republica ducare şi afirmare multi zona Mediteranci. în Europa, la care să par cu condiţia ca la data începerii cursului să fie
Populară Democrată Co laterală de care dispune După ce reaminteşte pro ticipe, în afara statelor ri
reeană, eveniment ce se tînăra generaţie din c°le punerile avansate de gu verane, S.U.A. şi alte ţări încadraţi la I.L. Deva.
înscrie în cronica relaţii două ţări. vernul sovietic privind Relaţii suplimentare la biroul P.I.R., telefon
lor româno-coreene ca un Pe întreaga desfăşurare consolidarea păcii şi secu interesate. în cadrul unei
nou şi semnificativ moment a mitingului participanţii rităţii în regiunea medite asemenea conferinţe s-ar 13140, 13141, 13142 şi 17483, interior 195.
menit să contribuie la a- au ovaţionat îndelung pen raneană, mesajul exprimă putea conveni asupra ela
firmarea şi dezvoltarea tru prietenia şi colaborarea sprijinul Uniunii Sovietice borării unor recomandări
continuă a sentimentelor dintre Republica Socialistă faţă de propunerea ţărilor privind crearea unui regim
de prietenie, a raporturilor România şi Republica nealiniate cu privire la
de colaborare şi solidari Populară Democrată Co transformarea Mediteranei de pace şi securitate pen
tate care leagă tînăra ge reeană, pentru conducăto \ într-o zonă a păcii şi co tru regiunea Mării Medite-
neraţie din cele două ţări. rii celor două partide şi laborării. rane.
Participanţii la mitingul state, dînd expresie senti
de deschidere al întîlnirii mentelor de prietenie şi
au primit cu emoţie, respect reciproc ce animă forturi în vederea realiză
profund interes şi deplină popoarele, tinerii din cele rii unităţii arabe, reafir-
satisfacţie, mesajele adre două ţări. mînd sprijinul faţă de lupta
sate de către tovarăşul justă a poporului palesti
în cadrul manifestărilor
Nicolae Ceauşescu, secretar înscrise în programul întîl nian pentru autodetermina
general al Partidului Co nirii prieteneşti, ,a avut m KHARTUM. - In dis re şi crearea unui stat pro ÎNREPRINDEREA DE PIESE DE SCHIMB
munist Român, preşedinte loc vernisajul expoziţiei de cursul rostit la deschiderea priu independent.
le Republicii Socialiste Ro fotografii privind preocu primei sesiuni a Adunării g WASHINGTON. - Pes Şl REPARAŢII UTILAJ MINIER DEVA
mânia şi de ■’ătre tovarăşul pările actuale ale tinerei Constituante (parlamentul) te 17 000 de persoane şi-au cu sediul în Deva, str. C.A. Rosetti, nr. 5
Kim Ir Sen, secretar ge generaţii din ţara noastră sudaneze, primul ministru pus semnătura pe o peti
neral al Comitetului Cen Delegaţia tineretului român al Sudanului, Sadik El-Mah- ţie care cere să fie pro Î N C A D R E A Z Ă
tral al Partidului Muncii s-a întîlnit cu cadre din con di, a reafirmat angajamen clamată zonă denucleari- următoarele categorii de personal :
din Coreea. preşedintele ducerea Uniunii Tineretu tul guvernului ţării sale fa zată comitatul Sonoma, din
nordul Californiei. Această
ţă de mişcarea de neali
Republicii Populare Demo lui Muncitor Socialist, cu niere şi respectul pentru petiţie este sprijinită de un ® Frezori categ. 3—6
crate Coreene — mărturii tineri de ia obiective eco voinţa politică a popoare mare număr de personali ® Bohrwerck-işti categ. 3—6
elocvente ale atenţiei şi nomice şi social-culturale lor în direcţia promovării tăţi politice şi organizaţii
încrederii deosebite pe care din Phenian şi Narnpho. păcii şi cooperării pe plan obşteşti californiene. Pină • Turnători formatori categ. 3—6
cele două partide le acor Grupul .artistic român a internaţional. în prezent, peste o sută încadrarea se face în baza Legii 12/1971
dă tineretului din ţările prezentat un spectacol ca Premierul sudanez, infor de oraşe şi comitate ameri
noastre. Prin puternice şi re' s-a bucurat de un deo mează agenţia qatareză cane au fost proclamate şi Legii 57/1974, republicată.
îndelungate aplauze parti sebit succes în rîndul pu de ştiri QNA, a subliniat zone denuclearizate — scrie Informaţii suplimentare se pot primi la te
cipanţii au dat . expresie blicului din capitala co că Sudanul va depune e- agenţia TASS.
sknţămintelor de adîncă rc- reeană. lefon 14647, interior 122 Deva.
Ajutor ! Copiii noştri R.F.6. tată a limbajului nu poa
nu mai citesc ! Vocabula Lectura pe cale de dispariţie te duce deeît la sărăci
rul lor se aseamănă cu rea culturii. Societatea
cel folosit pe benzile de este în prezent dominată
senate. Tovarăşul lor pre pus întrebarea ce se pe locuite de .tehnicile elec de informatică, aceasta
ferat de joacă este tele trece în mintea tinerilor tronice, limbajul nu va intervenind în numeroase
vizorul. Experţi de la In care stau toată ziua în putea fi niciodată supri procese de muncă şi de
stitutul de sondaj din faţa aparatului de tele mat ca element major de decizie. învăţămîntul nu
viziune (unde este folosit
educaţie.
este
Ca
atare,
% Allensbac-h au iniţiat o un limbaj de rutină), ti necesar ca el să fie între face excepţie. Politica în
anchetă pe această temă domeniul culturii ar tre
j pentru o mare publicaţie neri ce nu şi-au format ţinut. bui să evite deplasarea
care
un
i ilustrată, care a inserat încă devină vocabular lim O limbă se învaţă vor accentelor sub influenţa
propriul
să
rezultatele sub titluri bind şi^citind, la un ni tehnicii. O iniţiere judi
dramatice. baj. Oamenii de ştiinţă vel superior do cunoştin- cioasă în sfera cititului
\ Este oare adevărat că atrag astfel atenţia asu ţc. Largul evantai de continuă să fio bonside- AUTOBAZA T.A. ORĂŞTIE
nu mai citesc copiii noş pra „erodării capacităţii cărţi, de la Goethe pină rată azi drept instrumen
tri ? Da şi nu. Un, răs de lectură" a copiilor, da la Karl May, oferă citi tul privilegiat cc serveşte
\ ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
puns echivoc, care reflec torită urmăririi perma torilor o oarecare expe la formarea unei perso
tă bine tendinţele relie nente a programelor de rienţă de viaţă. Ele sînt nalităţi capabile să-şi e- • sudori electrici şi autogeni.
l fate de statistici. Patru televiziune. Este oare a- mai utile ca oricînd în xercitc spiritul critic.
i cincimi dintre copii ur ceasta caracteristica unei tr-o lume unde experien Pentru a fi eficientă,
\ măresc zilnic progratrţele epoci care dă prioritate ţa directă este adesea în această educaţie ar trebui
de televiziune. Doar 37 imaginii ? După părerea locuită de simulatoare c- să înceapă în cadrul fa
la sută fac aproape zilnic lui Marshall McLuhan, lectronice. Lectura con miliei. După cum dove
lectură acasă. Aceasta es specialist în mass-media, stituie o îmbogăţire a desc statisticile, copiii
te o cifră relativ constan nu există nici o îndoială limbajului şi gîndirii, ea care fac lectură serioasă
tă. Profesorii de liceu şi stimulează imaginaţia în au părinţi care le-au ci
din învăţămîntul superior că era lui Gutenberg este loc de a o adormi. Ea tit mult atunci cînd erau
se plîng din ce în ce mai pe punctul de a se în este un exerciţiu de con mici. Părinţii care se
frecvent de declinul lim cheia. Limbajul scris a centrare, în timp ce e- plîng că odraslele lor
bajului, de nivelul scăzut format logica gîndurilor misiunile de televiziune urmăresc prea mult pro
de cunoştinţe al tinerilor noastre, a metodelor de sînt privite şi ascultate gramele de televiziune ar
în materie de literatură educaţie si concepţiilor în mod pasiv. trebui să se întrebe dacă COOPERATIVA DE PRODUCŢIE,
şi de tendinţa lor de a noastre despre adevăr, u- Rolul lecturii s-a modi nu au nimic să-şi repro ACHIZIŢII Şl DESFACEREA MĂRFURILOR
folosi un limbaj uniform, manitate şi cultură. Chiar ficat însă. Astăzi se ci şeze. O carte poate înlo
împănat cu cuvinte la dacă se poate imagina că teşte mult, dar la .întîm- cui un prieten, televiziu Ş O I M U Ş
modă. lucrările tipărite, care plare. Doar 6 la sută nea, nu.
Ilarâld Weinrich, unul reprezintă un mijloc ho- din populaţie citeşte din Din ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
dintre cei mai renumiţi tărîtor de comunicare şi cînd în cînd autori cla „Kolncr Stadt—Anzeiger“ • zidari, zugravi, pentru secţia din satul
filologi din R.F.G., şi-a de înţelegere, vor fi în- sici. O folosire prea li-mi- (Agerpres)
Şoimuş.
încadrarea se face conform Legii 22/1969
PIERDERE DECESE şi a Decretului 477/77.
• I.A 10 iulie se îm
plinesc 12 ani do cînd,
O PIEUDUT legitimaţie de cel ce a fost un bun soţ, Informaţii zilnic !a sediul cooperativei din
serviciu, pe numele Ficiiţ lu- tată, bunic, BORZA A- • COLEGII de muncă Şoimuş.
llu, eliberată de I.M. Hune VBAM, din Brad, ne-a de la Energoconstrucţia
doara. O declar nulă. părăsit pentru totdeauna. Mintia sînt alături do fa
(11231) îi vom păstra veşnică milia greu încercată prin
VINZĂRI amintirea. Familia. dispariţia fulgerătoare din
viată a celui care a fost G.I.G.C.L. DEVA, SECŢIA A.C.T.
(22/7121) POPA AUREL
• VIND apartament două COMEMORĂRI
camere. IJeva, d-dul N. Eul- şl transmit sincere con
cescu, telefon 2353S. doleanţe familiei îndolia aduce la cunoştinţa consumatorilor de apă
(11552) te.
@ CU aceeaşi nemăr • SOŢIA şl copiii u- (12151) caldă menajeră din municipiul Deva că, în-
ginită durere, amintim nunţă că se împlineşte
• VÎNn garaj mctulic de- cepînd cu. data de 11.07.86, programul de
montabil, instalaţie încălzire celor care l-au cunoscut, un an de la dispariţia
centrală pe combustibil so 'că azi, 10 iulie, se împli fulgerătoare, la numai • PROFUND îndure furnizare va fi zilnic, pe etape, între orele :
lid, triciclu invalizi, compre nesc şase săptămîni de 10 de ani, a celui care raţi, colegii de muncă de
cînd a plecat pe drumul a fost M1IIALCEA TO-
sor aer. Simerin, strada 30 Ia X.M.M.R. Simerla, sec — etapa I — orele 5—11.
fără întoarcere soţul meu DOK, Iăsînd în sufletele dc-
Decembrie, 11, telefon G0335. noastre triste, veşnice re ţia a Il-a vagoane,
(11551) drag, Inginer IOAN CIN- grete şl neconsolată du plîng decesul fulgerător — etapa a II-a — orele 15—22.
CU. al colegului lor
azi,
• VÎND nutrii şl iepuri. Si- Flori şi lacrimi pe mor- rere. iulie. Comemorarea uita şi maistru FODOR MIRON Etapele alternează zilnic.
întreaga
com
10
exprimă
vom
Nu-1
meria, strada Cucului, nr. 5, alintul iul. Soţia Ana. niciodată ! pasiune familiei îndo în ziua de luni nu se furnizează apă
telefon G0G9I. (11350) (11883) liate,
(11551) (12155) caldă.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tîrcob.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoanei 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUlii Tipografia Deva, str, 23 August, nr. 275
