Page 49 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 49
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VÂRĂ
Duminică s-a lucrat cu spor
la secerişul griului
Acţionînd în spiritul im o suprafaţă de aproape 20 se pierde nimic din pro
perativelor formulate de de hectare. De apreciat ducţia de boabe, precum şi
secretarul general al parti interesul deosebit faţă de din cea de paie. Trans
dului, tovarăşul ^Nicolae calitatea lucrării, reglajele portul la bazele de recep
ţie l-au făcut Tiberiu Cia-
Ceauşescu, privind strîn- la combine făcîndu-se cu cu, Ion Rusu şi Ion Iloaza.
S I A L C O N S I L I U L U I 3 j E U t f t R J U D E Ţ E A N gerea la timp şi fără pier mare atenţie pentru a nu Merită laude şi combi
recoltei,
duminică
a
deri
lucrătorii ogoarelor jude 'vllltiill nerii Ion Gherghinoiu, Ghe-
rasim Sicoe, Gheorghe Cir-
ţului nostru au recoltat şi je, Teodor Curtuşan şi Au
Anul XXXVIII, nr. 8 914 MARŢI, 15 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani înmagazinat producţia de rel Grozavu, Artenie Alio-
grîu de pe mai mult do
1 000 hectare. Cîteva sec nescu şi Vasile Bărbuţă,
venţe semnificative din care duminică au amplifi
cat cu mai mult de 20 de
bătălia
pentru
asigurarea
21 DE ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL P.C.R. pîinii le-am desprins cu hectare s-a -suprafaţa producţia
pe
de
care
strîns
____________ „^ __________________ __________________ _—i ----------------------------------------------- prilejul raidului efectuat, de grîu la C-A.P. Bretea
însoţiţi de ing. Antoniu
Iuga, directorul Trustului Română, De asemenea.
Ritmurile accelerate ale energeticii judeţean al S.M.A., în u- ru au continuat secerişul
Ion Crihan şi Sorin Rota-
Că-
nităţi
din
C.U.A.S.C.
griului pentru sămânţă din
lan şi Haţeg.
lanurile C.A.P. Ruşi. Di
Ca in toate sectoarele vie rior din ţară, precum şi a Trebuie să consemnăm cu I-a C.A.P. Strei s-a lu rectorul S.M.A. Călan, ing.
ţii economico-sociale, şi în unor hidrocentrale — pe Du mîndrîe că, prin construirea crat din plin de diminea Ioan Cotuţiu, era mulţu
ţă şi pînă seara cu o pu
energetică, perioada de după năre şi pe mai multe cursuri Centralei termoelectrice Min ternică concentrare de mit şi de activitatea me
Congresul al IX-lea al P.C.R. interioare de apă —, prin tia, cu o putere instalată de forţe. Cu cele 13 combi-- canizatorilor Eugen Lăzâ-
a înregistrat ritmuri de dez care potenţialul energetica! 1 260 MW, judeţul Hunedoa ne, din care 8 venite în rescu. Gheorghe Ailoaie.
voltare fără precedent. Era României a crescut conside ra a devenit unul dintre cele ajutor de la S.M.A. Hu Ilie Angliei, Vasile Goga,
nevoie — pentru mersul vi rabil în ultimele două de mai mari producătoare de nedoara, duminică s-a se care au lucrat cu presele
guros al industriei şi ridica cenii. energie electrică din ţară, si- cerat grîul de pe mai mult de balotat pentru n asigura
rea nivelului de trai al po Hidrocentralelor de la tuîndu-se chiar pe primul loc de 50 de hectare. Prezent front de lucru în vederea
porului — de mai multă e- Bicaz, Argeş, Porţile de Fieri în ceea ce priveşte canti la locul unde lucrau com msămînţării culturilor du
ble. în contrast, cu totul
nergie electrică. Intuind cri li s-au adăugat cele de pe tatea de energie livrată în binele, ing. Gheorglie Viţă, inexplicabilă a fost atitu
za energetică ce avea să se Someş, Olt, Lotru şi Sebeş, sistemul naţional. De altfel, directorul S.M.A. Hune dinea mecanizatorului Ioan
manifeste pe plan mondial, li se alătură altele pe Şiret colectivul acestei mari uni doara, a remarcat conştiin Crintoaie,,care ş-a „cinstit *
1
diminuarea resurselor ener şi Rîu Mare, pe Gilort şi Bis- tăţi energetice depune efor ciozitatea dovedită în mun de dimineaţă, fiind inapt
că de combinerii Ion Gîş-
getice şi scumpirea acestora, tra Mărului, Porţile de Fier turi remarcabile în muncă, leanu, Constantin Larion, pentru lucru (I).
partidul nostru, secretarul II. Totodată, producţia de situîndu-se frecvent între frun Ion Căleanu, Dumitru Şi în unităţile din
său general, tovarăşul energie electrică produsă pe taşii întrecerii socialiste pe Ichim, Constantin Hăucă, C.U.A.S.C. Haţeg s-au de
pus duminică eforturi sus
Nicolae Ceauşescu, cu spiri bază de cărbune a crescut ţară (în 1985 a ocupat locul Simion Stoica, Nicolae Vlai- ţinute la seceriş. .Cu bune
tul analitic şi prospectiv ce-l considerabil — prin extin al ll-lea, fiind distins cu cu şi Ştefan Grădinara. La .rezultate s-a lucrat la
caracterizează, a orientat e- derea şi modernizarea termo „Ordinul Muncii" clasa a transportul recoltei s-au C.A.P. Haţeg, unde ■:om-
nergetica spre valorificarea centralelor existente şi, mai evidenţiat Vasile Raicu,
ll-a). Mihai Scroboniţă, Vasile binerii Ion Savu, Mihai
superioară a resurselor indi ales, prin construirea altora Doliotaru. Ion Taşcu şi al
gene, a dispus construirea u- noi, de mare capacitate, Otvoş şi Mihai Tenciu, iar ţii au apropiat de finali
asistenţa tehnică a fost
nor mari termocentrale, care cum sînt cele de la Mintia, asigurată de mecanicii Va zare secerişul grâului. De
să utilizeze cărbunele infe Rogojelu şi Turceni. (Continuare în pag. a 2-a) sile Cîslaru, Vasile Mornea asemenea, o formaţie de 9
şi Ion Bande. Directorul combineri, ' din • care di
S.M.A. ne-a făcut preciza rectorul S.M.A., ing. Ioan
rea că C.A.P. Buituri este ■Medrea» i-a, .-.evidenţiat pe
prima unitate din C.U.A.S.C Anton Cioană, Cornel Ceti
tă şi Adrian Codea, a 1 n-
Hunedoara care a încheiat . orat din plin Jn lanurile
recoltatul griului, iar în
celelalte cooperative se C.A.P. Sîntămăria-Orlen.
depun strădanii pentru a Alte două- formaţii ou cile
strînge cît mai grabnic 4 combine fiecare, au ac
întreaga recoltă. Preşedin ţionat cu spor în -lanurile
tele C.A.P. Strei, Viorica Asigurînd o buna orga C.A.P. Silvaş şi Li vadea.
NICOLAE TIRCOB
duminica
a
Sinoi, a adus laude şi com- nizare lucrat muncii, plin la
s-a
din
binerilor Dumitru Cioroga- secerişul griului din lanu
ru, Valerică Şchiopu, Cor rile C.A.P. Strei. (Alte relatări în ’ pagina
nel Podara şi Ion Vasi- a Ii-a).
lache, precum şi mecaniza
torilor Stelian Măgureanu STILUL DE MUNCĂ AL CONSILIULUI POPULAR
şi Mihai Dora, de la S.M.A.
Călan, care au lucrat la
transportul recoltei. Pentru
a folosi din plin timpul Răspunderea trebuie privită
bun de lucra, aici s-a asi
gurat servirea mesei în
cîmp pentru mecanizatori. dintr-o perspectivă mai largă
Cu spor s-a lucrat şi la
C.A.P. Bretea Streiului. La prima vedere — con-
Sub coordonarea ingineru de acţiune nu pentru un
sultînd actele — conduce an, ci permanent. Cum se
lui Marcel Petruţa, com rea de către consiliul popu regăsesc ele în activitatea
binerii Traian Boglea, Mirni lar a activităţii economico- de conducere desfăşurată de
Chipren, Horia Işfănescu, sociale a comunei Bră- consiliul popular, de exe
Atelierul sculărio ai I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani. Alezatorul Atila Papp lucrează la Ioan Crişan şi Viorel Mo- nişca nu pare a avea lip cutivul şi permanenţa sa ?
una dintre cele mai moderno maşini din dotare — maşina de găurit şi alezat în coordo ro.şan au efectuat dumini suri. Biroul executiv ca După cum am mai spus,
nate.
că secerişul griului de pe şi consiliul popular în în şedinţele de lucru, sesiu
tregul său îşi trăiesc viaţa nile se înscriu, ca periodi
internă cu rigurozitate, emit citate şi problematică, în
decizii şi adoptă hotărâri, prevederile Legii privind
iniţiază acţiuni menite să organizarea activităţii con
S. F. E. Haţeg Angajare, organizare, conlucrare ducă la înfăptuirea preve siliilor populare. Conţinu
derilor din decizii şi hotă- tul şi concluziile analize
rîri. lor efectuate cu aceste pri
— Ocupant al locului I terea temeinică a sarcini plus faţă de prevederi o buind în bună măsură la
întrebat
tova
L-am
în întrecerea socialistă în lor, apoi buna organizare producţie marfă de 5,2 mi depăşirea planului la ex răşul Constantin pe Murafi, lejuri se află în general
tre subunităţile I.F.E.T. a lucrului, o riguroasă dis lioane lei şi o producţie port de către I.FE.T. Deva. vicepreşedintele biroului în concordanţă cu necesi
Deva, în 1985, S.F.E. Haţeg ciplină de plan şi tehno netă (pe cinci luni) de 3,4 — Ce colective se evi executiv al consiliului popu tăţile. Un exemplu bun
— cu cel mai întins peri milioane lei, am livrat su denţiază în mod deosebit lar (recent numit cu delega îl oferă modul în care este
metru de activitate şi al logică, înţelegerea şi întra plimentar beneficiarilor pentru rezultatele bune condusă înfăptuirea obliga
doilea ca pondere în pro jutorarea între oameni, 4163 mc buşteni de fag, din semestrul I ? ţie în această funcţie), care ţiilor cetăţeneşti lâ Legea
ducţia întreprinderii — se spiritul continuu de auto- 250 mc răşinoase gater, — Mai întîi menţionez sînt, după părerea dum 1/1985. Fiecare cetăţean ştie
menţine şi în acest an în depăşire. Nu vreau să par 2 000 mc celuloză de fag, că toţi gestionarii de par nealui, problemele majore ce are de făcut în cadrul
fruntea hărniciei şi reali chete şi-au îndeplinit şi ale comunei Brănişca. obligaţiei la zile muncă cu
zărilor în producţie. E depăşit sarcinile de plan. — Cea mai mare proble braţele sau cu atelajele,
uşor să ajungi şi apoi să /^ CINCINALUL VIII - DEZVOLTARE INTENSIVA-/ Poate fi subliniată, totuşi, mă este, fireşte, agricultu pînă acum pFestîndu-se, la
te menţii în frunte, tova activitatea colectivelor coor ra, cu toate aspectele ei : diferite lucrări, 2 475 de
răşe inginer Aron Petric, donate de maiştrii Toader realizarea producţiilor ve zile muncă, adică peste 40
şef al acestui sector ? lipsit de modestie, dar noi 1 100 mc PPL de fag, 45 Negruţ — din parchetul getale şi animale, a efecti la sută din numărul ce
realiza
animale,
velor
de
rezultate
lor
din
— Nu numai că nu este punem mare accent pe toa tone mangal de bocşă, 300 Rîu Bărbat, Viorel Zepa — rea fondului de stat. O Mai sînt şi alte exemple. calcul.
uşor, dar este chiar des te aceste laturi aie rod mc semifabricate şi 240 mc Valea Fierului, Aurel Făgaş altă problemă mare este Din păcate, nu în toate
tul de greu. niciei muncii şi ne stră cherestea de fag. — Şerel — Mălăieşti — Cîr- organizarea eforturilor ce cazurile se intervine cu
— Şi totuşi, cum reuşiţi? duim să le concretizăm — S.F.E. Haţeg livrează nic, Pantilie Grămadă — tăţenilor pentru rezolva analize sau măsuri la mo
— Prin muncă. zilnic în întreaga activitate. şi la export însemnate Rîuşor — Rîu Mare. De rea problemelor gospodă mentul cel mai potrivit şi
— Dar alte colective nu Ştiţi, munca la pădure cantităţi de produse. asemenea, trebuie remar
ale
comunei,
muncesc ? nu-i uşoară, nu-i simplă. — Da. în primul semes cate eforturile şi rezulta reşti fine, o satelor problemă pe problemele cele mai
în
altă
în
stringente.
pildă,
De
— N-am spus asta, însă Oamenii care lucrează aici tru a.c. ne-am depăşit tele bune obţinute de co este asigurarea stabilităţii şedinţa biroului executiv
şi munca — pentru a fi îşi înţeleg rostul şi mun planul la producţia de lectivele centrelor de sor populaţiei şi, pe această din luna aprilie s-a apro
spornică şi a deveni u- cesc pentru împlinirea lui. export cu 212,7 la sută. Am tare şi preindustrializare bază, creşterea demogra bat prin decizie progra
şoară — trebuie să se — Cu ce bilanţ a înche livrat în plus unele canti fică. mul de lucru în agricultu-
înscrie în nişte coordonate iat S.F.E. Haţeg primul tăţi de cherestea de fag, Interviu realizat de Iată probleme cu adevă
bine ştiute şi respectate. semestru al anului ? diverse, lemn CR şi man DUMITRU GHEONEA
la
Care ar fi acestea ? —, Pozitiv pe toate pla gal de bocşă — toate pe rat majore, delimitate reale; ION CIOCLEI
lor
dimensiunile
— Mai întîi — cunoaş nurile. Am realizat în devize convertibile,' contri (Continuare in pag. a 2-a) probleme care oferă cîmp. (Continuare în pag. a 2-a)
