Page 41 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 41
SĂ PRODUCEM CIT MĂ* MULTĂ I
E N E R G IA E L E C T R IC Ă
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! 1
( V ' S S % , V ' X . S-O ECONOMISIM PE TOĂîE CĂltC I
\
'
'
>
tJ M Mai multă preocupare pentru creşterea
producţiei de energie electrică
«JOUUlHUWOOlBAlj
S f t f iĂ ÎM lf a centralelor din combinatele siderurgice (III)
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P C R. C.S. Hunedoara C.S.V. Călan
S I AL C O IV S I LIII LU I P O P U L A R J U D E Ţ E A N AFIRMAREA ÎNALTEI CONŞTIINŢE GRAFICE FĂRĂ TERMEN SI
MUNCITOREŞTI - TEMELIA INIŢIATIVE... „TERMINATE" !
TRAINICĂ A SUCCESELOR — în primele şase luni ale acestui an
Anul XXXVIII, nr. 8 912 SIMBĂTA, 12 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani ÎN PRODUCŢIE — ne-a declarat maistrul de schimb Ti-
beriu Crişan — la C.E.T. nr. 1 s-a obţi
Relevam in cuprinsul celui de-al doilea nut o producţie suplimentară de 14 MWh
episod al anchetei noastre faptul că, pen energie electrică.
ŞEDINŢA COMITETULUI PULITIC tru energeticienii Uzinei nr. 6, din Com şi C.E.T. nr. 3, producînd circa 137 MWh
în luna iunie 1986 a funcţionat bine
binatul siderurgic Hunedoara, cei 16 384
producţie
energie
MWh
comandă indicau în ziua de 7 iulie a.c.,
întîi
al
planul aferent semestrului electrică peste peste prevederi. „Acele" din camera de
anu
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. lui în curs constituie un motiv de mîn- orele 13, o producţie de 7,5 MWh. faţă
de 7,2 MWh, cît era în plan.
drie. Şi nu este singurul. în aceeaşi pe
în schimb, la' C.E.T. nr. 2, unde in
rioadă, indicele de utilizare a agregate
lor producătoare de energie electrică a prim-plan se află producţia de energie
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, fost de 97,51 la sută (C.E.T. nr. 2) şl, electrică, se înregistrează cele mai multe
Ceauşescu, secretar general al Partidului Ministerului Finanţelor şi băncilor finan respectiv, 99,93 la sută (C.E.T. nr. 3). necazuri în funcţionarea agregatelor. Nici
Comunist Român, vineri 11 iulie, a avut ţatoare să acţioneze cu fermitate, împreu Chiar şi pentru ncspecialiştii în domeniu, C.E.T. nr. 3 nu a mers bine tot timpul
loc şedinţa Comitetului Politic Executiv nă cu ministerele şi centralele industria diferenţa pînă la procentul maxim — ca (ca în luna iunie, cum arătam), dar C.E.T.
al C.C. al P.C.R. le, pentru buna aprovizionare tehnico-ma- re ar însemna funcţionarea non stop, nr. 2 a mers tot timpul rău ! Ne referim,
în cadrul şedinţei, Comitetul Politic terială a unităţilor economice, pe baza timp de şase luni (!), a agregatelor — desigur, numai la instalaţiile şi agrega
Executiv a examinat RAPORTUL CU noilor normative şi norme aprobate, pen are darul să impresioneze. Apare, deci, tele energetice finalizate de constructor
privire la îmbunătăţirea nor tru livrarea ritmică, corespunzător con firească întrebarea : „Cum s-a reuşit ca, (A.M.R.C.T. Hunedoara Nord). Este vor
melor şi normativelor de stoc tractelor la export şi la intern, a produ într-o jumătate de an, turbogcneratoarele ba de 5 cazane (din 9) şi de 3 turboge-
ŞI DE LICHIDARE A STOCURILOR SU- selor finite, pentru realizarea încasărilor să fie în repaus doar eîteva ore?“. Răs neratoare (din 5). De la punerea lor în
multe
PRAN ORMATIVE ÎN ANUL 1986. prevăzute şi asigurarea resurselor de au punsul a venit, din partea sing. principal funcţiune, s-au înregistrat planificate „căderi".
Aurel
Toma,
pentru
de
Chiar
unele
opriri
compartimentului
şeful
şi
Pornind de la faptul că în diferite sec tofinanţare. reparaţii al centralei electrotermice nr. 3 : reparaţii curente s-au transformat pînă
toare ale economiei se constată imobili S-a liotărît, totodată, ca guvernul să — Afirmarea permanentă a înaltei la urmă, în opriri pentru reparaţii capi
zări nejustificate de mijloace materiale şi analizeze lunar situaţia aprovizionării teli- conştiinţe muncitoreşti ce caracterizează tale. Aşa este cazanul nr. 1, unde s-a
financiare, Comitetul Politic Executiv a nico-materiale şi a stocurilor din econo colectivul nostru — acesta este răspun observat că pereţii frontali au eroziuni
aprobat măsurile cuprinse în Raport pri mie, luînd toate măsurile pentru a asi sul. Nu sînt vorbe mari, ci doar o com şi a intrat în „R.K.", în loc de „H.C.1“.
vind dimensionarea judicioasă a normelor gura respectarea strictă a normelor de primare, în cuvinte, a modului în care Cum se execută aceste lucrări ?
şi normativelor de stoc la materiile pri consum şi de stocuri stabilite. gîndcsc şi acţionează zi de zi oamenii din — Reparaţiile — ne spune maistrul
me şi materiale, producţia neterminată Comitetul Politic Executiv a examinat, C.E.T. nr. 3. Concret: vineri, 4 iulie a.c., principal specialist Dominic Opriţescu —
şi produse finite şi limitarea lor la stric apoi, RAPORTUL PRIVIND PLANUL DE în schimbul de dimineaţă, a fost oprită planificate să dureze'mai mult de 10 zile
tul necesar, pentru întărirea, pe această FINANŢARE A ACTIVITĂŢII ECONO- complet alimentarea cu gaz de furnal a sînt executate de constructor. A.M.R.C.T.
bază, a autogestiunii şi autofinanţării, a MICO-SOCIALE PE BAZA AUTOCON- cazanelor, pentru racordarea unui nou Hunedoara Nord.
gospodăririi cu înaltă eficienţă şi răspun DUCERII SI AUTOGESTIUNII, PE LUNA cazan (nr. 5) şi introducerea de armături — Şi sînt terminate la timp ?
dere a tuturor resurselor materiale şi bă IULIE 1986. de 800 şi 1000 mim pe conductele de gaz. — Azi, de pildă, nu se află nici un
neşti ale ţării. A fost subliniată importanţa acestui La sfârşitul schimbului, la ora 15, fără meseriaş la cazanul 1. însă chiar dacă
Ţinînd seama de noile normative şi plan, elaborat din iniţiativa şi sub con nici o dispoziţie, nimeni nu a plecat aca- s-ar termina azi, cazanul tot n-ar func
norme de stoc — care se vor aplica în- ducerea directă a secretarului general al să. A venit schimbul de după-amiază şi... ţiona, fiindcă nu sînt turbogeneratoare.
cepînd cu trimestrul III 1986 — şi de si partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a făcut ora 23. Tot nu a plecat nimeni. Mai avem două cazane în „rezervă cal
tuaţia stocurilor existente la începutul pentru înfăptuirea măsurilor aprobate de Se lucra intens. La ora 2, în dimineaţa dă" I
semestrului II al acestui an, s-au prevă recenta Plenară a C.C. al P.C.R. privind MIRCEA DIACONU MARIN NEGOIŢĂ
zut programe concrete, pe fiecare ramură perfecţionarea sistemului de finanţare şi
economică şi minister în parte, cu ter creditare a activităţii economice şi a nor (Continuare în pag. □ 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)
mene precise de aplicare, în vederea li mativelor economico-financiare.
chidării în cît mai scurt timp a stocurilor Planul de finanţare a fost întocmit în
supranormatiyc atît la producţia internă conformitate cu măsurile de perfecţionare CAMPANIA AGRICOLA Di VARĂ
cît şi la cea pentru export. a organizării producţiei şi a muncii, pe
Prin măsurile stabilite se asigură re baza normativelor economico-financiare
ducerea cu circa 50 la sută a volumului stabilite. Fundamentat pe obiectivele pla La seceriş, întreţinerea culturilor
total al stocurilor din industrie. nului naţional unic, planul de finanţare
în vederea preîntîmpinării formării de are ca indicatori de bază producţia con-
stocuri supranormative şi, prin aceasta, tractată atît la intern cît şi la export, pro- şi recoltarea furajelor
a imobilizării unor resurse materiale şi ducţia-marfă vîndută şi încasată, precum
hăncsli c.n ctnhiiit nn î„ uiiin, viitor eliberarea
băneşti, s-a stabilit ca în şi reducerea costurilor totale de produc. să ia parte toţi locuitorii satelor!
materiilor prime şi materialelor necesare ţie şi a cheltuielilor materiale.
producţiei, precum şi a fondurilor finan Dimensionarea mijloacelor circulante în unităţile agricole din de producţie din Dobra cesare şi se lucrează, cu
ciare, să se facă numai pentru produsele Iă necesare îndeplinirii sarcinilor ce revin comuna Dobra pe agenda discutăm cu Mircea Jivan, o puternică mobilizare de
care este asigurată desfacerea, pe bază unităţilor din planul naţional unic pe lu de lucru a cooperatorilor, inginerul şef al unităţii, cooperatori, la recoltarea,
de contracte, la intern şi export. mecanizatorilor şi specia care ne spune : transportul şi depozitarea
na iulie asigură accelerarea proceselor de
S-a liotărît, de asemenea, să se elabo liştilor se află strîngerea — Am început secerişul furajelor. Prima coasă pe
reze norme şi normative de stoc, pre producţie şi desfacere, scurtarea ciclurilor cît mai grabnică a recol grâului cu mai multe zile cele 44 de ha cultivate cu
de fabricaţie, reducerea consumurilor de tei de grâu, întreţinerea în urmă, dar ploile din trifoi s-a încheiat, toată
cum şi măsuri de lichidare a stocurilor culturilor prăşitoare, pre ultima vreme au întrerupt
supranormative din reţeaua comerţului materiale şi de muncă, îmbunătăţirea a- cum şi recoltarea, trans această lucrare. Am intrat recolta fiind adusă în ba
furajeră,
iar
din
cele
za
interior, în vederea evitării imobilizării provizionării tchnico-materiale, întărirea portul şi depozitarea fura în lan, în tarlaua Petrar 376 ha fineţe naturale au
disciplinei contractuale, diminuarea stocu
Şi deprecierii mărfurilor destinate apro jelor. Cele trei lucrări se II, cu şase combine con fost recoltate 100 ha. La
vizionării populaţiei. rilor de produse finite şi a perioadei de desfăşoară concomitent şi duse de Petru Crîznic, Ti- recoltarea, transportul şi
Petru
beriu
Bolea,
Groza,
Comitetul Politic Executiv a cerut Co încasare a producţiei fabricate. cunosc, în general,, o pu Virgil Gheară, Miliai Ne depozitarea finului se evi
mitetului de Stat al Planificării, Ministe ternică mobilizare de forţe denţiază cooperatorii Teo-
umane şi mecanice. grită şi Ioan Rusu. Pînă fil Andrăşesc, Olivia Oc-
rului x nrovizionării Telinico-Materialc si (Continuare în pag. a 4-a) La . cooperativa agricolă acum avem strînsă recolta neanu, Iosif Lup.şa, Moise
de pe 20 de ha. Dacă vre- Benteu şi alţii. La coope
rativa agricolă din Roş
cani — cura ne spunea E-
în comuna Dobra mil Mircea, inginerul şef
al cooperativei — s-a în
mea ne va permite în cî- cheiat transportul şi depo
teva zile încheiem lucra zitarea paielor de orz şi a
rea. fost cultivată cu culturi
— în ce stadiu se află duble o suprafaţă de 30
întreţinerea culturilor şi de ha.
recoltarea furajelor ? Adrian Seleşan, preşe
— Cele 35 de ha culti dintele cooperativei agri
vate cu cartofi au fost re- cole de producţie din Ră-
bilonatc de două ori şi duleşti, ne spune :
s-au aplicat tratamentele — La porumb s-au efec
necesare. La porumb — ce tuat două praşile mecanice
ocupă o suprafaţă de 86 ha şi două praşile manuale.
— s-au efectuat două pră Toată recolta rezultată du
şite mecanice şi una ma pă efectuarea primei coase
nuală. Pînă în prezent, în la trifoi — 30 tone — a
baza furajeră a unităţii au fost adusă în baza fura
fost depozitate peste 100 jeră. Din cele 159 ha fi
tone fin — adică toată re neţe, au fost recoltate 80
colta rezultată după coa de iia. La recoltatul, trans
sa I la lucernă şi trifoi, portul şi depozitarea fura
precum şi o bună parte jelor iau parte un mare
din cea strînsă de pe fîne- număr de cooperatori, prin
ţele naturale. Recoltatul, tre cei mai harnici numă-
transportul şi - depozitarea rîndu-se Aurel Gheară,
finului continuă în feres Laurean Petraş, Manuel
trele dintre ploi. Fărău, Ioan Văcean şi alţii.
La cooperativa agricolă Cooperativa agricolă de
I.A.C.R.S. Hunedoara, secţia produse Industriale. Conştienţi de importanţa rolului pe care îl au în destâşurarea producţie Lăpuşnic are, ir»
Producţie, ca formaţie de lăcătuşi pentru pregătirea lucrărilor de construcţii metalice, lucrătorii din de producţie din Roşcani
subordmea şefului de formaţie Alexandru şchiop, acţionează cu hărnicie pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. culturile prăşitoare sînt TRAIAN BONDOR
Foto N. GHEORGHIU bine întreţinute, fiind e-
fectuate toate lucrările ne (Continuare în pag. □ 3-a)
