Page 38 - Drumul_socialismului_1986_07

*3* DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

O mai atentă coordonare Mai multă preocupare pentru creşterea

a întregii activităţi producţiei de energie electrică a centralelor r rELEl

din combinatele siderurgice (II) 20.00 Telejur
La întreprinderea de bere oamenilor din unitate, intrare, gazeta secţiei. A-
I-Iaţeg este vizibilă grija altele fiind vechi, foarte ceasta cuprinde un articol 20,20 Actuali
gazdelor de a conferi pro­ greu dc descifrat. Există depăşit cu privire la „Si­ C.S. HUNEDOARA nomic
pagandei vizuale atracti- şi o aice a fruntaşilor. tuaţia cercurilor calităţii", C.S.V. CĂLAN 20.35 Cînteeu
vitate, de a răspunde ce­ Foarte bine, dar o parte) în rest... nimic. (Urmare din pag. 1) cestor
rinţelor actuale. La intrare dintre fotografii sînt pătate, In hală, un accent deo­ (Urmare din pag. 1) mislunt
in unitate, pe aleile de lar­ prea mult bătute de soare sebit se pune pe propa­ cîntccc
voluţioi
gă circulaţie, un mare nu­ şi ploaie. ganda vizuală destinată pentru luna iulie a.c. nu sînt nici ele noua turbină. Dar, de unde apa tratată? 20,15 cadran
măr de panouri atrag a- La secţia fierbere, propa­ protecţiei muncii. O sume­ îmbucurătoare, estimlndu-se, din start, un Există, parcă, un cerc în care problemele lor)
tcnţia printr-o grafică plă­ ganda vizuală se rezumă denie dc materiale atrag deficit de putere. în aceste condiţii apare esenţiale se învîrtesc la voia întîmplării. 21.00 Serial
cută, bun gust şi un con­ la instrucţiuni de protecţia atenţia lucrătorilor asu­ imperios necesară sporirea preocupărilor Nu se găseşte oare nimeni să le pună tainele
ţinut bogat. Pot fi văzute muncii şi de funcţionare a pra posibilităţilor de evi­ tuturor factorilor pentru asigurarea bu­ cap la cap, pe direcţia bună ? lor)
angajamentele de depă­ utilajelor, precum şi dc* tare a accidentelor. Pot. fi nei funcţionări a agregatelor producătoa­ 21,25 I marin
şire a planului pe acest exploatare. văzute şi cîteva lozinci, re de energie, precum şi pentru folosirea Tot de la C.E.T. 2 lipsesc turbopompele, Mongol
an care, numai la produc­ chiar cu indicatori econo­ cu maximum de chibzuinţă a fiecărui ki- (din 1974 !) necesare- pentru alimentarea 21.35 Timp i
ţia marfă prevăd un plus mici. Nu se poate spună lowatt-oră. Cel' puţin la acest din urmă cu apă a cazanelor. Acum operaţia se făptuiri
de 1,5 milioane lei. De Propaganda însă cu exactitate ce con­ capitol există încă suficiente rezerve. O face cu electropompe care consumă... e- re. Ep<
asemenea, cifre şi obiec­ vizuală — actuală, ţin, pentru că sînt mult demonstrează, apelînd fie şi numai la nergie electrică şi bineînţeles că se opresc 21,50 Tclejur
tive la nivel naţional, concretă, eficientă mai aproape de tavan „graiul" cifrelor, situaţia consumurilor de cînd scade tensiunea în reţea. „Pe con­
orientări şi sarcini din dccît de locul de muncă energie electrică şi combustibil pe unita­ ducta cu gaz de fluidizare — sublinia, alt
documentele de partid şi al oamenilor. tea do produs, care, după şase luni din aspeot, maistrul Dominie Opriţescu — nu
de stat cu privire la rea- Iată ce ne spune tova­ Am relevat cîteva as­ acest an se prezintă astfel: avem aparate pentru măsurarea pre­ ItADl
'izarea productivităţii mun­ răşa Elena Brăilă, secreta­ pecte ale felului în care Produsul Consumul de energie siunii şi debitului, în scopul reglării a-
ţi, dezvoltarea invăţămîn- rul organizaţiei de bază este concepută şi realizată electrică (in kWh/tonă) cestor mărimi cu ajutorul operatorilor
tului, pregătirea şi per­ din secţie: „Avem, intr- propaganda vizuală la în­ de la cuptorul de fluidizare". BUCUREŞ
fecţionarea profesională, adevăr o propagandă vi­ treprinderea de bere Ha­ Planificat Realizat Dar, întrebăm noi, s-au făcut obser­ dioprogramt
creşterea venitului naţio­ zuală mai slabă, dar sîn- ţeg, care vădesc preocu­ Cocs 11,7 11,69 vaţiile de rigoare la proiect ? Se mai 6,30 Recoltă
nal etc. Sînt prezente pe tem în plin proces do pări şi unele reuşite îbj Aglomerat 27,6.3 28,79 pot aminti şi alte lipsuri... interne, cum diojurnal; Z.
râ; 8,00 R*
aceste alei chemări, lozinci transformare. Anul trecut acest sens, dar, în acelaşi- Fontă 18,6 19,09 ar fi necesarul de cadre: sudori autori­ 8,10 Curierii
:are cuprind elemente con-' am avut o gazetă de pe­ tim-p, şi superficialitate. Şi zaţi, operatori etc. Apoi, ar trebui să se 9.00 Buletin
crete cu privire la econo­ rete... In cel mult o lună îi dăm dreptate tovarăşului Produsul Consumul specific dc cornb. instituie o recepţie mai exigentă din Răspundem 1
10.00 Buletin
misirea materiilor prime si vom aven una nouă. Există Petru Barboni, membru al (în kg.c.c./tonă) punct de vedere al calităţii la compo­ Un univers
energici, precum şi a fo­ însă la nivel de comitet comitetului de partid şi nentele pentru centrale, livrate de anu­ dan ; 10,45
losirii judicioase a timpu- şi întreprindere". Sigur că ghidul nostru în această Plan Realizat mite unităţi economice. La acest capitol, 11.00 Buletin
caleidoscop
ui de lucru. există, dar meritul nu deplasare, atunci cînd Cocs 138 144,18 întreprinderea „Republica" din Bucureşti nesc; 11,3»
uşo;
Gazeta de perete a co­ este nici pe departe al spune că „este nevoie de o Aglomerat 7 7,23 are multe „datorii morale" faţă dc C.S.V. muzică hidrolf
letin
mitetului de partid reflec­ organizaţiei de bază de reconsiderare a muncii în Fontă (caupcre-|- Călan. letin do şt
tă în bună măsură preo­ aici. consum auxiliar) 100 95,34 Cită energie electrică se produce pe comoara fol
cuparea de ansamblu a Secţia îmbuteliere se nu­ acest domeniu. Atît a co­ plan intern, cită se mai ia din sistemul Partidul, inf
Coruri de i
organelor şi organizaţiilor mără printre cele de bază mitetului de partid, a bi­ în privinţa posibilităţilor dc exprimare naţional — toată la un loc trebuie să fie De la 1 la .
de partid, în a aşeza pro­ ale întreprinderii. Sînt rourilor organizaţiilor de a energpticiehilor din combinat se cuvine utilizată cu înaltă eficienţă pentru rea­ premieră R:
paganda vizuală între mo­ multe domenii în care bază, cit şi a fiecărui co­ făcută o precizare: datorită faptului că lizarea producţiei fizice. La două pro­ Opereta r-
„Muşchetari
dalităţile do formare şi propaganda vizuală s-ar lectiv dc redacţie". producerea energiei electrice se face în duse de bază — fonta şi aglomeratul fe­ te fru
educare a oamenilor mun­ putea constitui ca factor sistem de termoficare, în această perioa­ ros — se constată însă, după primele şase te-a si
cii, de mobilizare a aces­ stimulativ. Să vedem... La VALENTIN NEAGU dă de vară cele două turbogeneratoare luni ale acestui an, depăşiri ale con­ nai; 16,la Pi
Patrie Iubit
tora la realizarea sarcini­ nu pot fi încărcate la puterea nominală, sumului .specific de energie electrică : cu solişti de i
lor. Remarcăm diversita­ peste 30 MW şi, respectiv, 50 MW la ră; 17,00 p
tea tematică. Este o încer­ MATERIALE RECUPERATE, REVALORIFICATE astfel că plusul de energie electrică ce 1 000 tone -de produse I Este mult. Pentru 17,40 Antoni
18,00 o»' <je
care meritorie, dar numai se va abţine nu va compensa integral stoparea oricărei risipe trebuie să fie diojufttal; 2
în parte realizată. Cele Colectivul de muncă de dovadă este înfiinţarea sec­ deficitul de care aminteam. De aceea, un iniţiate acţiuni concrete şi măsuri prac­ nereţea şl
cinci articole existente se la Cooperativa de artă ţiei confecţii nr. 5, condu­ cuvînt greu dc spus în folosirea cît mai tice care să conducă la economisirea (lunii noasi
dv
sugestia
referă la rolul partidului populară şi meşteşuguri ar­ eficientă n energiei electrice va avea reală a energiei electrice —■ aceasta, după intr-o - oră;
în societatea socialistă. să de Olivia Bal, secţie simţul gospodăresc al ebesarilor, aglome- cum se ştie, fiind una din căile cele mai poetic; 23,1
Anul Internaţional al Păcii, tistice „TIaţegana", din o- care execută produse nu­ ratoriştilor, furnaliştilor, oţelarilor şi la- simple si mai sigure de creştere a... pro­ 23,15 Noctu
23,55—24,00
diferite aspecte ale legis­ raşul 'Haţeg, manifestă o mai din textile şi piele re­ minatorilor din C.S. Hunedoara. ducţiei de energie electrică,! ştiri.
laţiei şi de protecţia mun­ preocupare constantă, res­ cuperate. De subliniat că
cii, precum şi la economi­ ponsabilă faţă do recupe­ de la începutul anului a-
sirea energiei electrice.
Trebuie spus însă că nu­ rarea şi revalorificarea tu­ ceastă secţie şi-a realizat _4:ine
mai două aveau cîteva turor materialelor rcfolosi- sarcinile dc plan în pro­ CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA
-oferiri concrete la munca bile. Cea mai elocventă cent de 12G,6 la sută. ...
DEVA ; (
(Patria); V
Fiecare oră bună de lucru în cîntp — tală (A r i
DOARĂ :
uita nlciodt
A); Supefţ
folosită din plin la seceriş şi strînsui furajelor! dern — B)
seriile I-I
Căsătorie
(Urmare din pag. 1) C.A.P. Mărtineşti . aii fost rcl Ezaru, Teofil Rădu- (Arta) ;
mai norocoşi. După ce a lescu şi Gheorghe Coman A V O O t IM
tar'
controlat procentul de u- — au strîns recolta de pe do coaz
pomicolă, în depozit fiind miditate în boabe, Dumitru cinci hectare". brio); Căsă
strînse peste 200 tone de Petre, inginerul şef al coo­ Concomitent cu lucrările tifle (Uniri
fibroase, 140 tone de paie perativei, a dat „liber" amintite, miercuri şi joi Superpollţl'
VULCAN :
şi 400 tone de suculente. reluării secerişului. „Pînă s-au semănat la C.A.P. fărul); LO
O altă puternică forma­ spre seară — ţinea să Turdaş, Orăştioara de Sus, de iarnă <)
ţie de combine a început sublinieze inginerul şef — Dine, Jeledinţi şi Orăştioa­ CÂNI: Nea
recoltatul griului la C.A.P. cei cinci mecanizatori de ra de Jos culturile duble dar (Ret
Colierul
Pricaz. Mecanizatorii Şte­ pe ultimele suprafeţe din (Steaua r<
fan Creţu, Nicolac Mihăilă, pe „Glorii" — Ilie Solo- cele 280 ha eliberate. TIE : Evac
Vasile Ursu, Petru Mezei, mon, Gheorghe Goci, Vio- promisiuni
Alexandru Baba, Petru GKOAGIU-
doi (Casa
Gîrjob şi Petru Căţănaş HAŢEG ;
au intrat cu combinele în cia); B3
vals ; CA
lanuri, dar o rafală pu­ • Pentru speculă. Cu , bobocilor
ternică de ploaie i-a obli­ toate că practica o meserie 1 tură); S
gat să înceteze lucrul în [REFLECTOR frumoasă, cea de electri- j scurtă (Mi
Sper să !
întreprinderea de utilaj minier Petroşani, secţia maşini de abataj şi prototipuri meca­ ziua respectivă. Lnk K A. Ak A*, cian la C.S.H., Dorina i (Lumina).
nică 2, unde am surprins un erlmpei din activitatea zilnică a brigăzii condusă de Ioan în schimb, cei de la Cioară se mai îndeletnicea 1
Ralcu. Foto N. GHEORGHIU şi cu specula cu bijuterii \
' © Amator de muzică. din aur. Fapta sa n-a ;
Cunoscut cu antecedente la putut fi trecută cu ve- 1
Calitatea muncii din taberele de vară activ, Voicu Chilianu din derea.
Hunedoara a ţinut morţiş
să-şi „îmbogăţească" pal­ • Sub influenţa alcoo­ Pentru s
se reflectă în producţia de lapte marfă maresul. A spart un auto­ lului. Aşa s-au prezentat menţine varii)
ii
turism,’ de unde a furat la serviciu Nicola Cârstea,
rul
Lo
mai multe casete. A fost de la I. M. Paroşeni, Anton fioros. care
ploi,
în cele trei cooperative tocisterna pentru preluarea evidenţiază Virgil Tureai- Mori să se efectueze un prins şi arestat. Vitez şi Teodor Ştefan, de racter de»
agricole de producţie din laptelui poate ajunge pînă că, Mihai Senceac, Ianăş control riguros şi perma­ la Fabrica de tricotaje Pe­ Ies în Cri;
comuna Rîu de Mori, bu­ la faţa locului. Iosivoni şi alţii, care asi­ nent asupra activităţii din • Cu dosar penal. în troşani. Astfel au făcut sufla mod
na desfăşurare a activităţii în taberele dc vară pen­ gură o bună furajare şi în­ taberele de vară, iar la loc să-şi vadă de lucru la mai bine cunoştinţă cu intensificai
zootehnice în perioada pă- tru vaci se înregistrează o grijire a animalelor, în preluarea laptelui să se pădure, unde veniseră să prevederile Decretului 400/ rată din i
şunatului se bucură de a- creştere continuă a pro­ condiţiile realizării unui facă determinarea procen­ muncească, Gh. Harpa, 1981. turile min
tenţic din partea conduce­ ducţiei do lapte marfă. păşunat raţional. în creş­ tului de grăsime. De ase­ Florin Luţu şi leronîm Ha- • Jn flagrant. Aşa a prinse înti
rilor de unităţi. La C.A.P. Ferma zootehnică a C.A.P. tere se află producţia de lasiu nu pătruns prin spar­ fost prins Ioan Eugen, in­ de, iar cel
21 şl 26 fţ.
Ostrov vacile cu lapte şi Ostrov livrează zilnic la lapte marfă şi la coopera­ menea, păşunatul animale­ gere într-o locuinţă din fractor recidivist, în timp cală dlmlt»
cele gestante sînt duse la fondul de stat 800 1 lapte, tivele agricole din Rîu de lor să fie organizat şi du­ Teliuc. Au furat diverse ce încerca să pătrundă
păşunat în apropierea fer­ unitatea depăşindu-şi pla­ Mori şi Clopotiva. pă mulsul de seară. Astfel bunuri, dar nu s-au putut prin spargere în restauran­ Ea munf
răcoroa;
mei zootehnice, aşa că adă­ nul pe perioada trecută La C.A.P. Rîu de Mori, producţia dc lapte marfă bucura de folosirea lor. tul „Mioriţa" din Hunedoa­ fl noi
porar
parea şi adăpostirea lor din acest an cu 24 hl. Bu­ oamenii ce lucrează în zoo­ poate şi trebuie să crească Tot cu dosar penal s-au ra. Zadarnic caută circum­ ploi lo>
peste noapte nu ridică pro­ nele rezultate ce se obţin tehnie sînt localnici, evi- în toate unităţile agricole ales şi Rozalia Paul, fără stanţe atenuante. de aversă
bleme deosebite. La CA.P. se datoresc preocupării a- denţiindu-se Teofil Hărăn- din comuna Rîu de Mori, ocupaţie, şi Florin Bacrău, Rubrică realizată povlţă. V)
Rîu de Mori această cate­ cordate de conducerea coo- gău, Maria Ilobean, Livia • problemă care cere mai îngrijitor de animale, care cu sprijinul nord-vestl
multă atenţie şi din par­
gorie de animale este în­ perativei activităţii din Cînda, Iustin Mitucă şi al­ tea consiliului popular co­ au dat lovitura la o lo­ Inspectoratului judeţean cări de 60
<
teorolog
treţinută într-o tabără, zootehnie, muncii pline de ţii. Sporirea producţiei de munal. cuinţă din Geoagiu. de interne Proncenco
unde sînt condiţii bune de răspundere a îngrijitorilor lapte impune însă, ca la
păşunat şi adăpat, iar au­ de animale, dintre care se C.A.P. Clopotiva şi Rîu de TRAIAN BONDOR