Page 45 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 45
PROLETARI DIN TOATE TARILE
UNITI-VA! m
Strădanii responsabile pentru Creşterea
producţiilor
strîngerea grabnică şi fără
imnul huuedojba
de legume
pierderi a recoltei de griu I
cere muncă
In Consiliul unic agro hectar. Pînă vineri seara
industrial Călan, strîngerea aici a fost strînsă recolta stăruitoare,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P C recoltei de griu de pe cele dc pe 30 de ha.
1 918 ha ocupate cu această — Am intrat în lan cu responsabilă,
c o i y ş u i u l u i U L A R J U D E Ţ E A N cultură a început mai dc şapte combine — ne spu
mult, dar a fost întreruptă / nea Benone Ionescu, ingi din zi în noapte!
de ploile căzute în ultima nerul şef al cooperativei
vreme. Secerişul a fost agricole de producţie. La
Anul XXXVIII, nr. 8 913 DUMINICĂ, 13 IULIE 1986 4 pagini - 50 bani reluat vineri, 11 iulie a.c„ volanul acestora lucrează Cum se acţionează în a-
cînd s-a intrat în lan cu Stan Pană, Mimi Chipren, ceastă perioadă în grădi
toate combinele de care Ioan Crişan, Sorin Rotaru, nile legumicole ale A.E.S.C.
dispune staţiunea de meca Traian Boglea, Ioan Vasi- Sîntandrei V
— în fiecare, din fermele
21 DE ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL P.C.R. nizare a agriculturii din lcniuc ş.a. Toţi combineril noastre — răspunde ingi
să
recolteze
străduiesc
se
Călan. Ioan Cotuţiu, direc
torul acestei unităţi, sub suprafeţe cit mai mari şi nerul Ioan Dărăbanţ, di
se
linia : să evite orice pierdere din rectorul asociaţiei — multe
mai
pe
munceşte
— La secerişul griului
In t e n s ă dezvoltare a bazei de materii lucrăm cu 37 combine la recoltă. Dacă vremea ne fronturi: la recoltat, şi în e-
va permite, în cîteva zile
culturilor
treţinerea
fectuarea tratamentelor fito-
sanitare. Precizez că, pînă
prime şi resurse energetice
volanul cărora se află me încheiem secerişul griului, A.E.S.C. Sîntandrei
Anii construcţiei socia specialişti din domeniul nelui a tehnologiilor înain canizatori harnici, cu multă deoarece' înregistrăm o vi
liste în România au mar geologiei şi mineritului, a tate, de mare randament experienţă în această acti teză zilnică dc cinci hec
cat transformări înnoitoa analizat activitatea şi rea şi eficienţă. vitate. Concomitent cu tare cu fiecare combină. la această dată, am reuşit
re radicale în toate sfere lizările din aceste sectoa în paralel s-au dezvoltat strîngerea recoltei de griu — Cum se desfăşoară e- să însămînţăm cu legume
le activităţii economice .şi re prioritare ale economi capacităţile din industria se efectuează eliberarea iiberarea terenului de paie? aproape toate suprafeţele
vieţii sociale. Cei mai bo ei naţionale, a dat indica extracţiei şi preparării mi terenului de paie, lucrare — Avem în lucru două planificate şi în structura
gaţi în împliniri materia ţii privind amplificarea nereurilor — din Ţara Za- ce se realizează cu 15 pre prese de balotat conduse sortimentală prevăzută,
le .şi spirituale sînt ulti preocupărilor şi strădanii randului, Ţara Haţegului se de balotat. Recolta ob de Dorel Vosa şi Ioan acum plantîndu-sc în cîmp
mii 21, care au trecut de lor în muncă, în vederea şi Poiana Ruscăi —, iar în ţinută se transportă ope Şervenschi. Nu ţin ele varza de toamnă pe ulti
la istoricul Congres al IX- sporirii producţiilor, asi cincinalul 1981—1985 au fost rativ la baza dc recepţie. pasul cu combinele, dar mele hectare. Este vremea
lea al P.C.R., eveniment gurării unor cantităţi tot date în exploatare zăcă Ce'e mai mari suprafeţe eliberează zilnic o mare recoltării la numeroase
politic cu majore sensuri mai mari de cărbune şi mintele cuprifere şi com au fost recoltate la C.A.P. suprafaţă de teren. sortimente, atît din cîmp.
pentru edificarea multila minereuri economiei naţio plexe de la Valea Morii— Sîncrai, C.A.P. Ruşi, C.A.P. Din 155 ha cultivate cu cit şi din sere. S-au li
terală a patriei noastre so nale. Brad şi Coranda—Hondol, Gînţaga şi altele. La coo griu ale C.A.P. Gînţaga, vrat, pînă acum, 670 tone
cialiste. Din acel iulie 1965, Judeţul nostru, important precum şi uzinele de pre perativa agricolă din Sîn- au fost secerate, pînă acum, de legume de cîmp şi 520
cînd, prin vrerea ■ întregii producător de materii pri parare din vecinătatea ex <crai, din cele 110 ha ocu 16 ha. Şi aici se munceşte tone legume provenite din
naţiuni, în fruntea parti me şi resurse energetice, tracţiei respectivelor mine pate cu griu au fost sece cu răspundere, eu grijă seră : roşii, castraveţi, gu-
dului a fost ales tovarăşul a beneficiat în ultimii ani reuri. Azi, în toate aceste rate 35 de ha. Iosif Unch, maximă pentru evitarea lioare etc. De asemenea,
Nicolae Ceauşescu, desti de un sprijin substanţial unităţi miniere se lucrea Ştefan Şaincr, Radu Lin am mai livrat pieţelor 13
nele României se împlinesc din partea partidului, pri ză cu agregate şi instalaţii gurar şi ceilalţi combineri pierderilor. Combinării tone de mere şi 750 000
neîntrerupt, armonios, nu vind extinderea şi moder moderne, realizîndu-se pro Gherasim Sieoe, Ioan Gher- fire de flori.
mele ţării noastre fiind nizarea capacităţilor de ductivităţi ridicate, respec se străduiesc să asigure ghinoiu, Aurel Grozav, Ar- La ferma nr. 4 Sîntan
rostit azi cu respect pe producţie existente şi rea tiv producţii sporite de mi lucrării un ritm înalt, evi tenie Alionescu şi ceilalţi drei, lucrătorii coordonaţi
toate meridianele lumii. lizarea unor noi obiective. nereuri, de metale conexe. tând pierderile do boabe. se străduiesc să asigure de inginera Ana Maria
Avîncl în V-'dere faptul Astfel, în perioada Ultimi Noua etapă de dezvolta La C.A.P. Ruşi sînt culti lucrării un ritm susţinut
bine cunoscut şi îndelung lor 21 de ani, în luminoa re a patriei — cincinalul vate 'cu griu 130 ha. Hol de desfăşurare. MIRCEA LEPĂDATU
verificat de viaţă şi anu- 1 sa şi efervescenta „Epocă 1986—1990 —, prefigurată dele sînt frumoase, protni- TRAIAN BONDOR
me că o ţară este puterni Nicolae Ceauşescu", în Va de Congresul al XlII-lea ţînd o recoltă bogată la (Continuare în pag. a 2-a)
că şi bogată dacă dispune lea Jiului au apărut noile al partidului, situează, de
de materii prime şi resur exploatări miniere de la asemenea, în prim-planul
se energetice şi le valori Paroşeni, Bărbăteni, Live- politicii de industrializare,
fică la niveluri superioare zeni şi Valea de Brazi, e- dezvoltarea bazei de mate
de eficienţă, partidul şi sta chipate cu maşini, utilaje rii prime şi resurse ener
tul nostru dau cea mai şi instalaţii de înaltă pro getice. în acest domeniu,
mare atenţie dezvoltării ductivitate, prin care a primul an al celui de al
bazei de materii prime. în spoi'it în mare măsură pro treilea deceniu al „Epocii
acest sector se investesc ducţia de cărbune energe Nicolae Ceauşescu" pune
an de an însemnate fon tic şi cocsificabil a acestui în faţa oamenilor muncii
duri pentru intensificarea important centru carboni hunedoreni care lucrează
cercetării geologice, iden fer al ţării. De asemenea, în domeniul geologico-mi-
tificarea de noi - rezerve au fost dezvoltate şi mo nier sarcini de mare im
minerale şi aducerea lor în dernizate capacităţile de portanţă şi complexitate.
circuitul economic, pentru producţie de la minele Lu- Va continua extinderea şi
dotarea unităţilor de ex peni, Uricani, Vulcan, Pe modernizarea capacităflor
ploatare şi preparare cu trila, Aninoasa, preparaţii^ existente şi se vor da în
maşini, utilaje şi instalaţii le de la Lupeni, Petrila şi exploatare noi obiective, se
moderne, de mare produc Coroeşti, şi-au amplificat vor introduce tehnologii de
tivitate. preocupările colectivele de lucru înaintate, se va per
_ în repetate rînduri, se proiectanţi şi cercetători fecţiona forţa de muncă.
cretarul general al parti. de la I.P.C.M.C. şi de con Pe frontul cărbunelui —
dului, tovarăşul Nicolae structori de la I.A.C.M.M. hrană indispensabilă in
Ceauşescu, s-a întîlnit — Petroşani, în vederea exe dustriei — geologii îşi in
în cadrul unor vizite de cutării unor noi obiective tensifică strădaniile în ve
lucru sau al unor consfă şi promovarea în exploa derea identificării de noi
tuiri la nivel central — cu tarea şi prepararea cărbu rezerve, capacităţile do
producţie de la Lupeni-sud La C.A.P. Ruşi, secerişul griului înregistrează un ritm sporit şi se efectuează In
condiţiile evitării oricărei risipo de boabe.
(Continuare în pag. a 2-a)
în frunte sînt totdeauna cei mai harnici
Sînt mai bine de cinei avem noi grijă să fie aşa mare la înfăptuirea pro taţi în abataje, care au
ani de eînd la mina Pe- cum le dorim. Sîntem o gramului de dezvoltare a cerut eforturi în plus, dă
trila brigada lui Ştefan familie unită, cu un scop bazei de materii prime e- ruire, strădanii susţinute
Alba, din cadrul sectoru unic ; să ne facem datoria, ncrgeticc. pentru a le învinge, dar au
lui IV, obţine rezultate deo să extragem mai mult căr O brigadă care face înţeles că aşa este mina
sebite în extracţia cărbu bune pentru economia na cinste minei Petrila ! Suc şi că de ei depind multe
nelui, se situează printre ţională. Şi asta facem. cesele sale se datorează în subteran.
formaţiile fruntaşe ale în — Ce rezultate a obţi în primul rînd oamenilor, Brigada lui Ştefan Alba.
treprinderii, chiar ale Com nut, de la începutul anu acelora care, prin exem aflată într-o permanentă
binatului „Valea Jiului". lui, brigada pe care o plul viu al minerului care cursă de autodepăşirc, a
Faptele sînt edificatoare, conduceţi ? coordonează activitatea bri luat un avans considerabil
în anii cincinalului 1981— — Pe şase luni, rapoar- găzii — Ştefan Alba. a se- în producţie — de peste o
1985, minerii acestei bri lună —, extrage cărbune
găzi, printr-o organizare .şi in contul lunii august. în
o mobilizare în muncă spiritul orientărilor şi sar
demne de toată lauda, au cinilor trasate de plenara
extras suplimentar sarci C. C. al P.C.R., din 23 —24
nilor de plan peste 176 000 iunie ac., minerii de la
tone de cărbune; Cel de-al tele indică un spor pe filor de schimb Nicolae Petrila, din bazinul carbo
optulea cincinal a debutat, brigadă de 28 479 tone. în Şerban, Karol Bartha, Va-
de asemenea, sub auspicii prima decadă din luna iu sile I-Ierineanu. Dumitru nifer al Văii Jiului, sîut
bune pentru harnicii mi lie am dat peste plan circa Mihai, Iordache Porumb, ferm hotărîţi să-şi intensi
neri petrileni din brigada 1 400 tone de cărbune. Ion Alupoaic, Gavrilă Mihai fice eforturile în abataje
amintită. Avem condiţii corespunză şi Anton Bakos, pun umă pentru a mări producţiile
— Sîntem 70 de ortaci toare pentru a majora. în rul cu toată nădejdea a- extrase zilnic şi a întîm-
în brigadă — nc-a spus, la cinstea.' măreţei sărbători colo în abataje, se organi
ieşirea din schimb, Ştefan naţionale de la 23 Au zează şi mobilizează, îi pina măreaţa sărbătoare de
Ţcşătoria de mătase Deva. In imagine, canetatoarea Ele la 23 August cu noi suc
na Jurcoanc din atelierul preparaţie pregăteşte materia Alba. Ne desfăşurăm ac gust \şi a „Zilei mineru atrag şi pe cei mai tineri,
primă, pentru intrarea în prelucrare. tivitatea în trei locuri de lui", producţia suplimen cu mai puţină experien cese în muncă.
Foto N. GHEORGHIU muncă distincte. Fronta tară şi a aduce pe această ţă, la extracţia cărbune
lele sînt bune. De fapt, cale o contribuţie mai lui. Şi ei au avut greu- LIVIU BRAICA
