Page 55 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 55
t. 8 915 • MIERCURI, 16 IULIE 1986 Pag. $
Festivalul naţional „Cîntarea României li
Sub o I a timpului
IZIUNE
(Urmare din pag. 1) riu patriotic, militant, revolu lonul de toamnă al umorul
Forumul judeţean al pio reşti la educarea revolu gat cu scriitorul Gligor ţionar, de teatru, brigadă ar lui", Festivalul interjudeţean
nierilor, care are loc în fie ţionară, comunistă a tine Haşa. A fost o seară do prezentative comunităţi uma tistică, muzicale şi coregra de poezie „Ovid Densusia*
care an pe istorica vatră a rel generaţii, aportul co neuitat pentru noi". „Noi" ne, de puternice colective fice. A sporit în amploare nu“, „Câluşerul transilvan
a muncitoreşti care şi-au pus procesul de valorificare a nean" ş.a., la care se adau*
tea în eco- Costeştiului, la poalele Mun mandamentelor purtătorilor înseamnă Emil, Sorin, Cldu-
ţilor Orăştiei, s-a desfăşu cravatelor roşii cu tricolor diu, Dan, Beatrice, Remus, semnătura pe împlinirile fără tradiţiilor populare ce pri gă manifestări cultural-edu*
:olor, snb în îndrumarea şl sprijinirea Cristian-, Cristina, Dorn, precedent ale anilor celei mesc o nouă strălucire în cative la nivelul oraşelor }i
ir. cîntcce rat, în această vacanţă; mai fertile perioade din isto actualitate. In ultimii două comunelor.
■i patriotice, sub o generoasă emblemă grupelor de şoimi al pa Ada, Claudia — V pionieri
nare (color) a timpului nostru: Jn epo triei, perfecţionarea muncii hunedorenl sărbătoriţi cu ria patriei. Mineri şi siderur zeci şi unu de ani, la nivelul Tot ceea ce se întreprinde
ii marilor organizatorice la nivelul drag, de ziua lor. gici, constructori, energeti- judeţului au fost iniţiate şi de către factorii educaţionali,'
•1 înnoitoa- ca de aur muncim şl învă cieni, ceferişti, chimişti, ţă organizate manifestări com
ţăm, cutezători spre comu detaşamentelor ş.a.; s-au -„Ştiţi că „Prietenii muzi sub îndrumarea organelor şl
Iplile eticii nism înaintăm". Cei aproa transformat în autentice cii" ne-au fost mereu ală rani cooperatori şi mecaniza plexe, cu bogate valenţe e- organizaţiilor de partid, tot
iţii socialiste pe 200 de purtători ai cra schimburi de experienţă. turi ? Cu ei am dat glas tori, elevi şi studenţi dau ducaţionale, care sporesc ce se promovează cu statut
aplicate in gradul de specificitate al cul
vatelor roşii cu tricolor, a- Sub genericul „Eroii stră acţiunii „Soare pentru toţi contur culturii materiale şi de valoare culturală, se ra
lai. „Expe- Ieşi de colegii lor în adu moşilor, strămoşii eroilor" copiii lumii". Cîntecele spirituale hunedorene actua turii locale în plan naţional. portează la idealurile socia
părutâ". Ul- nările de detaşamente şi u- noi am făcut excursii şi dru ne-au însoţit pretutindeni; le. Saltul cantitativ şi calita In acest sens pot fi amin lismului, in sensul necesităţii
i!so<l (color)
al. nităfi de pionieri din tim meţii de neuitat — ne spun şi în excursii, şi in serile tiv realizat în mişcarea* ar tite: „Zilele culturii şi edu de a asigura omului condi-i
ca progra- pul anului şcolar, pentru ;,Tribunii tancului" — la cultural-educative, la car tistică de amatori hunedarea- caţiei socialiste hunedorene ţii nu numai de ordin mate
a-i reprezenta in forumul Cetatea Costeştl, la Sala naval sau la focul de tabă nă este ilustrat de prezenţa — Sarmis", „Luna culturii şi rial ci şi spiritual în lumina
judeţean — deci cei mai Unirii şi locurile istorice din ră, in toate programele în actuala ediţie a „Cîntării educaţiei socialiste pentru cărora să se poată afirma
buni dintre cei buni — au Alba lulia", iar colegii lor noastre artistice". României" a peste 3 900 for tineret — Costeşti", „Festiva ca forţă superioară. Un ideal
ştiut să facă viabile înăl din detaşamentele „Corvi Fiecare zi îşi are locul ei. maţii şi cercuri de creaţie, lul de muzică uşoară, poe pe care perioada ce cu ne-î
ţătoarele idei ale emblemei. neştii", „Cireşarii", '„Şoimii distinct in „Cartea de o- deţinătoare a peste 350 ti zie şi artă fotografică cu asemuită mîndrie naţiunea a
Sub Îndrumarea comandan noare" a forumului, cu in tluri de laureaţi. A crescut tematică minerească — „Cin numeşte — „Epoca Nicolae
tului instructor de unitate geniozitate şi talent reali numărul formaţiilor corale tecul adîncului", „Salonul Ceauşescu", se potenţează
Forumul judeţean zată de Emilia Călinescu şi ce promovează un reperto hunedorean al cărţii", „Sa in cel mai înalt grad.
1 I: C,00 Ra- — prof. Romulus Urs — şi
I dimineţii ; a comandanţilor de deta al pionierilor loan Munteanu Neculai, iar
ledicului; 0,30 şamente, pionierii au fă gazeta „Semafor" e pre
1,00 Radio jur- zentă „la zi" in. viaţa deta
ri, în ţară ; cut din zilele forumului
presei ; 8,10 momente de mare încărcă Paringului" ne vorbesc des şamentelor. Meniul fiecă
lodiilor ; 9,00 tură emoţională, vibraţia pre momentele de neuitat rei mese e consultat cu
ştiri ; 9,05 interes in fiecare zi, pen
ascultătorilor; patriotică Însoţind fiecare de la Casa memorială „Au
u do ştiri ; acţiune. Detaşamentele rel Vlaicu", de la între tru că aerul ozonat „ne-a
Reprezenta „Straja Vilcanului" (coman prinderea „Vidra" Orăştie. făcut o mare poftă de min-
tei; 10,25 In- care l" Şi cum e minca-
II uzi că popu- dant prof. Doina Cireşan), Staţiunea de cercetare şi
Publlcitate ; „Şoimii Paringului" (prof. producţie pomicolă Geoa- rea ? „Foarte bună" — ne
n de ştiri; Maria Săulescu), „dresă giu, de la intilnirea cu răspund Cristian Călinescu,
şi spiritul le- Rareş Palioca, Cristian Gro-
dişti de niu- rii" (prof. Mariana Palio- conducerea I.M.O. şi an
Stela Enache ca), „Corvineştii" (prof. samblul „Cosinzeana". za şi Radu Cornea — toţi
iru; 12,00 Bu- Verghelia Chifor), „Tribunii „Noi, cei care am sărbă elevi de nota 10, care a-
; 12.05 Armo- cordâ, la fiecare masă bu
1? Dragoste tancului" (prof. Nicolae torit aici aniversarea zilei
>i. a; 12,15 Cristea), „ P r i e t e n i i de naştere vom avea o a- cătăresei de la Costeşti —
a lolclorului; muzicii" (prof. Androne Eli) mintire de neuitat. Sub em Salta Toncea —• nota 10.
1 Ia 3; 15,00 Cintecul Forumului ‘86,
;ă radio-tv. ; s-au întrecut in organiza blema „La mulţi ani, dragi
i „I-ysistrata" rea unor acţiuni care să cutezători" ne-au fost ofe deprins in ambianţa Cos-
0 Dendrino dea personalitate fiecărui rite mari bucurii. Sărbătoa teştiului, găseşte, in aceste
15,10 Mlorl-
lojurnal; 10,15 microcolectiv, toate la un rea noastră au înfrumuse zile, înflăcărat ecou în ini
1G,25 Cîntece loc răspunzînd entuziast ge ţat-o şi poeţii Eugen Evu, mile pionierilor hunedo-
revoluţionn- nericului Forumului '86. reni : „La noi in România,
iuzică popu- loan Evu — care au lan pe milenarul plaiJ Ne e
.'Vîletin do Dezbaterile pe teme pri sat in forumul judeţean
:o6'i donate e- vind educarea prin şi pen noile lor volume, şi ne-au copilăria ca soarele de
17,25 Moment tru muncă a pionierilor, dăruit cu, renumita forma mai/ Ne este liber zborul
7,40 Sinteze
logice: 18,00 antrenarea lor la activităţi ţie „Canon", momente de şi avintat in larg/ Partidul
18,20 Revista de creaţie tehnico-ştiinţifi- nespusă frumuseţe. Şi foi şi poporul ne ocrotesc cu
lă radio: 19,00 câ, cele care au vizat con la această sărbătoare drag".
ştiri * Muzi- Raport pionieresc la l'orumul judeţean ’S6. Foto NICOLAE lO^ESCU
ţll; 20,00 Ra- tribuţia activităţilor pionie ne-am intilnit şi am dialo- LUCIA LICIU
i,30 Agrlcultu-
1 I.a sugestia
zi într-o oră;
t poetic. Păş Condiţiile sociale la locurile de muncă
eşti; 23,10 l’u-
13,15 Nocturnă \ ÎN VEDEREA
1,55—24,00 Bu- Mai multă grijă colectivă pentru
iri.
j ORGANIZĂRII
a menţine mereu in folosinţă Pentru cei harnici, orice oră bună de lucru ţ UNEI EXPOZIJÎI %
» » \ \
se- ceea ce s-a făcut bun si util! In cîmp este prilej de muncă rodnică ! JUBILIARE I
artac,
atrla); Xonă \ La iniţiativa Ministe- '
? (Arta); HU- La întreprinderea de condiţii bune de muncă (Urmare din pag. î) 210 ba cultivate, iar paiele nici praşila a Il-a — Va-
Profctul, au- prelucrare şi industriali în secţiile de producţie — au fost balotate (mecaniza leria Borza şi Nicolae Ciu- 1 rului Turismului, cu o- 4
lenli (Modern cazra împlinirii a 50 de > *
i sentimentală zare a legumelor şi fruc completează Maria Ungur, şi întreţinerea culturilor. torul Avram Pleşa) pe 20 trilă, de exemplu — sau j ani de la înfiinţarea
B); Al pa- telor din oraşul Haţeg lu preşedinta comisiei de fe Secerişul îl executa aici o ha. care aşteaptă prea multe I (în 1936), prin decret, a ■ ^
lîngâ dcbar- crează peste 600 de femei, mei. Avem echipamente formaţie de patru com Insă aici trebuie să se îndemnuri pînă să iasă la
:ara); Adoles- i Oficiului Naţional de
uţiei (Arta); multe dintre ele mame de protecţie, există venti bine. S-a intrat în lanul acţioneze cu mai multă e- muncă. 1 Turism, oficiile jude-
C Noi, cei sau viitoare mame. Ce latoare şi aeroterme în din tarlaua „Părţi", după- nergie la adunatul şi trans O altă unitate din comu
ntîi — seriile condiţii sociale le sînt a- halele de producţie. De a- amiaza, cînd condiţiile de portul baloţilor din cîmp, na Romos în care s-a mun 1 ţene vor organiza expo-
;); Hangar 18 sigurate la locurile de semenca, a fost rezolvată umiditate şi climă au de ij zi ţii jubiliare de doeu-
•ie) ; Moştenl- lucrare care, deocamdată, cit luni la recoltatul griu / mente care atestă exis-
); I.UPKNI : muncă, cum se implică co problema camerei intime a venit favorabile. La vola nu înregistrează ritmul ce lui a fost C.A.P. Vaidei.
iltural); VUL- mitetul de sindicat, comi femeii, amenajată şi am nul „Gloriilor" mecaniza rut. De asemenea, să se ) ten ţa în acest timp a
— seriile 1-11 sia de femei din unitate plasată în apropierea halei torii Ion Tirănescu, loan Aici la datorie s-au aflat \ O.N.T.
i ; LONEA : intre operativ la pregăti mecanizatorii Mihai Leon-
i neţii (Mine- pentru antrenarea persona mari de producţie. Oprea, Ion Ţigu şi Emil tul patului germinativ şi lin, Gheorghe Paraschiv, Oficiul judeţean de
II, A: Doctori- lului la menţinerea igie La o trecere prin vestia Casandri s-au străduit să semănatul culturilor duble. turism Hunedoara —
toresc); Ultl- nei intr-o întreprindere în re, constatăm că sînt con Constantin Căta şi Ştefan Deva face în acest scop
îul drum că- se încadreze în vitezele de In cîmp am văzut coo Homorodean. La volanul
tezat); BIIAD: care întregul proces teh diţii pentru fiecare dintre avansare prevăzute, să nu peratorii care efectuau pra- combinelor ei au secerat un apel călduros Ia ce
irandov (Stea- nologic presupune atenţie cele trei schimburi în ceea piardă nici un bob din tăţenii care deţin acte,
GURABARZA: sporită faţă de efectuarea ce priveşte păstrarea îm şia a IlI-a, chiar şi a ÎV-a griul de pe 47 ha, din
riile l-II (Mi- recoltă. Aflat cu ei în manuală la sfecla fura cele 150 ha ocupate. La i cărţi, hărţi, ilustrate,
AŞTIIC: Alice şi păstrarea curăţeniei, în- brăcămintei de stradă şi a cîmp, inginerul şef al u- jeră. Dar, aflăm de la rîndul lor, Dorel l-loca şi insigne, pliante şi orice
ebedele negre cepînd de la sortarea le halatelor de lucru, a ser Maria Cîrţu, preşedintele loan Bandea, cu presele , alte obiecte de interes
GEOAGIU- gumelor .şi fructelor, de virii mesei. Aspectul ca nităţii, loan Vasiescu, a-
iplă problemă răta că griul s-a recoltat unităţii, mai sînt şi din cei de balotat, au strîns paie turistic din toate tim
asa do cultu- la spălarea recipienţilor merelor de duşuri însă de pe 42 hectare, din cele care încă nu şi-au efectuat le de pe 30 ha. purile privind judeţul.
1: I.ecţli par- din sticlă pînă la produsul (instalaţii defecte sau rup Hunedoara să le pună
it.ru tata (»a- finit — borcanul cu legu te) denotă că acestea nu
I : Subteranul me sau fructe ? l la dispoziţia filialelor
îrtuna (Casa sînt folosite de multă sale din Deva, Hune
; SIMERIA: — Este în curs igieniza vreme. Nici pardoseala şi
ihlcan (Mure- rea generală a unităţii — mesele care fuseseră fo doara, Petroşani, Lupenî,
Se întorc co- efectuată deocamdată par losite pentru luarea gustă Orăştie, Brad şi Haţeg.
na).
ţial, şi anume în hala rii nu străluceau de cură Documentele se preiau
mare de producţie, unnînd ţenie. pe bază de inventar şi
să se continue în magazia Dacă pentru curăţenia se restituie la închide
de produse finite şi în cele generală a incintei unită rea expoziţiei jubiliare.
trei vestiare — ne spune ţii şi halelor mari de
Eugenia Florea, preşedin producţie, a magaziei de
tele comitetului de sindi produse finite se" depun
1 : vremea va
ant frumoasă, cat al întreprinderii. In eforturi, ele' sînt' necesare
riabll, tempo- scopul îmbunătăţirii con şi în ceea ce priveşte păs
după-amiaza, diţiilor de muncă s-au trarea acesteia la vestiare,
dea averse de montat scaune ergonomice,
tite de descăr- acolo unde se efectuează întreprinderea pentru
:e, mal ales la fiecare loc din hala de de fapt schimbul între piese de schimb şi repa- j
deal. Vîntul producţie a conservelor, echipe. In această pri
b pînă la mo- evitîndu-se statul îndelun vinţă, lucrurile sînt cu atît raţii utilaj minier Deva, - f
sector estic, unitate economică nouă
ile m i n i m e gat în picioare şi, deci, mai surprinzătoare cu cît în peisajul industrial ai *
rlnse între 11 prin poziţia odihnitoare a aici lucrează femei. Doar municipiului, a fost do
iar cele ma- lucrătoarelor, se realizează ele sînt chemate în primul
22 şl 26 de tată cu maşini şi insta
o productivitate mai mare. rînd să întreţină în mod laţii moderne, de maro
Totodată, în incinta unită corespunzător tot ceea ce capacitate şl înaltă pro- »
e : v r e m e ţii a fost amenajat, prin s-a făcut bun şi frumos
•e, cu cer tem- ductlvitate. I.a unul din ■
i, favorabil a- efortul femeilor, Un parc pentru ambianţa la locuri strungurile Karusel lu
ploale. Vînt cu flori, în jurul căruia le lor de muncă, pentru crează şi muncitorul Ma-
a sector ves- nu lipsesc băncile pentru condiţii optime de manipu
ceaţă. (Me- rius Biciuşca.
serviciu Dănuţ odihnă, atît de binevenite lare şi păstrare a produse
în pauzele de producţie. lor finite.
— In general, sînt create ESTERA ŞINA
