Page 43 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 43
12 • SÎMBĂTĂ, 12 IULIE 1986 Pag. 3
Vizita delegaţiei de pionieri şi comsomoiişti La seceriş, întreţinerea culturilor şi recoltarea
ZIUNE furajelor să ia parte toţi locuitorii satelor!
din regiunea Doneţk în judeţul Hunedoara
(Urmare din pag. 1) fost rebilonaţi de două ori xecutat două praşile me
A mai rămas o zi din Costcşti unde, de la pri oaspeţilor sovietici în timp şi s-au aplicat tratamente canice, dar cea manuală
t ! <le sâptâ- vacanţa pe care pionierii mirea caldă din prima zi ce fanfara pionierilor din general, culturi prăşitoare nu s-a încheiat încă.
c.). Melodii şi comsomoliştii din regiu şi pînă azi, ne-am simţit Orăştie intonează cîntece curate. La sfeclă s-au e- le pentru combaterea ma
Gala dc- admirabil, adaugă Serghei dragi: „Kalinka", „Serile nei şi a gîndacului din Co Maria Cibu, preşedintele
nlmat; Ma- nea Doneţk o petrec în ju fectuat trei praşile mecani unităţii, ne spunea :
;nte ale ba- deţul nostru. Mîine seară, Altîinie, iar chipul frumos Moscovei", „Katiu.şa". Mo ce şi manuale, cartofii au lorado. La porumb s-au e-
Reportajul Liudmila, Saşa, Angeiia, de adolescent i se îmbu mentul despărţirii de pio — Marea majoritate a
: „Intrece- Boris, Serghei, Serioja, La- jorează. Aici natura ne-a nierii prieteni e tulbură cooperatorilor participă la
;rarilor“; O dislav, Vladiimir şi ceilalţi oferit locuri minunate, tor. Lacrimi, îmbrăţişări, întreţinerea culturilor, dar
n prima au-. colegi ai lor îşi vor lua munţii ne îneîntă cu fru (Nataşa — Liana, Iea — avem şi din cei ce nu şi-au
:întccul cu- rămas bun de la meleagu museţea lor, iar vizitele la Diana), adrese, cuvinte de săpat suprafeţele reparti
— moment rile hunedorene, de la lo Muzeul şi la Sala Unirii rămas bun (Loredana, zate la porumb .şi în gră
Mărturisiri... curi dragi în care au legat de la Alba Iulia, la alte Boris, Iaroslava, Voichiţa, dina de legume.
itradivarius; frumoase prietenii. unde locuri istorice ne-au im Ivan, Romulus), de reve — Cine sînt aceştia ?
din Galeria au învăţat cîntece şi jo presionat. Am învăţat aici dere. „E greu să te des — Vreo 22, în total, prin
; Telesport; curi, au făcut drumeţii, cîntece româneşti care sînt parţi de oameni dragi — tre care Elena Racoviţă,
muzical înscriind în albumul va foarte melodioase. în nu mărturiseşte prof. Lilia din Dobra, Galcnia Şoancă
a politică canţei file de neuitat. De mele pionierilor sovietici Ivcenko, şef de secţie la şi Florica Munteanu din
Ll la momentele solemne ale transmit salutul nostru Comitetul regional al com- Lăpuşnic, Olivia Turcu,
lopedia depunerii de jerbe de flori sincer tinerilor români. somolului din Doneţk, con Dorina Gheară I, Trifu şi
la Monumentul eroilor Prin prieteniile care le-am ducătoarea grupului. Iar Silvia Păclişan şi alţii.
fără nume sovietici din Deva şi legat aici sînt convins că aici, la Costeşti şi pretu
-concurs la Monumentul. „Lupcni se întăreşte prietenia din tindeni unde am fost în Conducerea cooperativei,
ineri inter ’29", la bucuria unui sejur tre popoarele noastre, că judeţ, am întîlnit asemenea consiliu] popular din Do
bra au datoria să in mă
ni u/â că u- în pitoreasca tabără de la g iodurile şi năzuinţele oameni. Oameni frumoşi surile necesare pentru ca
olor) Costeşti, de la vizitele la noastre se unesc întru sufleteşte, care exprimă toţi cooperatorii din Lă
Stic „Limu- Casa memorială a pionie acelaşi ţel — dorinţa de însăşi frumuseţea ţării
\“ (color) rului aviaţiei româneşti pace, înţelegere şi co dumneavoastră. La reve Pionierii de la Şcoala generală din satul Păciişa, co puşnic să ia parte la în
la
d. Aurel Vlaicu, sau la locu laborare. dere, prieteni I" muna Toteşti, îngrijesc cu mare atenţie viermii de mă treţinerea culturilor şi fără
recoltarea
furajelor.
rile istorice oferite de mu împreună cu Liudmila.şi LUCIA LICIU tase. nici o excepţie.
nicipiul Alba Iulia la plaja Serghei participăm la un — © - « “ O - O - O — $
şi înotul din staţiunea Ge- moment emoţionant: înmî-
oagiu-Băi, de la plăcutele narea diplomelor pionierilor ACTIVITĂŢI
întîlniri cu pionierii din sovietici care s-au remarcat P h PRODUCEM CIT MAI MULTĂ ?
SĂ
Haţeg, Petroşani, Hunedoa în activităţile cultural-ar- FOLITICO-EDUCATIVE
ra, Simeria, Lupcni, Deva, listice şi sportive organizate
1: 6,00 Ra- S-0 ECONOMISIM PE TOATE CĂILE I DESFĂŞURATE
dimincţii; ori cu 'Scriitori şi poeţi în tabăra de la Costeşti.
d icul ui; 6,30 hunedoreni la feericele Aplauze însoţesc eviden ruire de 47 utilaje, în care mai sînt men DE SINDICATE *j
iăspuns prin spectacole si carnavaluri, ţiaţii : Angeiia Kuzminova, C.S. HUNEDOARA
urilor tova- ţionate felul intervenţiei tehnice (R.C.l, A
b Ceauşescu; fiecare zi a adăugat fru Alexandru Anghelin, Ser (Urmare din pag. 1) R.C.2 ş.a.) şi suma de bani afectată fie
al; 7,30 Azi, museţi noi vacanţei petre ghei Sledniev, Boris Sil- căreia. Nu se spune nimic despre durata . ® Comitetul sindicatu
Revista pre cute în judeţul nostru. ştut, Serioja Haneţki, Se
mierul melo- reparaţiei, zilele în care trebuie execu lui, în colaborare cu co
*uletin de — Ne-am simţit aici ca rioja Protani, Ladislav Mi- de sîmbătă, ing. Dumitru Oniţa, şeful sec tată etc. Nici nu rezultă dacă au fost
Menţa ra- acasă — ne mărturiseşte rihin, Vladimir Semenhin, ţiei, împreună cu oamenii din cele două executate... Pe baza acestui „grafic" se misia inginerilor şi- tehni
i comoa- Liudmila Kornienco — si schimburi plecau spre casă... La ora 7 cienilor de la Centrala mi-:
10,25 Revis- însoţitorii lor — Lilia Va- fac comenzile pentru materialele necesa
idio; 11,00 seninul ochilor ei frumoşi silievna Ivcenko, Tatiann reveneau.în secţie pentru a continua re re. Lista pe luna iulie 1986 se mai afla nereurilor Deva, a organi
•i ; 11,03 Din se accentuează. Drumeţii Vladimirovna Riabccnco, paraţia mijlocie a turbogeneratorului de încă (în ziua de 7 !) pe acest traseu al zat dezbaterea „Preocupa^,
e; 12,00 15 u- le, vizitele au fost minu 12 MW, începută marţi. La ora 13,30 a-
i ; 12,05 Pu- Valentin Ghenadievici Ia- aprovizionării. Atunci, cînd vor fi execu rea comisiilor inginerilor
0 De pe nate, iar prieteniile cu Ni- ghelski, Ivan Mihailovici gregatul era pus în paralel, producînd tate lucrările ? Este bun acest sistem de şi tehnicienilor pentru a-
w ţării; 13,00 coleta, cu Cristina cu multe energie electrică cu 80 de ore mai de lucru 7
I; * Radio- pioniere din judeţul Hune Terzi şi, bineînţeles, inter vreme decît se stabilise ca timp necesar tragerea membrilor cercu
agă re de locutorii noştri — Liud pentru reparaţie. Atunci, ce altceva decît — Unele dintre materialele pentru re rilor inovatorilor şi inven
a^iăni; 15,30 doara ■vor rămîne de paraţii — ne răspunde ing. Marcel Ursu,
turale ; 16,00 neuitat. mila şi Serghei. Flori de înaltă conştiinţă muncitorească au dove şef C.E.T. nr. 2 — nici nu se găsesc la tatorilor la soluţionare;;
16,15 Iîomâ- — Avem numai cuvinte timp, culese în acea di dit mecanicii Petru Moise, Vasile, Spa- magazia combinatului şi atunci trebuie
industrial mineaţă de pe văile Cos- problemelor de ordin teh
17,00 Bule- de mulţumire pentru co nâche, Marian Şonel, fochiştii din turele să aşteptăm... Planul de aprovizionară se nic ridicate de procesul
17,05 Muzică mandantul taberei de la teştiului, umplu braţele conduse de Ioan Poenar, Marin Cudric întocmeşte pe doi ani, iar reparaţiile se
nneavoastră; şi Ion Morcov, cei ce muncesc în secto planifică anual ! de producţie, precum şi Ia
serii; 18,30 rul de întreţinere şi reparaţii, coordonaţi realizarea de invenţii şl
Mitică inter- Noi adăugăm că oamenii din conduce
iţională; * Comerţul stradal - de maistrul Grigore Drago mir, între care rea unei centrale trebuie să ştie tot ce inovaţii cuprinse în planul
maţii, muzi- şeful de echipă Emil Popa,' sudorii Petruţ este' în legătură' cU centrala respectivă.
Buletin de 7 Gugiuman, Petru Burcă, lăcătuşul Gheor- tematic al anului 1986",
mtru agenda Pentru foarte multe date strict utile şi
Radiojurnal ; ; o „vitrină" a calităţii servim ghe Tătaru ş.a. deloc vechi, am fost „trimişi" la biroul ® „Eroi în muncă şi în
»estia dv. C.E.T. nr. 2 a mers, de asemenea, foar conducerii secţiei C.E.T. j)ar şi acolo
rnal; 22,10 te bine eu producţia de energie. Deşi pla faptă". Sub acest generic,
Pagini mu- într-o zi de marţi, în părători am ieşit în faţa „graficul" de reparaţii era identic cu cel
ire po pu lari - magazinului. Azi sînt sin nificat în reparaţie capitală în 1985, tur- de la C.E.T. nr. 2 ! Ing. Virgil Moroşan, comitetul sindicatului de la'
Muzică de jurul orei 9,30 la unităţile bogeneratorul de 12 MW a continuat să şeful secţiei C.E.T., ne-a informat şi asu Combinatul siderurgic Hui
21,00 Buletin comerciale şi la ţonetele gură în magazin, gestionara funcţioneze. pra unor greutăţi întîmpinate în apro
situate în centrul oraşului fiind în concediu medical" în martie a.c. cînd turnul de răcire a vizionarea cu materiale : nedoara a organizat, Ia'
Brad n-am observat nici o (Dorina Goia — vinzătoa- apei a fost oprit pentru reparaţie capitală • Cu I.M.G. Bucureşti, există contracte clubul „Siderurgistul", etai
intenţie de a face comerţ re, magazinul 39 textile); şi modernizare, s-a găsit soluţia pentru (privind piese de schimb pentru centrale) tapa de masă a Festivalu
stradal. Ne-am deplasat în „Sinceră să fiu, n-am or
a/* iii evitarea opririi agregatului. După o con neonorate din 1983 I Sînt amînate de pe lui naţional „Cîntarea
■sa oraşul nou, în speranţa că ganizat în acest sezon co cepţie proprie, maiştrii Ioan. Săvescu un an pe altul...
aici lucrătoarele comercia merţ stradal. Dar de azi (principal cu exploatarea) şi Ioan Plă- României".
le de la magazinele situate înainte..." (Ana Pop — ma viţiu (cu reparaţiile), sudorii din echipe • Turbogeneratorul de 3 MW de la
pa do răgaz gazinul 38). C.E.T. nr. 1 /trebuia să intre în R.K. din e La întreprinderea d«
ră scuti men la parterul blocurilor din le conduse de Andrei Furcă, Ervin Va- 1985, dar nu s-a putut contracta cu nici
ii ; HUNE- strada 7 Noiembrie întîm- Cele mai multe dintre radi şi Cornel Gherman au construit şi reţele energetice Deva,
îu to voi pină cumpărătorii prin a- unităţile comerciale din pus în funcţiune o instalaţie care asigură o întreprindere din ţară execuţia labi comitetul sindicatului a
S (Modern — oraş, cum este cel cu ar rintului de înaltă presiune şi a celui de
1 i ţ 1 st vi 1 (Mo- ceastă formă de expunere mersul turbogeneratorului cu circuit de -joasă presiune, repere care trebuie să în iniţiat masa rotundă „Re
Spartacus — a articolelor. Dar, surpri ticole pentru copii sau răcire parţial deschis.
(Flacăra) ; ză. Cu excepţia patiseriei magazinul de tricotaje, locuiască pe cele vechi cu ocazia repa cuperarea, recondiţionarea
;u repetiţie „Favorit", unde în grădina mercerie, marochinărie şi Deci, „secretul" bunelor rezultate obţi raţiei. şi reutilizarea materialelor
’ETROŞANI > nute în producerea unor cantităţi sporite Există, după cum se vede, o mulţime
în On- de vară amenajată în faţa galanterie erau bine apro de energie electrică în centralele electro de neajunsuri în legătură cu producerea şi pieselor de schimb r«-
0 ; Colierul unităţii, se serveau ştrudel vizionate, majoritatea avînd termice ale C.S. Hunedoara este unul zultate din activitatea de
(7 Nolcm- şi pateuri cu brînză, cor- în stoc articole de sezon, energiei electrice la C.S.V. Călan. Unele
irlo cu repe- care se pretează a fi pre singur : OAMENII, conştiinţa şi faptele ţin de întreprinderi din afara judeţului revizii şi reparaţii, pîrghie
l; LUPENI : nuri cu mere şi două fe lor cu adevărat revoluţionare. („Electroaparataj" şi I.M.G. Bucureşti)
îl (Cultural); luri de răcoritoare, la ce zentate cumpărătorului prin importantă de reducere a
ursa (Lucea- lelalte unităţi se practica această formă care-i înles şi sînt mai greu de rezolvat. Altele, însă, cheltuielilor materiale".
EA : Stele neşte alegerea. Cu toate C.S.V. CĂLAN vizează unităţi de construcţii din judeţ
inerul) ; PE- un comerţ obişnuit, ca în — I.A.C.R.S. şi A.M.R.C.T. Hunedoara
>larea (Mun- orice zi de toamnă sau acestea, în oraş nu se prac (Urmare din pag. 1) • Aplicînd şi generalizînâ
ÎICANI: Nea iarnă. Discuţiile cu lucră tică comerţul stradal — Nord — existînd posibilitatea certă a
iar (Retezat); unele dintre gestionare ca impulsionării lucrărilor care privesc cu consecvenţă iniţiativa;
•ul de turcoa- toarele comerciale le-am • Deci, să recapitulăm î din cele 5 ca „fluxul" energiei electrice. Şi cele mai „Contul de economii al
).ţle); ORAş- purtat în unităţi. Vesalina Tudoran şi Ioa
•ea (Patria); na Stingă susţinînd că nu zane, patru sînt apte de funcţionare, în multe greutăţi, credem, pot fi înlăturate grupei sindicale", la Intre*
(Flacăra) ; In toate unităţile am au sarcini în acest sens şi, să merg numai două pentru că nu există cu forţele proprii ale C.S.V. Călan.
VI : Pas In înregistrat însă justificări. turbogeneratoare. Din cele trei turboge- Se poate organiza mai bine activitatea prinderea minieră Barza,
Ie cultură) ; Iată cîteva : „Joia, fiind zi respectiv, că la magazinul organizaţiile sindicale a®
:on curs (Da- ’ 47 nu se pretează... Deşi neratoare, funcţionează doar unul 1 Două de întreţinere şi reparaţii a agregatelor
zi: Titanic de tîrg, ieşim, mai cu sea este sezonul propice, se se află de multă vreme în R.K. Aici, o energetice ? Unele piese de schimb nu obţinut în acest an rczu&«
iN : Toamna mă, cu sandale uşoare, de reparaţie capitală a unei instalaţii durea se pot executa chiar în combinat ? Pe tate deosebite, d epăşiaff
laşa de cul- plajă. Acum nu prea avem invocă . diferite pretexte ză mai mult decît reparaţia capitală a baza unui studiu preventiv nu s-ar putea
ERIA : Vară nici marfă, că depozitul a pentru ocolirea neîndepli- planul de economii cu pq*
:şul); TETA : nirii acestei cerinţe, iar din unui furnal I Turbogeneratorul nr. 1 se aproviziona din timp piesele şi suban-
mai vedem fost în inventar. Na ne-au află in această situaţie de peste un an ! samblele necesare pentru reparaţiile ca ste 3 milioane lei.
fost onorate ultimele co cele şapte tonete prăfuite, Cum sînt planificate, totuşi, reparaţii pitale ? Mai pot fi puse şi alte întrebări...
menzi" (Leontina Micu — amplasate în plin centru, le ? La C.E.T. nr. 2 ni s-a prezentat lista La toate acestea se poate da un răspuns © „Brigada înaltei răs
unitatea 62 încălţăminte); doar la două vindeau de reparaţii pe luna iunie 1986. O înşi- afirmativ. punderi muncitoreşti" £$
„Avem sarcina să orga Cristina Cheresteş şi Mar dovedeşte tot mai pronsa»
nizăm comerţ stradal; ni cela Gavrilă (după un orar
s-a spus şi în şedinţe. doar de ele ştiut). Cu episoadele de mai sus se încheie acţiunea noastră de presă. Mai precis, ţat caracterul mobilizatei?'
Avem şi o masă pregătită Colectivele unităţilor vi se încheie doar o primă parte a intervenţiilor ziarului pe această temă. Vom la întreprinderea minfc-x-â
în acest scop, dar... azi, zate sînt chemate să-şi reveni. Creşterea producţiei de energie electrică a centralelor proprii din cele Paroşeni. O dovedesc SffiŞ
: Vreme fru- profitînd că nu-i aglomera schimbe optica faţă de două combinate siderurgice reprezintă — prin efectul de diminuare a cantităţilor
rul temporar această formă de întîmpi- de energie preluate din sistemul naţional — o sarcină prioritară pentru colec zultatele obţinute cu deoş
vor cădea ţie, am făcut curăţenie" nare a cumpărătorului şi, sebire în reducerea consBs
■ avea şi ca- (Doina Bordea •— maga tivele de muncă respective, un mare obiectiv de interes patriotic. Pentru aceasta,
'ersă, însoţi- zinul 41); „Este în inte împreună cu celelalte ma C.S.V. Călan poate prelua din experienţa hunedorenilor în organizarea activităţii murilor de energie electîS*
cărl electrice gazine, cu sprijinul con la centralele electrotermice, aşa cum .şi C.S. Hunedoara poate învăţa destule din
zona de deal resul nostru să ne reali ducerii I.CJS.M. Brad, al că pe tona de cărbune eîSs
Intui va su- zăm planul şi am organi experienţa celor de la Călan — îndeosebi, în folosirea gazului de cocs^ Ia C.E.T. tras. De la începutul aiwş
moderat din zat în alte zile comerţ factorilor învestiţi cu a- nr. 3, sau în exploatarea agregatelor unice pe plan naţional de la C.E.T. nr. 2.
lc. Tempera- tribuţii de răspundere în La Călan se aşteaptă şi Un ajutor mai concret din partea Centralei siderurgice lui şi pînă în prezent s-a®
e vor li cu- stradal. Azi nu s-a putut domeniul comerţului, să se
8 şl 13 gra- căci pregătim vitrinele Hunedoara, chiar sub forma unor echipe de meseriaşi care să „pună umărul" la realizat economii de pest&
maxime în- pentru sezonul de vară(?)" implice în aprovizionarea reparaţia agregatelor energetice. Ajutorul poate fi dat şi la construirea unor 325 mii kWh. *
grade. Izo- cu un bogat fond de marfă repere deficitare pe plan naţional, necesare pentru aceste instalaţii. k
ţa, ceaţă pe (Maria Dărăbanţ — unita care să permită organiza Noi aşteptăm răspunsurile tuturor unităţilor vizate în relatările publicate şi,
olog de ser- tea nr. 40 confecţii); „în rea unui comerţ stradal Rubrică realizată i
Toncenco). mai ales, posibilitatea să scriem despre „independenţa energetică" a C.S.V. Călan cu sprijinul Consiliului
fiecare zi de joi sau în modern, eficient. .— moment pe care îl dorim cit mai aproape !
zilele eu afluenţă de cum- ESTERA SiNA judeţean al sindicatele