Page 46 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 46
»ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
E x p o r t u l - sarcină prioritară Acţiuni Contribuţie majoră la formarea,
în munca organizaţiei de partid consacrate Anului personalităţii omului nou
Internaţional
Discuţia cu t o v a r ă ş a aşezat in prim-planul mun gradul de implicare şi com u,:io Tel
Elena Brînduşa, secretar al cii comuniştilor. în acest petenţă al organelor şi or In sistemul educaţiei poete ale vieţii internaţio 11,1)5 I.u
• Te
comitetuluHde partid de la sens, comitetul de partid ganizaţiilor de partid. Ca al Păcii permanente, universitatea nale, au adus în priin- Kli
întreprinderea „Vidra" a indicat şi a trasat sar o materializare a măsurilor i cultural-ştiinţifică se în plan informaţii despre cu toi
(CC
Orăştie, a relevat cu cla cină ca şi c.o.m., biroul politico-organizatorice şi scrie ca un factor de rea ceriri ştiinţifice şi telurice 1.2,10 Di
ritate următorul lucru : executiv al acestuia, orga tehnice, a propunerilor şi Comitetul de partid din lă eficienţă, cursurile şi recente. lui
pentru activitatea organe nizaţiile de bază, cele de căutărilor permanente ale Combinatul siderurgic Hu cercurile sale aplicative Educaţia materialist-ştiin- zic
lor şi organizaţiilor de masă şi obşteşti, practic acestora, s-a reuşit o. mai nedoara a adoptat un pro oferind informaţii utile din ţifică a cetăţenilor a deve 13.00 AII
(p:
partid exportul constituie întreaga forţă politică şi fermă orientare a muncii gram conţinînd un impor diverse domenii de acti 14,45 Pa
rei
o sarcină prioritară. „De organizatorică, prin for spre domeniile esenţiale ale tant număr de acţiuni vitate, contribuind la for nit domeniu de bază al ac 15.00 In,
realizarea acestui indica mele specifice, să-şi cana producţiei pentru export. politico-educative consa tivităţii universităţii cul- mi
tor — spunea interlocuto lizeze eforturile înspre acest Să subliniem în acest con crate Anului Internaţional marea omului nou, cu o turah.ştiinţifice. Au fost 19.00 Tu
rul — depind foarte multe obiectiv, să contribuie mai text îmbunătăţirea activi al Păcii. înaltă conştiinţă, partici abordate aspecte vizînd 19,15 Ţa
lucruri, între care aprovi tăţii de aprovizionare cu în sala c.f.u. a avut loc pant activ la edificarea „Tineretul şi religia", „Pro deţ
an
zionarea unităţii cu mate materiile prime şi materia un simpozion cu tema societăţii socialiste. gresul socio-cultural şi. in Iul
rii prime de import este Problemele lele necesare, ridicarea ca „Aprecierile Congresului il „Anul şcolar recent în fluenţa lui asupra feno 19,40 Cîl
unul dintre cele mai im economice — lităţii produselor, mai buna XlII-lea al partidului cu cheiat, ne spunea tovară menului religios pe plan o De
a
portante. Tocmai de aceea, funcţionare a maşinilor, privire la situaţia intei na şul Dumitru Ciur, instruc era
comitetul de pattid, con în centrul activiîoţii instalaţiiloV şi utilajelor ţională actuală şi orientă mondial", „Ateismul mili llzi
ducerea colectivă, cele 10 organizaţiilor etc. Toate acestea, de rile fundamentale->ale poli torul de specialitate al tant şi libertatea de con ?i cu
organizaţii de bază au de partid sigur, printr-un sporit ticii externe a partidului şi casei de cultură, a consti ştiinţă". La rîndul lor, te :
situat această activitate în aport politic şi profesio statului nostru". La ac tuit pentru universitatea .cursurile tehnico-ştiinţifice cui
soc
centrul preocupărilor de nal al membrilor de partid. ţiune au participat 200 de cultural-ştiinţifică din Brad au programat teme pri lui
fiecare zi. Se poate spune consistent la realizarea Ca urmare, în ansamblu, propagandişti de la învâ- o etapă în care s-a accen vind calitatea şi competi lor
chiar că producţia pentru sarcinilor. încă de la în producţia destinată parte ţămînlul politico-ideologic. tuat rolul informativ-for- tivitatea produselor, meto 20,35 Fiii
mu
export este în atenţia noas ceputul anului, prin pla nerilor externi a crescut Din iniţiativa comitetului mativ al acestei instituţii. de de modernizare a pro Pro
tră în fiecare moment, ur nurile de muncă şedinţele în această perioadă cu 90 de partid al uzinei nr. 1, la ril<
mărită pas cu pas pe în de birou, adunările gene ia sută în comparaţie cu U.C.C. s-a desfăşurat o Pentru a-i spori eficienţa ducţiei, valorificarea supe- lor,
tregul proces tehnologic rale, plenare, de fapt prm cea a anului trecut. Iată masă rotundă purtînd ge 21,50 Te.
22,00 Inc/
Tot ceea ce întreprindem, întreaga activitate desfă deci o imagine a ceea ce nericul „Iniţiativele Româ mu.
întreaga noastră muncă în şurată, s-a urmărit ca or înseamnă ia „Vidra” Orăş- niei socialiste, ale pre U ni verşi tatea cultural-ştiinţifică
această direcţie urmăreşte, ganele şi organizaţiile de lie efort, căutări, muncă şi şedintelui său, • tovarăşul
în principal, realizarea rit partid să-şi regăsească mai strădanie, pentru a răs Nicolae Ceauşescu, cu pri 20,00 Tel
mică a producţiei, la un eficient eforturile în rea punde cit mai bine cerin vire la întărirea păcii şi s-au adus îmbunătăţiri rioară a materiilor prime 20,20 Ori
ţi i i
înalt nivel calitativ şi, con lizarea exportului. De cîte ţelor şi exigenţelor puse securităţii internaţionale". structurii cursurilor tehni- şi materialelor, căi şi fac 20,35 Tei
form cerinţelor pieţei, ori se simte nevoia sînt în faţa organizaţiilor de co-economiee, ştiinţifice, e- tori de reducere a chel lor.
crearea unor modele cu un analizate în acest cadru partid în realizarea indi De asemenea, la biblio fectuîndu-se o mai bună tuielilor de producţie, creş 20,50 Tei
Ian
ridicat grad de competiti activitatea economică a fie catorilor stabiliţi. teca clubului „Siderurgis- orientare spre specificul terea eficienţei economice a HI;
vitate şi fiabilitate". cărei secţii sau sector, rea Subliniind aceste lucruri, tul", In organizarea comi unităţilor 'economice de la întreprinderilor. nin
Este firesc să fie aşa, lizările dobîndite, contri trebuie spus însă că în tetului sindicatului side- nivelul oraşului. S-a ur <>« -„o Te |
din moment ce întreprin buţia tuturor factorilor, in conducerea acestei com rurgiştilor a fost deschisă A fost evidenţiată poli
derea „Vidra" Orăştie este clusiv a celor de condu plexe activităţi se acordă o expoziţie de carte : „Din mărit, în acelaşi timp, îm tica activă internă şi ex
unul dintre principalii ex cere şi execuţie. Sînt o importanţă deosebită îm gîndirea social-politică a bunătăţirea structurii cer ternă a partidului şi sta
portatori din judeţ. Din supuse, de asemenea, gîn- bunătăţirii şi perfecţionării, t o v a r ă ş u l u i Nicolae curilor tehnice-aplicative. tului nostru, a secretarului
colo de acest considerent, dirii colective lipsurile,'de stilului si metodelor de Ceauşescu, consacrată păcii în total, in cadrul univer general, preşedintele Repu
mai trebuie spus că, faţă ficienţele, sînt stabilite mă muncă ale organelor şi or sităţii cultural-ştiinţifice blicii, tovarăşul Nicolae
de aceeaşi perioadă a anu suri concrete, răspunderi ganizaţiilor do partid. Este şi nou ordini economice Brad au funcţionat 18 Ceauşescu, iniţiativele sale
lui 1985, în 1986 producţia care să ducă !a îmbunătă necesar acest lucru întrucît internaţionale". cursuri cu caracter ştiinţi de pace care au trezit un BUCI
Act nai i
destinată pieţei externe a ţirea muncii intr-un do trebuie să se simtă mai Programul cuprinde multe fic, tehnico-economic, de larg ecou în lumea. în Uic.fl *
sporit cu 90 la sută. Sufi meniu sau altui. consistent competenţa şi alte .asemenea manifestări Revista
ciente motive pentru ca Ceea ce se poate spune implicarea responsabilă a ce evocă şi pledează pen istorie, cultură şi civiliza treagă (cursul — „Româ dloprog
tot ceea ce presupune ac legat de o atare activitate tuturor comuniştilor. tru cunoaşterea de către ţie românească şi 11 cer nia şi marile probleme ale Magazi
De toat
tivitatea de export să fie este că a sporit simţitor VALENTIN NEAGU curi tehnico-aplicative. La lumii contemporane"). Radioju
oamenii muncii a principa conducerea lor au fost a- S-au accentuat momente magazi
lelor componente ale vio trase cadre didactice, in de seamă ale istoriei po Unda v
ţii internaţionale contem gineri, buni specialişti, oa porului nostru, izvoarele, muzicii d
letln
porane, precum şi a acţiu rietăţi
meni cu reale calităţi psiho unitatea şi specificitatea Publici
nilor pe care partidul şi pedagogie şi care se bu civilizaţiei geto-dace, alte zicotec;
statul nostru le-au iniţiat Atlas c
cură de prestigiu la nive probleme fundamentale ale instrun
promovează
pentru
şi
Ie
Creşterea producţiilor de legume soluţionarea problemelor lul oraşului". istoriei naţionale, litera diojurn
te ; 20,
majore ale actualităţii din De un real interes s-au tura română în contextul drumul
literaturii universale.
(Urmare din pag. 1) Adam Munteanu au trecut nr. 8 Băcia, conduse de lume. Astfel, comitetele bucurat cursurile : „Ten ce : El
Turneu
cu nădejde ia prăşi tul viei, inginerii Viorel Cornea şi, sindicatelor de la lamino dinţe în evoluţia situaţiei Toate aceste cursuri şi Radio ji
Udrescu, şefa fermei, re pichetat, săpatul gropiloi respectiv, Romulus Rodnic. rul de 800 mm, secţia I politice internaţionale", or cercuri au menirea de a ramlc
manţe
coltau varză şi morcovi — pentru montarea spolierilor, Referindu-ne la aceste două furnale, O.S.M. I şi II au crea largi deschideri în Mihai
„am livrat pînă acum 25 lucrare pe care s-au an ferme, trebuie să subli ganizat la ocolul silvic şi conştiinţa şi gradul de Momcn
tone de varză şi 15 000 le gajat să o încheie în cît niem ajutorul efectiv pe organizat expuneri avînd condus de prof. Dorin > ;tur
gături de morcovi" preciza mai scurt timp. care îl dau legumiculto ca temă „Dezarmarea, în Crişan, „Civilizaţia secolu cunoaştere al oamenilo. — 24,00
inginera. în cîmp, se efec Inginera Eleno Cîmpeanu. rilor cei 100 de elevi de la lăturarea pericolului nu lui XX" — la Cooperati muncii, locuitori ai aces
tua praşila manuală la şeful fermei nr. 6 Simeria, liceele sanitar şi industrial clear — îndatorire primor tor meleaguri de nepieri
fasole, tomate şi felină. Me aflată la datorie împreună nr. 2 din Hunedoara, a- dială a tuturor statelor şi va meşteşugărească „Moţul", toare istorie a poporului
canizatorul Nicolae Nico- cu lucrătorii din subordi- flaţi aici în tabără de popoarelor lumii". coordonat dc Emilian Ra român, de bogate şi pro
„Veniţi
patriotică.
laescu executa cea de a nea sa preciza că majori muncă începutul lunii — Sînt prevăzute de aseme ci ovicl, „Fenomenul reli
la
de
DEV.
treia praşilă mecanică la tatea lucrărilor aferente ţinea să sublinieze direc nea în program concur gios contemporan" — la funde împliniri ale anilor (Patria
ardei. Că se muncea bine acestei perioade sînt in suri, seri de diapozitive, socialismului, îndeosebi- ale tal a
şi cu răspundere o dove prag de finalizare. Este torul asociaţiei — tinerii expuneri, spectacole muzi- fabrica de producţie in perioadei deschise de Con DOAR.
uita n!
deau culturile care erou vorba de tratamentele la hunedoreni muncesc zilnic cal-coregrafice ş.a. cu pro dustrială şi prestări servi gresul ai I X-lea al parti A); s
curate de buruieni şi fru cartofi, tomate şi varză, cu răspundere şi hărni cii, condus de ■Mihai Da- dern -
mos dezvoltate. praşila mecanică la varza cie, depăşindu-şi normele, nunţat mesaj de pace. vid. Cursurile au progra- dului. seriile
în ferma nr. 5 pomicolă pe şapte hectare, cît şi la recoltai, praşilă şi la Căsăto
(A r t i
(şef de fermă Ana Ui-mlăş) praşiiele manuale la cele alte lucrări de sezon". EMILIA CIOB mat dezbateri oglindind as- MINEL BODEA A v e r
activitatea era, de aseme lalte culturi. De asemenea, târlo
nea, în toi. Se executa se recoltau şi aici ceapa şi de tu
brie);
praşila între rîndurile de rădăcinoasele. Şefa fermei tiţle (
pomi, se strîngea şi trans evidenţia hărnicia dove Constantin Godină — proporţie cu timpul lucrat Superi
porta finul cosit din livadă. dită constant de lucrătoa Geoagiu : (n situaţia la de la data de 1 ianuarie VULC.
Cărui)
Tratamentele fitosanitare rele din formaţiile conduse lnm,nc ^CITITORII care vă referiţi cu prima pînă la data pensionării. de
le efectua mecanizatorul de Viorica Polgar şi Vio întrebare, ajutorul de boa Cea de a doua întrebare U R I '
Pavel Vinerean. Activitate leta Cătană. lă se calculează cu pro — este de fapt, o sesizare rin n
intensă am găsit în via de Cam în acelaşi mod se AVEŢI CUVÎNTUl centul maxim de 85 la sută — o transmitem pe aceas BRAD
coaze
ia Cărpiniş. Lucrătorii con desfăşoară lucrurile şi la din retribuţia tarifară indi tă cale Direcţiei comer GURA
duşi de şeful de echipă fermele nr. 7 Rapolt şi „Locuiesc de mai mulţi de cînd s-a defectat din ferent de natura contrac ciale judeţene : magazinul (Minei
ani în blocul M 1, strada nou. Şi ne este atît de tului de muncă sau de alimentar din Ruda—Ghe vadan
mislur
23 August, din Deva, Ia greu sâ urcăm 7, 8, 9, 10 vechimea neîntreruptă în lari nu primeşte ambalaje GEOA
muncă. In acelaşi procent
Intensă dezvoltare etajul VII. Ca şl mine sînt etoje pe jos, în mîini cu şi în aceleaşi condiţii se de sticlă. Cum recupera doi
HAŢE
rea materiilor prime şi ma
mai mulţi oameni în vîrstâ,
cumpărături trebuitoare zil
ela);
unii suferinzi, care locuim nic omului. Ne gîndim că plăteşte şi incapacitatea terialelor refolosibile este vals ;
(Urmare din pag. 1) re a metalelor din masa ţ la etajele superioare ale dacă rîndurile noastre vor temporară din cauză de ac legiferată, avem convinge boboc
minieră. i blocului. Pînă acum n-am apare la ziar, cei răspun cident de muncă precum rea că cei cărora le-am tură);
scurta
şi Petrila-sud se află în Hotărîţi să materializeze / ovut necazuri cu liftul. Se zători de soarta liftului îşi şi cea datorată unei boli transmis sesizarea vor lua Sper
stadii finale de execuţie, neabătut indicaţiile şi în- ) mai defecta cîteodată, d-ar vor face datoria mai re profesionale. măsurile ce se impun. (Lunii
ca şi preparaţiile de la U- dru mările secretarului ge- 1 era reparat operativ. Era pede". (Marîa .Androne, în alte cazuri — la care
ricani şi Livezeni, care’vor neral al partidului, tova- • . acceptabil. Se împlinesc blocul M 1, etajul 7, aparta se referă cea de-a treia luliana Teglaş - Vulcan :
intra în funcţiune pînă la răşul Nicolae Ceauşescu, i însă azi—mîine două luni ment 46, Deva). întrebare a dv. — ajutorul In situaţia pe care ne-o
—
relataţi
v-a
unitatea
sfîrşitul acestui prim an privind dezvoltarea bazei ţ de boală se plăteşte în
al noului cincinal. de materii prime şi resur- i procent de 85 la sută din acordat corect concediul Pen
în celălalt mare sector se energetice, geologii şi j ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI retribuţia tarifară numai după 11 luni de la înca va fi
ai industriei extractive hu- sondorii, minerii şi prepa- ) Sabina Crişan - Deva : de a doua întrebare răs după o vechime neîntre drare. Numai că la durata va fi
nedorene — al minereuri ratorii, specialiştii, cerce- i întrucît cel de al treilea punsul este negativ. Nu ruptă în muncă de cel concediului cuvenit pa a- rări ■
miaza
lor — eforturile specialiş tătorii, toţi cei care lu- ! copil al dumneavoastră s-a este vorba de .incapacitatea puţin 8 ani. nu! în curs trebuia să a- cal v
dauge şi cota parte din
tilor, cercetătorilor, mine crează în acest domeniu în 1 născut înaintea intrării îh temporară de muncă a dv„ ploaie
rilor şi preparatorilor sînt judeţul nostru, acţionează ţ vigoare a Decretului 410/ ci de necesitatea îngrijirii Nicolae Georgesc — ceea ce vi se cuvenea pe cfircă s
va
orientate,.în noul cincinal, cu dăruire şi responsabili- i 1985 (1 ianuarie 1986) in copilului bolnav în vîrstâ lunile lucrate din anul mode
1985. Dacă nu aţi primit
spre punerea în valoare a tate, obţin rezultate deo- » demnizaţia de naştere este de pînă la trei ani. Pentru Ghelari : Dacă pînă la data vest
noi resurse minerale, spo sebite, sporindu-şi neconte- ţ de 1 000 lei. Pentru a o asemenea cazuri H.C.M. pensionării nu aţi efectuat acest drept şi unitatea re rile r
fl cu
rirea productivităţii, prin nit contribuţia — prin ţ obţine, adresaţi-vă cu cere 880/1965 nu prevede între concediu! de odihnă pe fuză să vi-l acorde, vă grade
mecanizarea tot mai susţi munca şi realizările lor — i re Consiliului popular ol ruperea concediului de anul în curs, acesta vi se puteţi adresa cu acţiune la Intre
nută a lucrărilor in sub municipiului Deva. La cea odihnă. compensează în bani în comisia de judecată. mine;
teran şi în'cariere, creşte la dezvoltarea multilatera- j văl.
rea indicilor de j-cetipera- lă a patriei.