Page 37 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 37
' pi /'
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
, *
Fiecare oră bună de lucru în cîmp
folosită din plin la seceriş
şi strînsul furajelor!
C.A.P. Ornştioara de Sus lucrările pe ogoare la care .au intrat cu combi
este unitatea din C.U.A.S.C. timp, de calitate. Acum nele la seceratul griului
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA flt P.C Orăştie care, miercuri, ne străduim să secerăm sînt mecanizatorii Vasile
griul cit mai repede şi fără
U L A R J U D E Ţ E A N avea cel mai mare avans pierderi. De aceea, con Dumitru, Florin Constantin,
Ioan Dănilă, Ion Turdăşan
Erau
griului.
recoltatul
la
concentrate în lanuri opt trolăm permanent umidi şi Gheorghe Petreuş. Balo-
tatea pentru a folosi din tatul paielor îl asigura Ion
combine la volanul cărora plin fiecare oră bună pen Amăriucăi şi Ion Ciorîţă.
Anul XXXVIII, nr. 8 911 VINERI. H IULIE 1986 4 pagini - 50 bani se aflau mecanizatorii Ioan tru recoltat".
L ţM ' Murgoi, Vasile Trosan, Do- Miercuri, la amiază, toate
rel Ivănescu, Petru şi combinele aşteptau, aliniate
Cornel Paraschiv (tată şi C.U.A.S.C. la marginea lanului pe
fiu), Ştefan Cibu, Ion Visă- ORĂSTIE Dorin Bibolaru, inginerul
SĂ PRODUCEM CIT MAI MULTĂ ( roi şi Petru Dur. Cu pre şef al cooperativei, care
sele de balotat munceau Bine se acţiona aici şi luase probele pentru ana
S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂlCS! liza de umiditate. „Dacă
Ion Trosan, Aurel Loleanu la cositul şi transportul procentul de umiditate este
şi Samoilă Samoilescu. In din cîmp al fînului. „Zil sub cel prevăzut — zi
Mai muită preocupare pentru creşterea ginerul şef al cooperativei, nic avem la coasă — ceau combinerii —, pînă
arăta Viorica Olariu, pre
Elena Vişescu, avea moti
deseară dăm gata cel puţin
ve de satisfacţie. „La orz şedintele unităţii — cîte cinci hectare".
— precizează — am obţi 30—40 de cooperatori. Nu în ce priveşte recoltarea
producţiei de energie electrică nut o producţie bună la treţurile au fost recoltate şi depozitarea furajelor,
depăşindu-ne
hectar,
pla
manual de pe 150 ha fi
că
nul, iar la grîu estimăm, neţe naturale. Transpor inginerul şef preciza cîmp
s-au
din
transportat
a centralelor din combinatele siderurgice (II) de asemenea, o recoltă bo tul lor în baza furajeră, la coasa I şi finul cosit
obţinute
toate
irifolienelc
gată. De fapt, toate cul
unde avem depozitate pînă
turile, îndeosebi porum acum aproape 200 tone dc pe 60 de ha clin livada
bul, s-au dezvoltat fru de fin şi paie, se face cu
C.S. Hunedoara C.S.V. Călan mos în acest an, datorită atelajele proprii ale oa MIRCEA LEPĂDATU
faptului că am efectuat menilor .
11
PRODUCŢIA REALIZATĂ - LEGĂTURI OBIECTIVE cea mai mare parte din La C.A.P. Căstău, cei (Continuare în pag. a 2-a)
ETALON AL CALITĂTll MUNCII PE FLUXUL ENERGETIC,
ENERGETICIENILOR COOPERĂRI SUBIECTIVE ÎNTRE
în ceea ce priveşte realizarea canti FACTORII RĂSPUNZĂTORI
tăţii de energie electrică prevăzută a fi
obţinută în centralele termoelectrice pro în primele 8 zile ale lunii iulie 1986,
prii şi încadrarea în cotele repartizate din C.S. „Victoria" Călan şi-a depăşit re
sistemul energetic naţional, colectivul e- partiţia de energie electrică, alocată din
nergeticienilor Uzineî nr. 6 din Combina sistemul energetic naţional, cu 1 080 MW.
tul siderurgic Hunedoara se poate mîn- Fenomenul se datorează, în primul rînd,
dri cu rezultatele obţinute an de an. Lu faptului că încă din „start“ cotele orare
cruri bune se pot spune în acest sens primite sînt mai mici decît consumul
şi acum, după primul semestru al anului mediu realizat, cu circa 6—7 MWh. Ce
în curs. C.T.E. nr. 2 şi 3 au produs su trebuie făcut ? „Singura soluţie — sub
plimentar sarcinilor de plan aferente a- linia ing. Virgil Moroşan, şeful secţiei
cestei perioade 16 384 MWh energie elec C.E.T. — este să creştem producţia pro
trică, iar la încadrarea în repartiţie s-a prie de energie electrică. Cu toate stră
realizat o- economie însemnată, prin con duinţele noastre, în prezent nu putem
sumarea cu 4 181 MWh mai puţin faţă de să producem mai mult din cauza lipsei
cota stabilită. Dar clin datele furnizate de capacitate şi inexistenţei unor instala
de inginerii Constantin Nagy, directorul ţii vitale pentru funcţionarea- centralelor
uzinei nr. 6, Florian „Stoică, şeful • secţiei - termoelectrice".
C.T.E. nr. 2, şi Dumitru Oniţa, şeful sec Practic, pentru C.E.T. 2 — principala
ţiei C.T.E. vnr. 3, am desprins concluzia centrală în care se va realiza, prin fo
,că, dincolo de raportările strict statistice, losirea gazului de fluidizare, cea mai
situaţia este mult mai complexă. mare parte din producţia proprie de e-
nergie electrică — nu este construită încă
Trebuie arătat că repartizarea cantită A.r. Orăştioara de Sus. O formaţie de opt combine a intrat aici la secerişul griului,
ţii de energie electrică ce urmează a fi staţia de tratare a apei. „I.A.C.R.S. Hu In imagine imagine un moment clin timpul recoltării, cinci boabele aurii de grîu sînt deşertate
utilizată, lunar, pentru satisfacerea ne nedoara — ne-a declarat ing. Marcel Ursu, din buncherele combinelor în remorci.
voilor producţiei combinatului nu a fost şeful centralei — a început lucrarea de
şi încă nu este corelată cu normele de circa 3 luni, însă la acest obiectiv con
consum pe unitatea de produs. Să luăm structorii vin... cînd şi cum ! In prezent TN ZIARUL DE AZI ; „Decada bunei gospodăriri" —
ca exemplu situaţia din luna iunie a.c. există o simplă staţie experimentală de
Diferenţa dintre necesarul conform nor tratare a apei care acoperă doar nece
mei Ministerului Industriei Metalurgice sarul celor două cazane aflate în func • O mai atentă coordo doar pentru bunii gospodari ?
nare a întregii acti
şi repartiţie a făcut ca C.S. Hunedoara ţiune". vităţi
să se încarce cu un consum suplimentar Lucrurile stau întocmai. în săptămîna Cîteva raiduri, organizate ocupa loc central la gazeta
din sistem de 806 MWh, aceasta în con viitoare este posibil ca A.M.R.C.T. Hune • Săptămîna viitoare la în mai multe zone din de perete ă comitetului
diţiile în care, prin amînarea opririi în doara Nord să finalizeze şi să predea televiziune judeţ în perioada „Deca comunal de partid, iar
reparaţie capitală a C.T.E. nr. 2, s-au combinatului un turbogenerator. Există dei bunei gospodăriri a ecoul ei era evident.
11
produs suplimentar în centralele proprii, şi 2 cazane aflate în „rezerva caldă , • într-o zi de audienţe aşezămintelor de cultură şi Adevărat şantier la
în aceeaşi lună, 5 560 MWh. Prevederile suficiente pentru asigurarea aburului la Ia primăria oraşului a monumentelor şi locu căminul cultural din Pricaz
Orăştie rilor istorice 11 ne-au con şi la şcoala de alături.
MIRCEA DIACONU MARIN NEGOIŢĂ firmat cît interes a stîrnit Echipa de zugravi, condusă
• Reflector
actuala acţiune şi cît de de Anton Ocolişan, de la
(Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) mult s-au implicat în rea I.G.C.L. Orăştie, şi-a o-
• lizarea ei cei vizaţi direct. norat cu profesionalism
La Turdaş, surpriză plă sarcinile. Exterioarele ce
Atitudine fermă, hotărîtă împotriva celor care cută. O aşteptam. Pentru lor două clădiri poartă
amprenta noului şi a pros
că, de multă vreme, aşe-
zămîntul de cultură de peţimii, lucrările de zugră
relevînd
poluează comportamentul civilizat aici nu întrunea care cerinţele vire şi vopsitorie oamenilor
muncii
calitatea
viaţa
unui
lăcaş
în
spirituală a comunei să din echipă. înv. Viorel
Sinieria — Ilia şi retur. nu se poate calcula. Ziua şi simplu pentru că „nu-i între cele care trec prin găsească climatul adecvat. Igreţ, directorul căminu
Relatarea despre modul de aceea era ziua de naştere plăcea înîncarea" a izbit gara Simeria. Am însoţit Acum ne-a întîmpinat un lui cultural, e prezent cu
comportare a unor călători a lui N. Szilagy. Cum au farfuria de pardoseală îm- brigada de control mixt edificiu ce emana prospe sfatul şi fapta în mijlocul
care staţionează un timp putut să scape aceşti ado proşcînd în stingă şi-n pînă la Ilia. A fost, pe sem ţime şi curăţenie. Surpriză celor ce dau înfăţişare
în gara Simeria sau călă lescenţi atîta timp de sub dreapta cu conţinutul ei. ne, o zi calmă. Nu s-au plăcută şi în centrul co nouă, . atrăgătoare, edifi
toresc cu trenurile ce supravegherea părinţilor şi „Asta-i mîncare ?“ — a răc constatat fapte ieşite din munei, în preajma Mo ciilor social-cultura’.e. Zo
pleacă sau trec prin Sime a şcolii ? Căci în compar nit el. „Asta-i comporta comun. Doar călători care numentului eroilor. Un loc na verde ce împrej uluieşte
ria o începem cu o întîm- timentul respectiv ei îşi ment de om civilizat ?", nu-şi respectă tovarăşii de care impune, deopotrivă, aşezămîntul de cultură se
plare recentă. Ne-a infor făcuâeră de mai multe zi l-am întrebat. N-a avut ce călătorie şi fumează în respect şi pioşenie.. Scuarul primeneşte, iar gardul e
mat despre ea locotenen compartiment, deşi compar din preajmă, săpat şi în în curs de vopsire.
tul major Constantin An- timentul în care călătoresc grijit, iar florile de cîmp. Curăţenia se află la^ ea
tinie —. şeful postului de RAID-ANCHETĂ PRIN GĂRI SI TRENURI are însemne de interdicţie proaspăt culese, „înfloreau" acasă şi la Casa _ orăşe
miliţie t.f. din gară. DE CĂLĂTORI în glastre. „Monumentul se nească de cultura din
— într-o zi ni S-a adus a fumatului. între aceştia află în grija pionierilor. în Orăştie, pentru care nu e
la .cunoştinţă de către lu le sălaş. să răspundă. şe află şi Vasile Roca din această săpţămînă pionierii nevoie de o „decadă a
crătorii de la calea ferată întîmplarea a determi Fapte de acest fel nu Deva. N-are nimic de răs- Andreea Stăncescu şi Flo bunei gospodăriri 11 pentru
că un compartiment din-- nat o sporire a exigenţei aveam să mai constatăm putts la întrebarea de ce rin Popa se ocupă cu răs a impulsiona munca. Păcat
tr-un tren ce staţiona în faţă de cei ce trec prin in gară în cursul raidului nu-şi respectă tovarăşii de pundere dc îngrijirea lui însă că tavanul frumoasei
gară a fost devastat. N-a gară cu sau fără rost şi în care ne însoţeau subofi călătorie şi fumează. Mar — ne informează Rodica săli de activităţi pentru
un
Moldovan,
cel
tînăr
fost greu să-i prindem pe acte de distrugere a bu ţerii Gheorghe Medrea, Tu- Crăciun, secretar adjunct tineret umbreşte ambianţa
răufăcători. I-am identifi nurilor din gară sau din dor Scumpieru, Ioan Paliţă destul de prezentabil, „a cu probleme de propagam acesteia prin urmele mari
cat în persoana tinerilor trenuri nu s-au mai con şi elevul caporal Dumitru lăsat biletul la un prieten dă al comitetului comunal ale inundaţiilor de la
11
Neculai Szilagy, Adrian statat. Cu o singură excep ivasciuc toţi dc la miliţia mai în faţă . Mai „din fa de partid. Pe întreaga etajul superior — etaj o-
Hnat şi Gabriel Băştean ţie. Se numeşte Leon An- transporturilor feroviare ţă" venea un alt echipaj perioadă a vacanţei, săp- cUpat dc... birourile între
din Hunedoara şi Ovidiu drache şi e... acar. în sta precum şi mai mulţi con de control. Dar M.M. era tămînal cîte doi pionieri prinderii de gospodărie co
Istoc din Simeria, elevi la ţia Bîrcea Mică. Deşi bine ducători de tren din gara au în răspundere grija munală şi locativă !
licee din Deva şi Simeria, afumat, gestul 1 pe care l-a Simeria. ION CIOCLEI monumentului". Chemarea
Valoarea pagubei: 7 244 făcut în restaurantul gării Am urcat cu toţii în ac GH. I. NEGREA la buna gospodărire a LUCIA LICIU
lei. Paguba morală a unor nu s-a datorat faptului celeratul 345 Iaşi — Timi aşezămintelor de cultură şi
astfel de acte do- vandalism eă-i tremurau mîinile. Pur şoara, „lin tren-problemă” (Continuare în pag. a 3-a) a monumentelor istorice
