Page 46 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 46

»ag. 2                                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI N



                       E x p o r t u l - sarcină prioritară                                        Acţiuni               Contribuţie majoră la formarea,

                  în munca organizaţiei de partid                                           consacrate Anului                 personalităţii omului nou


                                                                                               Internaţional
             Discuţia   cu   t o v a r ă ş a    aşezat  in  prim-planul  mun­  gradul  de  implicare  şi  com­                                                                u,:io Tel
           Elena  Brînduşa,  secretar  al   cii   comuniştilor.   în   acest   petenţă  al  organelor  şi  or­           In   sistemul   educaţiei   poete  ale  vieţii  internaţio­  11,1)5 I.u
                                                                                                                                                                                • Te
            comitetuluHde  partid  de  la   sens,   comitetul   de   partid   ganizaţiilor   de   partid.   Ca   al Păcii  permanente,   universitatea   nale,   au   adus   în   priin-   Kli
           întreprinderea     „Vidra"   a  indicat  şi  a  trasat  sar­  o  materializare  a  măsurilor   i            cultural-ştiinţifică   se   în­  plan  informaţii  despre  cu­  toi
                                                                                                                                                                                (CC
           Orăştie,  a  relevat  cu  cla­  cină  ca  şi  c.o.m.,  biroul   politico-organizatorice   şi                scrie  ca  un  factor  de  rea­  ceriri   ştiinţifice   şi   telurice   1.2,10 Di
            ritate   următorul   lucru   :   executiv  al  acestuia,  orga­  tehnice,   a   propunerilor   şi   Comitetul   de   partid   din   lă   eficienţă,   cursurile   şi   recente.  lui
            pentru   activitatea   organe­  nizaţiile  de  bază,  cele  de   căutărilor   permanente   ale   Combinatul   siderurgic   Hu­  cercurile   sale   aplicative   Educaţia   materialist-ştiin-   zic
           lor   şi   organizaţiilor   de   masă   şi   obşteşti,   practic   acestora,  s-a  reuşit  o.  mai   nedoara  a  adoptat  un  pro­  oferind  informaţii  utile  din   ţifică  a  cetăţenilor  a  deve­  13.00  AII
                                                                                                                                                                                 (p:
           partid   exportul   constituie   întreaga   forţă   politică   şi   fermă   orientare   a   muncii   gram  conţinînd  un  impor­  diverse   domenii   de   acti­  14,45 Pa
                                                                                                                                                                                 rei
           o   sarcină   prioritară.   „De   organizatorică,   prin   for­  spre  domeniile  esenţiale  ale   tant   număr   de   acţiuni   vitate,   contribuind   la   for­  nit  domeniu  de  bază  al  ac­  15.00  In,
           realizarea   acestui   indica­  mele  specifice,  să-şi  cana­  producţiei   pentru   export.   politico-educative   consa­            tivităţii   universităţii   cul-   mi
           tor  —  spunea  interlocuto­  lizeze  eforturile  înspre  acest   Să  subliniem  în  acest  con­  crate   Anului   Internaţional   marea  omului  nou,  cu  o   turah.ştiinţifice.   Au   fost   19.00  Tu
           rul  —  depind  foarte  multe   obiectiv, să contribuie mai  text   îmbunătăţirea   activi­  al Păcii.      înaltă   conştiinţă,   partici­  abordate   aspecte   vizînd   19,15 Ţa
            lucruri,  între  care  aprovi­                       tăţii   de   aprovizionare   cu   în  sala  c.f.u.  a  avut  loc   pant   activ   la   edificarea   „Tineretul  şi  religia",  „Pro­  deţ
                                                                                                                                                                                 an
           zionarea  unităţii  cu  mate­                         materiile  prime  şi  materia­  un   simpozion   cu   tema   societăţii socialiste.  gresul  socio-cultural  şi.  in­  Iul
           rii  prime  de  import  este      Problemele          lele  necesare,  ridicarea  ca­  „Aprecierile   Congresului   il   „Anul  şcolar  recent  în­  fluenţa   lui   asupra   feno­  19,40 Cîl
           unul  dintre  cele  mai  im­     economice —          lităţii  produselor,  mai  buna   XlII-lea   al   partidului   cu   cheiat,   ne   spunea   tovară­  menului   religios   pe   plan   o De
                                                                                                                                                                                a
            portante.  Tocmai  de  aceea,                        funcţionare   a   maşinilor,   privire  la  situaţia  intei  na­  şul  Dumitru  Ciur,  instruc­                 era
           comitetul   de   pattid,   con­  în centrul activiîoţii   instalaţiiloV   şi   utilajelor   ţională   actuală   şi   orientă­          mondial",   „Ateismul   mili­  llzi
            ducerea   colectivă,   cele   10   organizaţiilor    etc.   Toate   acestea,   de­  rile  fundamentale->ale  poli­  torul   de   specialitate   al   tant  şi  libertatea  de  con­  ?i cu
            organizaţii   de   bază   au      de partid          sigur,   printr-un   sporit   ticii  externe  a  partidului  şi   casei  de  cultură,  a  consti­  ştiinţă".   La   rîndul   lor,   te :
            situat  această  activitate  în                      aport   politic   şi   profesio­  statului   nostru".   La   ac­  tuit   pentru   universitatea   .cursurile   tehnico-ştiinţifice   cui
                                                                                                                                                                                 soc
            centrul   preocupărilor   de                         nal  al  membrilor  de  partid.   ţiune  au  participat   200  de   cultural-ştiinţifică   din   Brad   au   programat   teme   pri­  lui
            fiecare  zi.  Se  poate  spune   consistent   la   realizarea   Ca   urmare,   în   ansamblu,   propagandişti   de   la   învâ-   o  etapă  în  care  s-a  accen­  vind   calitatea   şi   competi­  lor
            chiar   că   producţia   pentru   sarcinilor.  încă  de  la  în­  producţia   destinată   parte­  ţămînlul politico-ideologic.  tuat   rolul   informativ-for-   tivitatea   produselor,   meto­  20,35 Fiii
                                                                                                                                                                                 mu
            export  este  în  atenţia  noas­  ceputul   anului,   prin   pla­  nerilor   externi   a   crescut   Din   iniţiativa   comitetului   mativ   al   acestei   instituţii.   de  de  modernizare  a  pro­  Pro
            tră  în  fiecare  moment,  ur­  nurile   de   muncă   şedinţele   în  această  perioadă  cu  90   de  partid  al  uzinei  nr.  1,  la                               ril<
            mărită  pas  cu  pas  pe  în­  de   birou,   adunările   gene   ia  sută  în  comparaţie  cu   U.C.C.   s-a   desfăşurat   o   Pentru a-i spori eficienţa  ducţiei, valorificarea supe-  lor,
            tregul   proces   tehnologic   rale,  plenare,  de  fapt  prm   cea  a  anului  trecut.  Iată   masă   rotundă   purtînd   ge­                                   21,50 Te.
                                                                                                                                                                             22,00 Inc/
            Tot   ceea   ce   întreprindem,   întreaga   activitate   desfă­  deci  o  imagine  a  ceea  ce   nericul   „Iniţiativele   Româ­                                   mu.
            întreaga  noastră  muncă  în   şurată,  s-a  urmărit  ca  or­  înseamnă  ia  „Vidra”  Orăş-   niei   socialiste,   ale   pre­  U ni verşi tatea cultural-ştiinţifică
            această   direcţie   urmăreşte,   ganele   şi   organizaţiile   de   lie  efort,  căutări,  muncă  şi   şedintelui   său,   •   tovarăşul
            în  principal,  realizarea  rit­  partid  să-şi  regăsească  mai   strădanie,   pentru   a   răs­  Nicolae  Ceauşescu,  cu  pri­                                 20,00 Tel
            mică  a  producţiei,  la  un   eficient   eforturile   în   rea­  punde  cit  mai  bine  cerin­  vire   la   întărirea   păcii   şi   s-au   adus   îmbunătăţiri   rioară   a   materiilor   prime   20,20 Ori
                                                                                                                                                                                ţi i i
            înalt  nivel  calitativ  şi,  con­  lizarea  exportului.  De  cîte   ţelor   şi   exigenţelor   puse   securităţii internaţionale".  structurii   cursurilor   tehni-   şi  materialelor,  căi  şi  fac­  20,35 Tei
            form    cerinţelor   pieţei,   ori   se   simte   nevoia   sînt   în   faţa   organizaţiilor   de          co-economiee,   ştiinţifice,   e-   tori  de  reducere  a  chel­  lor.
            crearea  unor  modele  cu  un   analizate   în   acest   cadru   partid   în   realizarea   indi­  De  asemenea,  la  biblio­  fectuîndu-se   o   mai   bună   tuielilor  de  producţie,  creş­  20,50  Tei
                                                                                                                                                                                Ian
            ridicat  grad  de  competiti­  activitatea  economică  a  fie­  catorilor stabiliţi.  teca   clubului   „Siderurgis-   orientare   spre   specificul   terea  eficienţei  economice  a   HI;
            vitate şi fiabilitate".   cărei  secţii  sau  sector,  rea­  Subliniind   aceste   lucruri,   tul",  In  organizarea  comi­  unităţilor  'economice  de  la   întreprinderilor.  nin
             Este  firesc  să  fie  aşa,   lizările   dobîndite,   contri­  trebuie   spus   însă   că   în   tetului   sindicatului   side-   nivelul   oraşului.   S-a   ur­  <>« -„o  Te |
            din   moment   ce   întreprin­  buţia  tuturor  factorilor,  in­  conducerea   acestei   com­  rurgiştilor   a   fost   deschisă       A  fost  evidenţiată  poli­
            derea  „Vidra"  Orăştie  este   clusiv  a  celor  de  condu­  plexe   activităţi   se   acordă   o  expoziţie  de  carte  :  „Din   mărit,  în  acelaşi  timp,  îm­  tica  activă  internă  şi  ex­
            unul  dintre  principalii  ex­  cere   şi   execuţie.   Sînt   o  importanţă  deosebită  îm­  gîndirea   social-politică   a   bunătăţirea   structurii   cer­  ternă  a  partidului  şi  sta­
            portatori   din   judeţ.   Din­  supuse,  de  asemenea,  gîn-   bunătăţirii   şi   perfecţionării,   t o v a r ă ş u l u i    Nicolae   curilor   tehnice-aplicative.   tului  nostru,  a  secretarului
            colo   de   acest   considerent,   dirii   colective   lipsurile,'de­  stilului   si   metodelor   de   Ceauşescu,   consacrată   păcii   în  total,  in  cadrul  univer­  general,   preşedintele   Repu­
            mai  trebuie  spus  că,  faţă   ficienţele,  sînt  stabilite  mă­  muncă  ale  organelor  şi  or­          sităţii    cultural-ştiinţifice   blicii,   tovarăşul   Nicolae
            de  aceeaşi  perioadă  a  anu­  suri   concrete,   răspunderi   ganizaţiilor  do  partid.  Este   şi   nou   ordini   economice   Brad   au   funcţionat   18   Ceauşescu,   iniţiativele   sale
            lui  1985,  în  1986  producţia   care  să  ducă  !a  îmbunătă­  necesar  acest  lucru  întrucît   internaţionale".  cursuri  cu  caracter  ştiinţi­  de  pace  care  au  trezit  un   BUCI
                                                                                                                                                                             Act nai i
            destinată   pieţei   externe   a   ţirea   muncii   intr-un   do­  trebuie   să   se   simtă   mai   Programul   cuprinde   multe   fic,   tehnico-economic,   de   larg   ecou   în   lumea.   în­  Uic.fl *
            sporit  cu  90  la  sută.  Sufi­  meniu sau altui.   consistent   competenţa   şi   alte   .asemenea   manifestări                                               Revista
            ciente   motive   pentru   ca   Ceea  ce  se  poate  spune   implicarea   responsabilă   a   ce  evocă  şi  pledează  pen­  istorie,  cultură  şi  civiliza­  treagă  (cursul  —  „Româ­  dloprog
            tot  ceea  ce  presupune  ac­  legat  de  o  atare  activitate   tuturor comuniştilor.  tru   cunoaşterea   de   către   ţie  românească  şi   11  cer­  nia  şi  marile  probleme  ale   Magazi
                                                                                                                                                                             De  toat
            tivitatea de export să fie  este că a sporit simţitor      VALENTIN NEAGU                                  curi   tehnico-aplicative.   La   lumii contemporane").  Radioju
                                                                                            oamenii  muncii  a  principa­  conducerea  lor  au  fost  a-   S-au   accentuat   momente   magazi
                                                                                            lelor   componente   ale   vio   trase   cadre   didactice,   in­  de  seamă  ale  istoriei  po­  Unda  v
                                                                                            ţii   internaţionale   contem­  gineri,  buni  specialişti,  oa­  porului   nostru,   izvoarele,   muzicii  d
                                                                                                                                                                             letln
                                                                                            porane,  precum  şi  a  acţiu­                                                   rietăţi
                                                                                                                       meni  cu  reale  calităţi  psiho­  unitatea   şi   specificitatea   Publici
                                                                                            nilor   pe   care  partidul   şi   pedagogie  şi  care  se  bu­  civilizaţiei   geto-dace,   alte   zicotec;
                                                                                            statul nostru le-au iniţiat                                                      Atlas  c
                                                                                                                       cură  de  prestigiu  la  nive­  probleme   fundamentale   ale   instrun
                                                                                                    promovează
                                                                                                               pentru
                                                                                            şi
                                                                                                Ie
               Creşterea producţiilor de legume                                             soluţionarea   problemelor   lul oraşului".           istoriei   naţionale,   litera­  diojurn
                                                                                                                                                                             te  ;  20,
                                                                                            majore   ale   actualităţii   din   De  un  real  interes  s-au   tura   română   în   contextul   drumul
                                                                                                                                                  literaturii universale.
                 (Urmare din pag. 1)   Adam  Munteanu  au  trecut   nr. 8   Băcia, conduse   de  lume.   Astfel,   comitetele   bucurat   cursurile   :   „Ten­              ce  :  El
                                                                                                                                                                             Turneu
                                       cu  nădejde  ia  prăşi  tul  viei,   inginerii  Viorel  Cornea  şi,   sindicatelor   de   la  lamino­  dinţe   în   evoluţia   situaţiei   Toate   aceste   cursuri   şi   Radio  ji
            Udrescu,   şefa   fermei,   re­  pichetat,   săpatul   gropiloi   respectiv,   Romulus   Rodnic.   rul  de  800  mm,  secţia  I   politice   internaţionale",   or­  cercuri   au  menirea  de  a   ramlc
                                                                                                                                                                             manţe
            coltau  varză  şi  morcovi  —   pentru   montarea   spolierilor,   Referindu-ne  la  aceste  două   furnale,  O.S.M.  I  şi  II  au   crea   largi   deschideri   în   Mihai
            „am  livrat  pînă  acum  25   lucrare  pe  care  s-au  an­  ferme,   trebuie   să   subli­                 ganizat  la  ocolul  silvic  şi   conştiinţa   şi   gradul   de   Momcn
            tone  de  varză  şi  15  000  le­  gajat  să  o  încheie  în  cît   niem   ajutorul efectiv   pe  organizat   expuneri   avînd   condus   de   prof.   Dorin     >   ;tur
            gături  de  morcovi"  preciza   mai scurt timp.      care   îl   dau   legumiculto­  ca  temă  „Dezarmarea,  în­  Crişan,   „Civilizaţia   secolu­  cunoaştere   al   oamenilo.   — 24,00
            inginera.  în  cîmp,  se  efec­  Inginera  Eleno  Cîmpeanu.   rilor  cei  100  de  elevi  de  la   lăturarea   pericolului   nu­  lui  XX"  —  la  Cooperati­  muncii,   locuitori   ai   aces­
            tua   praşila   manuală   la   şeful  fermei  nr.  6  Simeria,   liceele  sanitar  şi  industrial   clear  —  îndatorire  primor­     tor   meleaguri   de   nepieri­
            fasole,  tomate  şi  felină.  Me­  aflată   la   datorie  împreună   nr. 2   din Hunedoara,   a-  dială  a  tuturor  statelor  şi   va  meşteşugărească  „Moţul",   toare   istorie   a   poporului
            canizatorul   Nicolae   Nico-   cu   lucrătorii   din   subordi-   flaţi   aici   în   tabără   de   popoarelor lumii".  coordonat  dc  Emilian  Ra­  român,  de  bogate  şi  pro­
                                                                                    „Veniţi
                                                                          patriotică.
            laescu  executa  cea  de  a   nea  sa  preciza  că  majori­  muncă   începutul   lunii   —   Sînt  prevăzute  de  aseme­  ci  ovicl,  „Fenomenul  reli­
                                                                     la
                                                                 de
                                                                                                                                                                              DEV.
            treia   praşilă   mecanică   la   tatea   lucrărilor   aferente   ţinea   să sublinieze direc­  nea   în   program   concur­  gios   contemporan"   —   la   funde   împliniri   ale   anilor   (Patria
            ardei.  Că  se  muncea  bine   acestei   perioade   sînt   in                   suri,   seri   de   diapozitive,                      socialismului,  îndeosebi-  ale   tal a
            şi  cu  răspundere  o  dove­  prag   de   finalizare.   Este   torul   asociaţiei   —   tinerii   expuneri,   spectacole   muzi-   fabrica   de   producţie   in­  perioadei  deschise  de  Con­  DOAR.
                                                                                                                                                                             uita  n!
            deau   culturile   care   erou   vorba   de   tratamentele   la   hunedoreni   muncesc   zilnic   cal-coregrafice  ş.a.  cu  pro­  dustrială  şi  prestări  servi­  gresul  ai  I  X-lea  al  parti­  A);  s
            curate  de  buruieni  şi  fru­  cartofi,   tomate   şi   varză,   cu   răspundere   şi   hărni­            cii,  condus  de  ■Mihai  Da-                         dern  -
            mos dezvoltate.            praşila   mecanică   la   varza   cie,   depăşindu-şi   normele,   nunţat mesaj de pace.  vid. Cursurile au progra-  dului.           seriile
              în  ferma  nr.  5  pomicolă   pe   şapte   hectare,   cît   şi   la   recoltai,   praşilă   şi   la                                                            Căsăto
                                                                                                                                                                             (A  r  t  i
            (şef  de  fermă  Ana  Ui-mlăş)   praşiiele  manuale  la  cele­  alte lucrări de sezon".      EMILIA CIOB   mat dezbateri oglindind as-          MINEL BODEA      A  v e r
            activitatea  era,  de  aseme­  lalte  culturi.  De  asemenea,                                                                                                    târlo
            nea,   în   toi.   Se   executa   se  recoltau  şi  aici  ceapa  şi                                                                                              de   tu
                                                                                                                                                                             brie);
            praşila   între   rîndurile   de   rădăcinoasele.   Şefa   fermei                                                                                                tiţle   (
            pomi,  se  strîngea  şi  trans­  evidenţia   hărnicia   dove­                                                Constantin Godină —     proporţie  cu  timpul  lucrat   Superi
            porta  finul  cosit  din  livadă.   dită   constant   de   lucrătoa­                                       Geoagiu  :  (n  situaţia  la   de  la  data  de  1  ianuarie   VULC.
                                                                                                                                                                             Cărui)
            Tratamentele    fitosanitare   rele  din  formaţiile  conduse   lnm,nc ^CITITORII                          care  vă  referiţi  cu  prima   pînă la data pensionării.  de
            le   efectua   mecanizatorul   de  Viorica  Polgar  şi  Vio­                                               întrebare,  ajutorul  de  boa­  Cea de a doua întrebare  U  R  I  '
            Pavel   Vinerean.   Activitate   leta Cătană.                                                              lă  se  calculează  cu  pro­  —  este de fapt, o sesizare  rin n
            intensă  am  găsit  în  via  de   Cam  în  acelaşi  mod  se            AVEŢI CUVÎNTUl                      centul  maxim  de  85  la  sută   —  o  transmitem  pe  aceas­  BRAD
                                                                                                                                                                             coaze
            ia  Cărpiniş.  Lucrătorii  con­  desfăşoară   lucrurile   şi   la                                          din  retribuţia  tarifară  indi­  tă  cale  Direcţiei  comer­  GURA
            duşi de şeful de echipă    fermele nr. 7 Rapolt şi        „Locuiesc  de  mai  mulţi   de  cînd  s-a  defectat  din   ferent  de  natura  contrac­  ciale  judeţene  :  magazinul   (Minei
                                                                     ani  în  blocul  M  1,  strada   nou.  Şi  ne  este  atît  de   tului  de  muncă  sau  de   alimentar  din  Ruda—Ghe­  vadan
                                                                                                                                                                             mislur
                                                                    23  August,  din  Deva,  Ia   greu  sâ  urcăm  7,  8,  9,  10   vechimea   neîntreruptă   în   lari  nu  primeşte  ambalaje   GEOA
                                                                                                                       muncă.  In  acelaşi  procent
                  Intensă dezvoltare                                 etajul  VII.  Ca  şl  mine  sînt   etoje  pe  jos,  în  mîini  cu   şi  în  aceleaşi  condiţii  se   de  sticlă.  Cum  recupera­  doi
                                                                                                                                                                             HAŢE
                                                                                                                                                 rea  materiilor  prime  şi  ma­
                                                                     mai  mulţi  oameni  în  vîrstâ,
                                                                                              cumpărături  trebuitoare  zil­
                                                                                                                                                                             ela);
                                                                     unii  suferinzi,  care  locuim   nic  omului.  Ne  gîndim  că   plăteşte   şi   incapacitatea   terialelor   refolosibile   este   vals ;
                 (Urmare din pag. 1)   re a metalelor din masa   ţ   la  etajele  superioare  ale   dacă  rîndurile  noastre  vor   temporară  din  cauză  de  ac­  legiferată,  avem  convinge­  boboc
                                       minieră.                   i  blocului.  Pînă  acum  n-am   apare  la  ziar,  cei  răspun­  cident  de  muncă  precum   rea  că  cei  cărora  le-am   tură);
                                                                                                                                                                             scurta
            şi   Petrila-sud   se   află   în   Hotărîţi să materializeze   /  ovut  necazuri  cu  liftul.  Se   zători  de  soarta  liftului  îşi   şi  cea  datorată  unei  boli   transmis  sesizarea  vor  lua   Sper
            stadii   finale   de   execuţie,   neabătut indicaţiile şi în-   )  mai  defecta  cîteodată,  d-ar   vor  face  datoria  mai  re­  profesionale.  măsurile ce se impun.  (Lunii
            ca  şi  preparaţiile  de  la  U-   dru mările secretarului ge-   1  era  reparat  operativ.  Era   pede".   (Marîa   .Androne,   în  alte  cazuri  —  la  care
            ricani  şi  Livezeni,  care’vor   neral al partidului, tova- •   .  acceptabil.   Se   împlinesc   blocul  M  1,  etajul  7,  aparta­  se  referă  cea  de-a  treia   luliana  Teglaş  -  Vulcan  :
            intra  în  funcţiune  pînă  la   răşul Nicolae Ceauşescu,   i  însă azi—mîine două luni  ment 46, Deva).    întrebare  a  dv.  —  ajutorul   In  situaţia  pe  care  ne-o
                                                                                                                                                         —
                                                                                                                                                 relataţi
                                                                                                                                                                     v-a
                                                                                                                                                             unitatea
            sfîrşitul   acestui   prim   an   privind dezvoltarea bazei   ţ                                             de  boală  se  plăteşte  în
            al noului cincinal.        de materii prime şi resur-   i                                                   procent  de  85  la  sută  din   acordat   corect   concediul   Pen
              în   celălalt   mare   sector   se energetice, geologii şi   j  ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI                    retribuţia   tarifară   numai   după  11  luni  de  la  înca­  va  fi
            ai  industriei  extractive  hu-   sondorii, minerii şi prepa-   )  Sabina  Crişan  -  Deva  :   de  a  doua  întrebare  răs­  după  o  vechime  neîntre­  drare.  Numai  că  la  durata   va  fi
            nedorene  —  al  minereuri­  ratorii, specialiştii, cerce-   i  întrucît  cel  de  al  treilea   punsul  este  negativ.  Nu   ruptă  în  muncă  de  cel   concediului  cuvenit  pa  a-   rări  ■
                                                                                                                                                                             miaza
            lor  —  eforturile  specialiş­  tătorii, toţi cei care lu-   !  copil  al  dumneavoastră  s-a   este  vorba  de  .incapacitatea   puţin 8 ani.  nu!  în  curs  trebuia  să  a-   cal  v
                                                                                                                                                 dauge  şi  cota  parte  din
            tilor,   cercetătorilor,   mine­  crează în acest domeniu în   1  născut  înaintea  intrării  îh   temporară  de  muncă  a  dv„                                  ploaie
            rilor   şi   preparatorilor   sînt   judeţul nostru, acţionează   ţ  vigoare  a  Decretului  410/   ci  de  necesitatea  îngrijirii   Nicolae   Georgesc   —   ceea  ce  vi  se  cuvenea  pe   cfircă  s
                                                                                                                                                                             va
            orientate,.în   noul   cincinal,   cu dăruire şi responsabili-   i  1985  (1  ianuarie  1986)  in­  copilului  bolnav  în  vîrstâ    lunile   lucrate   din   anul   mode
                                                                                                                                                 1985.  Dacă  nu  aţi  primit
            spre  punerea  în  valoare  a   tate, obţin rezultate deo-   »  demnizaţia  de  naştere  este   de  pînă  la  trei  ani.  Pentru   Ghelari  :  Dacă  pînă  la  data   vest
             noi  resurse  minerale,  spo­  sebite, sporindu-şi neconte-   ţ  de  1  000  lei.  Pentru  a  o   asemenea   cazuri   H.C.M.   pensionării  nu  aţi  efectuat   acest  drept  şi  unitatea  re­  rile  r
                                                                                                                                                                             fl  cu
             rirea   productivităţii,   prin   nit contribuţia — prin   ţ  obţine,  adresaţi-vă  cu  cere­  880/1965  nu  prevede  între­  concediu!  de  odihnă  pe   fuză  să  vi-l  acorde,  vă   grade
             mecanizarea  tot  mai  susţi­  munca şi realizările lor —   i  re  Consiliului  popular  ol   ruperea   concediului   de   anul  în  curs,  acesta  vi  se   puteţi  adresa  cu  acţiune  la   Intre
             nută  a  lucrărilor  in  sub­                           municipiului Deva. La cea  odihnă.                 compensează în bani în   comisia de judecată.        mine;
             teran   şi   în'cariere,   creşte­  la dezvoltarea multilatera-   j                                                                                             văl.
             rea indicilor de j-cetipera-  lă a patriei.
   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51