Page 50 - Drumul_socialismului_1986_07

DRUMUL SOCIALISMU
'ig.

CAMPANIA AGRICOLA DE

Două unităţi vecine — două . 20,0'
20,2i
moduri diferite de a se acţiona 20,2!

21,11
la secerişul griului
2l,5i
Cooperativele agricole de în lan de dimineaţă şi s-a lean, Dumitru Stană, Dorcl 22,01
producţie Burjuc şi Gura- lucrat intens pînă seara Dobriţa, Iosif Duleanţu,
sada au început stiTngerea tîrziu. Au apărut cîteva Manole Cîmpurean, Titi
recoltei de grîu — prima defecţiuni la combine, dar Brîndea şi alţii.
de pe 232 ha, a doua de au fost înlăturate opera­ Cum s-a muncit dumini­
p'c 200 ha — în aceeaşi zi. tiv. Ştefan IJerbei, şeful că la Gurasada ? în tarlaua
Lucrarea a fost în tre”uptă secţiei de mecanizare şi „Sălcari" se aflau cinci B
(
dlo]
de ploi, dar a fost reluată secretarul organizaţiei de combine, dar numai trei 5,15
sîmbătă, 12 iulie a.c„ şi a partid din C.A.P., arăta : erau în lucru. Celelalte Itec
continuat duminică — — Am avut recent o a- două aveau defecţiuni. La nai
ziua cînd am întreprins un dunare generală a organi­ 8,00
Cur
raid pe ogoarele celor două zaţiei dc bază în care am una se rupsese o şină, la Bul
unităţi. Concluzia raidului stabilit — adoptînd mă­ cealaltă o curea. La Gura­ Râs
sada există două pre^e de
nostru \ este aceea că se­ surile necesare — să mo­ 10,0(
cerişul griului se desfăşoa­ bilizăm la seceriş toate balotat, dar duminică n-a 10,0!
lor
ră mult diferit de la o funcţionat decît una, cea­ mu 2
cooperativă la alta, deşi laltă a stat în secţie deoa­ Pub
Gheor-
rece
mecanizatorul
Ţesătorln de mătase Deva. De aici, din atelierul preparaţie, trecând şi prin mîi- condiţiile climatice sînt a- ghe Crăciun nu s-a prezen­ de
tate
niie canetatoarei Aurica Batasz, îşi începe tirul de mătase drumul spre războaiele de cclcaşi, C.A.P. Burjuc şi C.A.P. Burjuc tat la lucru. Cînd auto­ te ce
relo
ţesut. Foto NICOLAE GHEORGHIU C.A.P. Gurasada fiind ve- şi C.A.P. Gurasadcr camionul destinat trans­ ştiri
•cinc. La C.A.P. Burjuc ta ;
lucrarea merge bine, fiind fată în fată portului recoltei s-a umplut t'olc
cu boabe, s-a constatat că
1
Ritmurile accelerate ale energeticii organizată şi La coordonată nu are cine îl însoţi pînă 15,01
C.A.P.
corespunzător.
tv.
Gurasada se înregistrează la baza dc recepţie, fiindcă tare
însă multe poticneli. Am­ forţele de care dispune nici contabila şefă a uni­ Rad
{Urmare din pag. 1) trala Paroşeni, care furni­ general al partidului, tova­ bele unităţi dispun de cîte comuna, pentru ca lucra­ tăţii, nici casiera nu erau ale
zează atît energie electrică, răşul Nicolae Ceauşescu, re­ cinci combine. Cu toate a- rea — în ciuda vremii de găsit (I). mu;
letii
Vizitînd Termocentrala Min­ cit şi agent termic pentru feritoare le creşterea necon­ cestea, în vreme ce la nefavorabile — să se în­ în cîmp erau mulţi ba- Raz<
tia, secretarul general al termoficarea localităţilor din tenită a producţiei de ener­ Burjuc s-a recoltat griul, cheie cît mai repede. loţi. Vreo 10 cooperatori Moi
Ore
partidului, tovarăşul Nicolae Valea Jiului. gie electrică, oamenii mun­ pînă duminică seara, de pe La balotatul paielor se printre care Lazăr Suba, ştiri
Ceauşescu, a apreciat stră­ Cum spuneam, anii de cii hunedoreni care lucrează aproape 50 de ha, la Gura­ lucra cu trei prese. La a- Graţian Nan, Felicia Hai- naţl
daniile şi realizările energe- forţă şi lumină ai „Epocii în acest domeniu materiali­ sada producţia s-a strîns dunarea şi transportul ba- da, Dorica Luca, David că,
ticienilor de aici, i-a în­ Nicolae Ceauşescu" se reflec­ zează neabătut programele Costca, loan Haida ş.a.. 10,2i
Rad
demnat să muncească mai tă şi în valorificarea poten-, de extinderi şi modernizări de pe numai"- 25 de ha. loţilor au fost mobilizaţi împreună cu brigadiera. ;a
— A în organizat în aşa
bine, să producă mai multă ţialului hidrologic al ţărib de la termocentralele Min­ fel secerişul incit să folo­ Un mare număr de coope­ Alexandrina Costea, mun­ 21,0»
energie electrică. în acest Pe această coordonată ma­ tia şi Paroşeni, precum şi sim integral timpul bun ratori, printre care Geta ceau la transportul aces­ 22,0<
Rad
scop, C.T.E. Mintia a bene­ joră a energeticii româneşti volumele de investiţii de pe de lucru, iar activitatea Dobriţa, Rodica Godiniş- tora. Lucrarea se făcea poc
ficiat în ultimii ani de im­ se înscrie şi salba de hidro­ amenajarea Rîului Mare şi să nu cunoască nici o tean, Elena Păcurar, Vio­ doar cu mijloace mecanice. mus
portante mijloace financiare, centrale de pe cursul Rîului pauză — nc spunea Maria rica Furdui, Maria Pau- L-am întrebat pe Cornel letii
în vederea extinderii gospo­ Mare, din masivul Retezat. de pe frontul microhidrocen- Nicolae, inginerul şef al şeniuc, Sabina Mariş, Ana Moisin, primarul comunei,
dăriei de cărbune şi per­ Lucrările au ajuns în stadiu tralelor, hotăriţi să-şi spo­ C.A.P. Burjuc. Combinerii Stan, Octavian Lugojan,
fecţionării unor fluxuri teh­ final la centrala „Retezat" rească aportul material con­ Oetavian Mura şi mulţi prezent şi el în tarlaua 3*. ?l
nologice, trecerii unor agre­ şi uzinele hidroelectrice de cret la dezvoltarea energe­ Virgil Tudosin, Iosif Orşa, unde se secera, dacă in
gate şi pe furnizarea de la Clopotiva şi Ostrovu Mic, ticii româneşti, la producerea Crăciun Cioază, Nicolae alţii. Pentru transportul satele Gothatea şi Cîmpuri. D
energie. termică (necesară aceasta din urmă fiind deja unor cantităţi sporite de e- Apetrei şi loan Căleanu baloţilor au fost mobiliza­ Surduc nu sînt căruţe riili
termoficării municipiului De­ racordată la sistemul ener­ nergie electrică, spre binele muncesc cu hărnicie şi cu te toate căruţele. Printre particulare. cu
NE]
va) şi ridicării fiabilităţii tur- getic naţional. De asemenea, maximă grijă pentru a se cei ce luau parte la trans­ — Ba da — ne-a răs­ rul
bogeneratoarelor, a insta­ la nivelul judeţului se mate­ şi progresul economico-social evita orice risipă. portul paielor cu atelajele puns interlocutorul — dar
laţiilor şi echipamentelor e- rializează un amplu pro­ al întregului popor. Duminică, aici s-a intrat se aflau Grigore Păvă- nu ne-am gîndit încă să (Mu
trie
lectrîce. Asemenea lucrări, gram de microhidrocentraie, le mobilizăm la transportul cau.
vizînd aceleaşi performanţe pe cursuri mai mici de apă, paielor. cen
şi îndeosebi funcţionarea unele urmînd a fi puse în Iată două moduri de or­ PE?
din
grupurilor energetice la pu­ funcţiune în acest an, ganizare a muncii la sece­ I-II
teri cit mai ridicate, se Urmînd neabătut indicaţii­ riş, care explică de ce se <?
rea
efectuează şi la Termocen­ le şi orientările secretarului obţin rezultate mult dife­ XJrn
rite în'privinţa ritmului de CAî
lucru.
Angajare, organizare, conlucrare TRAIAN BONDOR
(Urmare din pag. 1) tenţă şi angajament total, ţi ui
(Fia
de maistrul Anton Itul. UNITATE RENOVATĂ BA)
d.e la Cîrne.şti, Pui şi Că- — Cum aţi demarat în de
lan, conduse de loan semestrul al II-lea ? Nu demult, unitatea de ră);
lnd(
Boroş, Eugen Sasu, respec­ — Cu aceeaşi hoţăriie patiserie „Cuptorul de aur“ nrt.'
tiv Iosif Săvulescu, cu con­ de a ne îndeplini şi de­ din Hunedoara, foarte cău­ relo
tribuţii substanţiale la de­ păşi ritmic sarcinile, de a tată de consumatori, a fost de
(Ca
păşirea planului de ex­ încheia cu rezultate cit renovată. Aici ei găsesc în RIA
port, mai bune primul an al permanenţă pateuri cu (Mu
— Ce factori consideraţi noului cincinal. brînză, merdenele, cărnuri torc
că v-au condus la aseme­ — La dumneavoastră în şi buşeuri cu mere, alte
nea rezultate bune ? sector nu sînt probleme ? produse. Aşa se explică
— Cei amintiţi mai Îna­ — Cum să nu fie. Mai faptul că pe primele cinci
inte care, după părerea sînt: şi de aprovizionare luni din an unitatea, deşi
tehnico-materială
de
B«
mea, dau strălucire şi pli­ organizare, şi de şi disci­ a fost şi închisă pentru re­ cep(
nătate muncii şi, de bună plină, însă nu ne lăsăm novare, şi-a depăşit planul Fi
seamă, productivitatea mun­ Comblnesii de la C.A.P. Bretea Slreiului se remarcă prin răspunderea ce o dovedesc cu peste 200 mii lei la pro­ E;
cii, determinată, în bună depăşiţi. Ne străduim, cu pentru strîngerea cu operativitate a recoltei de grîu. ducţie şi desfacere. (Vasi- 30,
măsură, de factorii respec­ ajutorul conducerii între­ ; le Grigoraş, corespondent). 30, Eî
ş
tivi. Pe semestrul I ne-am prinderii, al de centralei să Ej
resort,
ministerului
depăşit productivitatea cu 1, ‘
le rezolvăm, să ridicăm F/
5 la sută. Şi încă o subli­ întreaga activitate la cote Et
niere ! cooperarea strînsă, cît mai înalte de calitate RIBIŢA La schimbul de mărfuri, satul işi poate spori contribuţia 35,
în deplină cunoştinţă a sar­ şi eficienţă. Deocamdată 37, E:
cinilor comune, cu auto- reuşim... Ca toate unităţile de pro­ producţia de industrie mică, la fondul centralizat de că 'schimbul de mărfuri Ej
coloana G î r n e ş t i a — Vă mulţumim şi vă filul său, Cooperativa de cetăţenii comunei solicită produse agroalimentare ş> între sat şi oraş are două 33,
U.M.T.C.F. Deva, condusă dorim noi succese în mun­ producţie, achiziţii şi des­ diversificarea lor. Progra­ la autoaprovizioiiare prin sensuri. F<
de mulţi ani, cu compe­ că. facerea mărfurilor din co­ mele de dezvoltare au în cooperaţia de producţie, în viaţa cooperaţiei de 1 38-1
muna Ribiţa este factor vedere satisfacerea acestei achiziţii şi desfacerea măr­ producţie, achiziţii şi CjfS-
activ în schimbul de măr­ cerinţe prin folosirea po­ furilor, deşi prin ceea ce facerea mărfurilor are loc
Răspunderea trebuie privită furi între sat şi oraş, în sibilităţilor locale. Creato­ s-a predat pînă acum, prin un eveniment important —
adunările generale de dare
organizarea de servicii pen­
convenţiile
şi
contractele
rii de fluiere din Dumbra­
tru populaţia comunei. Pînă va vor fi atraşi într-o sec­ încheiate reprezintă un pas de seamă şl alegeri. Con­ Pe
ţie de artizanat de confec­
dintr-o perspectivă mai largă Ia I iulie cooperativa rea­ ţii de diferite obiecte din înainte faţă de perioada siliul de conducere al II P
C.P.A.D.M. Ribiţa, sub în­
lizase un volum de acti­
cu
vitate comercială în valoa­ lemn necesare în orice corespunzătoare a anului drumarea comitetului co­ mal
(Urmare din pag. 1) cele ce ar trebui să pre­ re de 2,936 milioane Iei, gospodărie. Tot în baza trecut, nu reflectă însă po­ munal de partid şi cu spri­ vor
ter
vină lipsa de furaje. Atunci superior cu peste o jumă­ programelor de dezvoltare sibilităţile reale ale econo­ jinul consiliului popular dese
ră pentru lucrările din era momentul să se dez­ tate dc milion celui plani­ se vor înfiinţa secţiile de miei comunei, ale gospo­ comunal este hotărît să fo­ tul
etapa I. Ni se pare tardivă bată temeinic această strin­ ficat, Pe aceeaşi perioadă depanare radio-tv şi de achi­ dăriilor populaţiei. ConsL losească acest prilej pentru slab
nlm
o asemenea intervenţie a gentă problemă pentru a realizat activităţi de pro­ ziţionare pentru recondiţio* liul de conducere al coo­ tre
organului local. In şedinţa zootehnia comunei. ducţie şi prestaţii în va­ nare a unor piese şi »ub- perativei şi-a propus în a face să crească contri­ colc
din februarie s-a analizat Asemenea exemple, dar loare de 118 000 lei. ansamble, de coafură, ciz­ acest an — . ş i acţionează buţia locuitorilor comunei 27 d
activitatea din zootehnie, şi altele, relevă un stil de Deci un prim aspeot al mărie, de tăiat lemne, de în acest sens — să reducă la fondul de stat şi de dlmi
constatîndu-se greutăţi în muncă mai puţin eficient, activităţii cooperativei este fierărie-potcovărie şi de tot mai mult numărul ce-? autoaprovizionare şi in a- r.a
hrănirea animalelor, a- destul de convingător. Măr­ transport cu tracţiune ani­ tăţenilor care nu contri­ ceîaşi timp să le asigure gem
sjstenţa medicală necores­ care nu vizează perspecti­ furi şi servicii puse la dis­ mală. buie op ntmio la creşte­ acestora o aprovizionare schi
za
punzătoare şi altele. Măsu­ va. Pentru corectarea lui poziţia populaţiei comunei Schimbul de mărfuri din­ rea bazei de materii prime eît mai bună. eara
rile pentru corectarea unor în bine comitetul comunal în cantităţi corespunză­ tre oraş şi sat are însă a industriei alimentare, în- ţlte
stări de lucruri lipsesc de partid trebuie să In­ toare. în ceea ce priveşte două sensuri. Contribuţia cadrîndu-i şl pe aceştia în- ION COTOI, lecti
serv
însă. Nu se întrevăd nici. tervină mai convingător. prestările de servicii şi populaţiei comunei Ribiţa rîndul celor ce au înţeles C.P.A.D.M. Ribiţa