Page 53 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 53
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
& CAMPANIA AGRICOLĂ* Dl
Pentru cei harnici, orice oră bună de lucru
IUMTUI HUUiDOiUAt în cîmp este prilej de muncă rodnică
O A U S M I I L nopţii de duminică spre -
Ploaia căzută în cursul
luni şi norii ce încă mai
dăinuiau dimineaţa nu
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAIM HUNEDOARA Al P.C prevesteau că, totuşi, în
S I A L C O I V I S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N prima zi a acestei săptămîni
la Romos se va lucra din .
plin la secerişul griului.
Către amiază, cînd cerul
Anul XXXVIII, nr. 8 915 MIERCURI, 16 IULIE 1986 4 pagini - 50 bani s-a limpezit şi soarele a
început să dogorească, Mi-r-T
cea Pătrînjan, inginerul
şef al C.A.P. Romos, după
ce a controlat procentul dc
21 DE ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL P.G.R. umiditate al griului, a
hotărît reluarea secerişului.
Cele şapte „Glorii", la vo
lanul cărora se aflau me-'
Festivalul naţional „Cîntarea României"— canizatorii Ioan Jurj, Bătălia griului se desfăşoară pe front larg în toato
Nicolae Ganea, Vasile Ma-
coviciuc, Sorin Poenaru, Cosmoi unităţile agricole din judeţ. In Imagine un aspect dc la se
Rentea,
Petru
Ion
ceriş din C.A.P. Orăştie.
ctitorie a „Epocii Nicolae Ceauşescu" în şir indian în lanul de
şi Ioan Cioregar, au intrat
„După grădini". S-a mun canizatorii Herman Zeii aproximativ 50 tone de în
şi Ilie Dandea, cu presele,
grăşăminte chimice. Şi am
Eveniment de epocală în la viaţa culturală activă mi terii prime şi energie, creş cit din plin, cu spor, sub balotau paiele, care erau înţeles satisfacţia Măriei
semnătate în viaţa partidu lioane de oameni ai muncii terea productivităţii muncii, îndrumarea directă a ingi încărcate operativ şi duse Băroi, vicepreşedintele coo
lui şi poporului nostru, Con reuniţi în cercuri şi cena cu prioritate în domeniul mi nerului şef, pînă cînd s-a în baza furajeră de o echi perativei, Aureliei Ocolişan,
gresul al IX-lea al partidu cluri de creaţie, formaţii ar neritului, energeticii, siderur aşternut întunericul, bilan pă de transport, constituită brigadiera la cultura marc,
ţul la zi, fiind de 100 ha
lui a declanşat procesul u- tistice. O dovadă că omul giei, construcţiilor şi materia a celorlalte 15 Jiarnice
nor profunde înnoiri revolu muncii nu este numai recep lelor de construcţii în care recoltate, din totalul de cooperatoare, că au reuşit
180 ha cultivate cu grîu.
ţionare în societatea româ tor de cultură, ci devine tot specificul cerinţelor produc In cele cîteva ceasuri pe COMUNA ROMOS să pună la loc sigur întrea
nească, inaugurînd o perioa mai mult creator al valorii ţiei impune mecanizarea şi trecute pe ogoarele C.A.P. ga cantitate de îngrăşămin
dă de puternic avînt în dez spirituale. automatizarea lucrărilor. Efi Romos am văzut concret te. Dacă mai amintim că
voltarea multilaterală a ţării. La nivelul judeţului Hune cienţa aplicării în producţie modul, cum se implică me din mecanizatorul Waltcr alţi cooperatori transpor
Congresul al IX-lea a aşezat doara, Festivalul naţional a invenţiilor şi inovaţiilor se canizatorii, cooperatorii, Hening şi cooperatorii Ion tau şi depozitau în fînare
astfel o trainică temelie pen „Cîntarea României" a de ridică doar în 1985 la peste membrii consiliului de con Brumă, Aurel Munteanu, nutreţurile recoltate de pe
tru împlinirile ce au urmat, clanşat o reală descătuşare 30 milioane lei. învăţămîntul Ilie şi Nicolae Drăgan. Că fîneţele naturale, putem a-
cărora le sînt proprii larga de valori, relevînd cu ade hunedorean, beneficiind, prin ducere la lucrările pe o- au muncit cu hărnicie o precia că prima zi din a-
afirmare a gîndirii creatoare, vărat o participare de masă grija partidului şi statului, goare, puternica mobilizare dovedesc cele 70 ha elibe ceastă săptămînă a fost
formarea şi dezvoltarea per la viaţa de creaţie tehnico- de o temeinică bază mate la muncă a tuturor, do rate de paie. Tot opera într-adevăr, rodnică pentru
rinţa fiecăruia de a pro
sonalităţii umane, in tot a- ştiinţifică, de creaţie şi in rială, a desfăşurat la rîndul fita din plin dc timpul fa tiv s-a intrat la pregătirea cooperatorii din Romos.
cest timp s-a dus o susţi terpretare artistică cu impli său o susţinută muncă de vorabil şi, mai ales, ce terenului şi însă-mînţatul Chiar dacă nu s-a des
nută şi viguroasă bătălie caţii umane majore în pla educaţie ştiinţifică, de cerce înseamnă o temeinică or porumbului în cultură du făşurat pe atîtea fronturi
pentru modelarea profilului nul dezvoltării economico-so- ganizare a activităţii. Mai blă, lucrări care s-au în ca în unitatea vecină, şi la
moral-politic al omului nou, ciale a acestor meleaguri şi tare propriu-zisă. In acest exact, se muncea în flux, cheiat pe 30 ha şi respectiv C.A.P. Romoşcl s-a muncit
care-şi asumă conştient înal a ţării întregi. „Cîntarea sens, la nivelul judeţului ac 10 hectare.
te răspunderi în viaţa econo- României" exprimă astfel am tivează 55 153 elevi şi stu de la secerat pînă la în- Mai relevăm că tot luni luni la recoltatul griului
mico-socială, contribuind cu plitudinea şi profunzimea fe denţi organizaţi în 3 214 cer sămînţarea culturilor du au fost descărcate din gara
ble,
toată fiinţa sa la reali nomenului cultural-ştiinţific curi ştiinţifice, tehnice, agri fiind toate utilajele unităţii Orăştie, transportate la MIRCEA LEPÂDATU
la
mobilizate
lucru,
zarea ţelului suprem al înăl contemporan, sub nenumăra cole. în urma combinelor, me- Romos şi puse la adăpost (Continuare în pag. o 3-a)
ţării patriei socialiste pe tele sale aspecte şi cu im Festivalul muncii şi crea
noi culmi de măreţie, pros plicaţii dintre cele mai reve ţiei a conferit noi valenţe
peritate şi demnitate. latoare. Un fenomen extins vieţii cultural-artistice hu-
Punînd în prim-plan for între două coordonate — nedorene, acestea cîştigînd
marea personalităţii omului muncă şi creaţie. Acţionînd în amploare, sporindu-şi con
nou, Festivalul naţional „Cîn cu consecvenţă pentru • tra
ţinutul educaţional, contri
tarea României" se înscrie ducerea în viaţă a sarcinilor buind la emanciparea spiri
între grandioasele ctitorii ale stabilite de Congresul al XIII-
tuală a acestui ţinut bogat
ultimilor douăzeci şi unu de lea al partidului, activitatea în vestigii ale milenarei isto
ani, perioadă pe care întrea de cercetare şi creaţie teh-
rii a poporului nostru, dar şi
ga naţiune o numeşte cu ne nico-ştii nţif ică hunedoreană în mărturii ale unui puter
asemuită mîndrie — „Epoca a contribuit la soluţionarea
nic prezent socialist. Specifi
Nicolae Ceauşescu". în am unor probleme tehnice prio cul său este potenţat de re-
pla manifestare a spirituali ritare puse în această pe
tăţii româneşti, iniţiată de rioadă în faţa economiei ju MINEL BODEA
secretarul general al parti deţului — ridicarea nivelu
dului, s-au dezvoltat forme lui calitativ al produselor, re
proprii prin care sînt atraşi ducerea consumurilor de ma- (Continuare în pag. a 3-a)
Trustul antrepriză ge
nerală construcţii^non-
taj Deva
CONSTRUCTOR TA »- iii 11 m m m m
LENTAT DE NOU,
MODERN SI DURABIL
ÎN SPAŢIUL JUDEŢU C.A.P. Romos. Se munceşte cu răspundere şl hărnicie iu seceratul griului, me
LUI HUNEDOARA canizatorii strădulndu-se să nu piardă nici o oră bună de lucru în cîmp, nici un bob
(pagina a 11-a) din recoltă.
Onorarea contractelor cu partenerii
externi în prim - planul preocupărilor
Oamenii muncii din ca la export. Biroul execu U.J.COOP. Hunedoara — uniunii la realizarea ex
drul Uniunii judeţene a tiv şi consiliul uniunii a Deva exportă direct bunuri portului pe acest an. Cu
cooperativelor de produc luat măsuri ca fiecare de consum şi indirect, prin cele mai bune realizări la
ţie, achiziţii şi desfacerea cooperativă să impulsione întreprinderile de comerţ majoritatea produselor care
mărfurilor Hunedoara — ze activitatea economică, a- exterior ale CENTROCOOP, se exportă, se numără
Deva situează în centrul cordîndu-se prioritate rea alte produse. Se exportă C.P.A.D.M. Blăjeni (pre
preocupărilor de zi cu zi lizării produselor desti şl mobilier din lemn, care şedinte Dorina Ciucaş), care
îndeplinirea exemplară a nate exportului. sc realizează la atelierul şi-a îndeplinit planul valo
contractelor încheiate - cu ric în proporţie de 23G La
partenerii de peste hotare. sută, Bucureşci (Ioan Bă-
Eforturile susţinute ale ACTIVITATEA DE EXPORT dău) — Tt>0 la sută, Şoi-
lucrătorilor din acest im mu.ş (Viorica Ionaş) — 142
portant domeni.u, în spiri calitate « dinamism « eficienţa la sută, Zam (Olga Mădă-
tul- sarcinilor trasate de luţă) — 142 la sută, Ră-
conducerea partidului, se chitova (Minus Ilioni) —
regăsesc în realizarea unor — Ce realizări s-au ob- de tîmplărie din Dobra,
cantităţi sporite de produ 'ţinut la acest indicator ? condus de maistrul Simion 132 la sută, Ilia (Ioan
se la export de cea mai — De la începutul anu Enuţ. întreg colectivul a- Roşea) — 124 la sută.
bună calitate. lui s-au livrat la export telierului se străduieşte să Colectivul U.J.COOP. Hu
— In primele şase luni diferite produse în valoare execute produse de cea mai nedoara—Deva este anga
ale anului — reliefa tova de peste 1,3 milioane lei. bună calitate şi să le li jat cu toate forţele sale
Fabrica Ui: încălţăminte „Corvinul“ din Hunedoara. In răşa Raveca Sicoe, vice Acest lucru nu ne mulţu vreze beneficiarului chiar pentru a obţine realizări
secţia croit a deveuit nproape 0 tradiţie, ca sub locul întii în preşedinte al uniunii — a meşte însă deoarece, pe înainte de termen. superioare, a lărgi nomen
întrecerea socialistă să întilncştl numele Tudoriţci Murdare, perioada trecută din an, Planificatoarea Ana O-
f.sto un frumos exemplu pentru tovarăşele din secţie, dar existat o bună preocupare clatorul dc produse desti
şl un îndemn pentru mal bune rezultate la nivelul întregu din partea tuturor, lucră planul valoric nu a fost priţa, de la biroul plan, nate exportului.
lui colectiv. torilor noştri pentru ono îndeplinit la nivelul pre s-a referit 1 la contribuţia
rarea la termen a planului vederilor. cooperativelor din cadrul B. CORNEL
