Page 42 - Drumul_socialismului_1986_07

D ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Drumul dinspre Abrud

l:'întîna aceea îmi întinsese simţind ceva nedesluşit, o stare
botul de căprioară, răcorit de vreo stea, de cer căzut in fluier viu, de os.
Un sat pe-aproape ochii mi-i culese Băusem apă clară, luminoasă îţ t ' Te)
şi-i vru nemărginirii să mi-i dea. din ciutura cu scoarţă de gorun 13,ua La
Veneam din munţii Apuseni, pe jos, şi de pe creste fiecare casă infi
poj
desculţ în zori, prin urme-âdînci mă saluta, cu-o cuşmă de străbun... sen
de care — EUGEN EVU rilc
lcti
em
rea
CRONICA PLASTICĂ specifice picturii de şeva­ mc
Veacul lui Friedrich ne apare ca o pădure de 0 seninătate plină de tensiuni let, sînt tratate fără pre­ .diţi
epurate
judecăţi,
acci­
de
oameni de seamă". Zborul
vin
a
avut,
dental şi nesemnificativ. Tî-
şoimului
printre
altele, tocmai meritul de nărul pictor găseşte de fie­ pot
po
Buna calitate a serialu­ Un Engels la virsta intiilor a-şi fi conceput persona­ La prima expoziţie per­ libru întregii suprafeţe. care dată soluţia tehnică Tal
lui est-german încheiat luni iubiri şi lecturi deopotrivă jul in contextul acestui sonală, deschisă la Magazi­ Pasajele armonizează, dar cea mai potrivită pentru a Nai
poate li explicată pină la de tulburătoare. Visător, veac grandios pe care nul Fondului plastic din şi construiesc, sugerează nu altera simplitatea şi fi­ Au
un punct şi de amănuntul romantic, încrezător in fru­ l-am întrezărit sau, mai Deva, Valentin Lădar se parcursuri ritmice mereu rescul unei viziuni de fac­ 11,15 Săi
că el a Jost de fapt o museţea lumii şi oripilat de bine zis, l-am simţit peste înfăţişează publicului în surprinzătoare. tură clasică. 19,00 Te)
ecranizare realizată de IV. priveliştea cartierelor mi­ tot, din detalii inefabile, plină evoluţie stilistică înscris' in buna tradiţie Simultaneitatea prezenţei 19.20 Tel
Baumert după propriul său zere bintuite de holeră. Cu de la atmosfera universi­ spre ceea ce constituie spe­ a şcolii coloristice româ­ bi-dimensionalului şi pro­ (P.<
roman dedicat tinereţii lui mintea doldora de idei şi tară, plină de efervescenţa cificul personalităţii sale neşti, Valentin Lădar îşi funzimii — regulă funda­ 19,35 Ste
Engels. Or, un scriitor, fă- in acelaşi timp asaltat de ideilor, pină la poştalionul artistice. Dezinvolt în trans­ respectă • maeştrii, dar nu mentală pentru o pictură Em
cind translaţia de la roman îndoieli, contradicţie din care aşteaptă ca îndrăgos­ punerea realului, el stăpî- uită nici lecţia naturii. în care respectă tradiţia — se per.
la scenariu, nu-şi va dena­ care se vor naşte primele tiţii să-şi epuizeze lungul neşte cu siguranţă limba­ tablourile de dată recentă, întemeiază la Valentin Lă­ pre
tura niciodată ideea şi sărut al despărţirii. Con­ jul formelor şi culorilor. multe realizate „la motiv", dar pe un instinct pic­ şoa
intenţiile. Sigur, scriitorul a text, detalii, atmosferă care Lucrările — selecţionate contrastele se atenuează, tural sigur şi pe cultură 20,50 Fiii
fost servit aici şi de acura­ slirşesc prin a ne resus­ cu intenţia de a marca notele strălucitoare ale asimilată. Siguranţa cu zin
teţea discretă a unui regi­ cita nostalgia unei măreţii repere cronologice ale unei. care el îşi construieşte evo­ 22.20 Tel
zor, Peter Wekwerth, care a ^PRIVELIŞTI apuse. evoluţii — etalează o co- culorilor pure se sting în luţia, evidentele sale cali­
ştiut să se ţină in umbră. Filmul se Încheie in mo­ loristică luminoasă, domi­ lumini de a-murg. Senină­ tăţi artistice, ne detepnină
tatea
plină
tensiuni,
de
Z b o r u l şoimului şi-a scrieri, primele polemici, mentul primei intilniri din­ nant caldă, expresivă prin să afirmăm că este pe calc
păstrat astfel limpezimea primele ecouri. Şi toate tre Engels şi Marx. Aceasta ingenioasa dozare a con­ prezentă în toată creaţia să devină, cultivîndu-.şi
ideii, iar intenţiile sale s-au acestea avind ca fundal s-a produs in 1844. En­ trastelor. Tuşa, ’’ spontană sa, devine copleşitoare aici sistematic talentul, o certi­
putut descifra cursiv de la însuşi veacul, acest veac gels avea atunci 24 de ani, şi vaporoasă, ori plată şi şi conferă grandoare atît tudine valorică a artelor
generic pină la ultima sec- al XlX-lea, „suferind şi Marx 26. Zborul propriu- împăstată, se subordonează de umanelor dimensiuni plastice hunedorene. .
B UCU.
venfă, Tinereţea lui Engels, măreţ", cum il caracteriza zis abia acum începe, o geometriei care dă echi­ ale obiectelor. Subiectele, GHEORGHE POGAN dioprogi
deci. Obişnuiţi cu imaginea Thomas tvfann, populat de dată cu noul capitol de 0,15 Sfat
consacrată, oficializată a personalităţi titanice, ani­ viaţă, in care numele lor Recolta
fapte îr
marelui ginditor, ipostaza mate de aceeaşi propensiu­ devin aproape inseparabile. CRONICA LITERARĂ doru munteanu sale în acele rare şi unice râsului i*
sa juvenilă ni s-a părut in ne înspre opera fundamen­ Karl era mai rece, mai momente în care unitatea 7.00 Rad
prima clipă neverosimilă. tală, de grandioasă anver­ lucid, mai tranşant. Frie­ şi integritatea poporului şi în ţară;
Dar acest actor (nouă gură, indiferent că e vorba drich aducea darul visării „Vinerea Neagră w a a părhîntului românesc sei ; 8,1
diilor ;
incă) necunoscut, Dirk de arte, de litere, de şi dreptul de a se îndoi. erau ştirbite. Apelînd la Şt'
Wăger, l-a interpretat cu Amindoi aveau conştiinţa Cum promitea la apari­ tineri : autorul — debu­ documente autentice, unele di
atita firesc şi simţ al mă­ lilozolie sau ştiinţele exacte. propriei valori, orgoliul ţia primei sale cărţi, „am tant ; LI. A. — un bărbat unice, Doru Munteanu în­ ra rv/ido
ta li ten
surii, incit a devenit veri­ „Grădina vrăjită a picturii idei pentru patru mari zile în devenire, în tot ce în­ deamnă la judecata poste- Buletin ,
dic : un Engels frumos, de­ impresioniste franceze - opiniei, apetitul construcţiei din istoria poporului nos­ seamnă aceasta —, noua rioară a faptelor de tristă ţările so
licat şi bălai, aliat la virsta scria acelaşi Thomas Mann şi propensiunea spre sis­ tru", Doru Munteanu s-a carte, care certifică anga­ amintire din istoria ori­ letin d<
blieitate;
cind prietenii ii ziceau - romanul englez, francez, temul de anvergură. Astfel, ţinut de cuvânt I jamentul pasionatului de cum de nezdruncinat a marea s>
Fritz şi cind, fără să pre­ ■fus, ştiinţele naturale ger­ complelindu-se reciproc, au După „Duminica Mare" istoria neamului său fără poporului, a Transilvaniei De la l
d;
Ju*
vadă monumentala barbă mane, muzica germană — sporit cu geniul lor stră­ (Editura „Dacia" 1983), în speranţe că va deveni scrii­ — tărâmul sfînt, aşa cum eornpozil
autentifică
cu care va rămine in isto­ nu, nu e un secol oare­ lucirea acelui veac. care şi el şi eroul său, Ho- tor... cei scriitor, deopotrivă : îl consideră prin mijlocul Dinlogur
RAliojui
suav al literaturii toţi cei
doi
pe
rie, ii intuiau totuşi geniul. care ! Privit în perspectivă, RADU CIOBANU raţiu Apolzan, , erau nişte nin, p
Doru Munteanu a devenit ce au traversat aceste conteiVip
ce este, iar Horaţiu Apol­ meleaguri, şi numai po- tln de «
CRONICA FILMULUI zan — un personaj de re­ lo'.indu-şi setea la un izvor pe ndrc.s
18.00 Or
ferinţă în zbuciumatele cu apă vie. Căci vie este Sâptămî
// momente ale anilor odio­ istoria vieţii acelor oa­ nă şi i
„Spartacus sului Diktat de la Viena. meni despre care a scris Muzică,
Prezent in „Duminica Doru Munteanu în a doua că ; lî
ştiri ; 19
Mare" la Alba Iulia, la carte a sa, cum vie este dv... ; 2
Considerat, în 1959, ca Marea Adunare de Unire credinţa lui că buchisind 21.00 I
fiind cea mai scumpă su­ a neamului, 1 Decembrie cărţile marilor zile ale 22.00 Rt
perproducţie a secolului, 1918, luptătorul şi, acum, neamului, va face — cît Sport ; d
zicale
Spartacus n-a rămas doar o judecătorul — nu de cir­ de puţin — ca nimeni să tate ; i
simplă afacere de bursă. La cumstanţă, ci al. situaţiilor nu uite că patria, ţara, po­ dans ; :
un an de la lansare, primea prin care el trece şi, o porul şi toate la un loc de ştiri.
patru Oscaruri : „pentru dată cu el, neamul lui de sînt marile sentimente ale
rea mai bună fotografie" transilvăneni — judecă o românilor.
(operatorul Russcll Metty), stare prin sentimente per­ Deci, despre două „zile
„pentru cea mai bună sce­ sonale, împletite cu senti­ mari" din istoria noastră a
nografie" (arhitectul Golit- mentele pro şi contra scris. Aşteptăm cu con­
zen A.), „pentru cele mai evenimentului tragic, fi­ vingere celelalte două.
DEVA
bune costume" (croitorul zic şi sufleteşte, al ciun­ (Patria)
Valles), „pentru cel mai tirii patriei prin... judecata NICOLAE STANCIU tală (
bun rol secundar mascu­ şi vrerea altora decît nea­ DO ARA
lin" (actorul Peter Usli- mul său. Faptul prilejuieşte CRONICA DISCULUI uita nlc
Su
A);
nov). curajoase reflecţii — ale dern —
Ecranizarea marii răs­ autorului matur sau ale seriile
coale a sclavilor din anti­ eroului de la Alba Iulia căsători
(Arta)
chitate (73—71 î.e.n.), inspi­ Grupul vocal ni Cooperativei meşteşugăreşti „Haţegana" din Haţeg — o prezenţă me- 1918 ? — şi nu numai re­ Johannes Brahms A v e n t
rată după romanul Spar­ rlluoasă în Festivalul naţional „Cîntarea I£omâniel“. flecţii, ci decizii despre târlo (l
Compozitor, pianist şl dirijor
tacus de Howard Frost, a Foto : AUREL ANCA starea şi vigoarea naţiunii german, Johannes ljralims de turc
brie); C
solicitat uriaşe resurse (1833—1897) esto considerat ti ţie (U
materiale şi financiare şi unul dintre cei mal de seamă Superpo
muzicieni al celei de a doua
a angrenat în mecanismul Piesa „Autorul e în sală", literar al teatrului, o bine­ actori Gabriela Belu (Stela, la facultate", sau dacă e jumătăţi a secolului ni XlX- VULCAÎ
fărul);
său forţe artistice de elită: despre care creatorul ei, venită precizare. „ ...o piesă Lili) şl Ion Zamfirescu posibil „chiar în anul doi", lea. Songrităţi ample şi pătrun­ de iam
Laurence Olivier, Charles Ion Băieşu, afirmă că ar fi al cărei spaţiu de joc e (Pompiliu), tot mai siguri să devină „fata artistă... zătoare, o ritmieă pătrunsă TRIL A:
Laughton, Jean Simimons, „strict autobiografică", este un teatru în care se în­ în evoluţii, mai echilibraţi de orice, de teatru, de de specificul cînteculul şl citoresc)
dansului popular, o instru­
Mărln n
Tony Curtis, Herbert Lom în măsură să dea durabili­ cearcă reprezentarea unei şi mai expresivi în mişcarea film, de televiziune, de mentaţie capabilă să redea BRAD:<
şi Kirk Douglas,- acesta şi tate legăturilor artistice pe piese. Actorii joacă roiu­ şuşe...” Tablou! este com­ cele mal fine nuanţe emoţio­ ze (Stea
în calitate de producător. care dramaturgul le-a sta­ rile unor actori care joacă scenică chiar dacă mai pletat de intervenţia escro­ nale, iată trăsăturilo domi­ TIE : E
acostui
creaţiei
ale
nante
Regizorul Stanley Ku- tornicit cu teatrul din Pe­ nişte roluri, iar publicul e plătesc tribut unor momente cului sentimental care, compozitor care a năzuit să Promlsit
GEOAG1
briclc — o altă celebritate troşani. Această a patra rugat să participe şi el la de „zel" favorizate de ti­ chiar in noaptea nunţii, exprime sentimente personale doi (Ci
— arată aici că nu-i este piesă jucată pe scena din spectacol, jucînd şi el ro­ nereţe şi uneori de indica­ dispare cu „rochia de mi­ intr-o formă obiectivă, raţio­ haţeg
nală.
teamă de spaţiile deschise Valea Jiului oferă în plus lul unui public de teatru, ţiile regizorale. Partea a reasă cusută din sute". Nu In domeniul muzicii sltnfo- da); <
vals ;
ale spectacolului cinema­ o latură sentimentală aces­ care asistă la o reprezen- doua a piesei ni se pare a arareori, piesa oferă şi nico-concertante, compozitorul bobocii o
lucrări
tografic. Lupta lui Spar­ tei colaborări, întrucit este momente de lirism, de re­ ne-a lăsat patru pentru plan, : tură);
două
concerte
tacus cu gladiatorul ne­ regizată tocmai de fiul flecţie. unul pentru vioară şl altul scurta i
Sper s
gru şi revolta sclavilor cunoscutului scriitor, Radu Cronica teatrala Pe parcursul spectacolu­ pentru vioară şl violoncel. (Lumina
„Concertul nr. 1, în re mi­
sînt de o vitalitate aproape Băieşu, care-şi face astfel lui reţine atenţia Jocul Iui nor, op. 15", înregistrat pe
sălbatică. Regizorul Stan­ debutul regizoral ca profe­ u Corvin Alexe in rolul Co­ discul pe care vl-1 prezentăm
ley Kubrick şi scenaristul sionist pe scena petroşă- Autorul e în sală mentatorului, deosebit de astăzi, a fost iniţial conceput
Dalton Trumbo, animaţi de neană. Proaspăt absolvent, expresiv în travesti, care CO o simfonie. Compozitorul IVR
l-a transformat ulterior într-o
mari ambiţii şi bune in­ Radu Băieşu s-a bucurat trebuie să facă însă faţă sonată pentru două piane, şl
tenţii, au confecţionat per­ încă de pe băncile institu­ unor lungimi ale textului, apoi într-un concert propriu-
sonajelor trăiri personale tului de o frumoasă apre­ taţie imperfectă... Atenţie, fi cea mai consistentă ca iminente ruperi ale cursu­ zls. Rod al muncii de tinereţe a
şi, ca-n orice film cu temă ciere din partea unor deci, spectatori I Verifica- text ce oferă, la rîndul său, lui obişnuit al povestirii marelui muzician, lucrarea Fentru
socială, au „colorat" spec­ critici de specialitate care ţi-vă şi pregătiţi-vă bine consistenţă jocului. Scena dramatice, I se alătură ca mal sus amintită a fost ter­ moaşă <
noros.
taculosul cu o uşoară tentă afirmau că : „ ...invenţiile înainte de a intra în şalăi" „pregătirii" admiterii în în- rood de Interpretare Adrian minată în 1858 şl prezentată ploi car
un an mai tîrzlu la Lcipzig şi
de psihologie, apoi au sale scenice, rezolvările in­ O „atenţionare" binevenită, văţămîntul superior artistic, Zavloschi (soţul) şi Fran­ Hnnovra, solist fiind însuşi racter ti
proiectat totul pe un im­ genioase vin firesc din re­ uneori cu accente de dis­ aduce în prim-plan reale cisca lonaşcu (Neli). întrea­ compozitorul. Partea a IEt-a a te de d'
In spccl.
optimism
exprimă
presionant fundal istoric. plică, din situaţie, avind o culpare, avind în vedere recitaluri actoriceşti ale ga distribuţie de fapt con­ concertului nădejdea luminoasă şl munt
tlnerese.
Spartacus, această ga­ formă ataşantă şi sens în că montarea oferă destule Patriciei Grigoriu (Firuţa a compozitorului în regăsirea fia slab
leră gigantică pe ecran context". momente de şoc, de situa­ Boambă), Theodor Marînes- tribuie la realizarea unui echilibrului sufletesc, după sectorul
turlle n
evenimente
legate
panoramic, continuă să în ceea ce priveşte piesa ţii neprevăzute care-l fac cu (Măcelarul Boambă), ce spectacol de calitate, in : tragicele personală a Iubitu­ prinse I
de
viaţa
navigheze pe marea fil­ pe spectator să reflecteze. conturează „caractere" ale teresant montat scenic, vă­ lui său prieten Scbumann, lo­ de, lur
mului, fiind întrecută în „Autorul e în sală", tînă- în ceea ce priveşte in­ periferiei sociale — snobi, dind realele disponibilităţi vit de o boală Incurabilă. tre 21
pretenţii şi popularitate rul regizor face, în caietul— terpretarea propriu-zisă, parveniţi, îmbuibaţi, capa­ artistice ale teatrului mi­ Finalul dezvăluie auditoriului lat, din
Însufleţit
între
so­
doar de spielbergurile sofis­ program, realizat interesant spectacolul este izbutit, im- bili „să ofere oricît... pen­ nerilor. un dialog orchestră care încheia văi. (M'
viciu :
list
şi
ticatelor războaie cosmice. şl sugestiv de secretariatul presionînd jocul tinerilor tru a intra din primul an MINEI BODEA concertul cu multă măreţie.
VERONICA palade Prof. ELENA TĂMÂŞAN