Page 57 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 57
cmi
S DIN CRONICA S
ÎNTRECERII
\ SOCIALISTE \
IMPORTANTE 1
DEPĂŞIRI \
LA PRINCIPALII i
INDICATORI I
Oamenii muncii de /
. Ia întreprinderea clii- 1
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C R ţ mică Orăştie acţionează \
cu însufleţire în pro- Uzina de preparare a cărbunelui I.upcni. l.ucrînd la o
SI AL C O IVI SI II U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N , ducţie, materializînd e- modernă muşină de z.cţaj, muncitorul spălător Nicolae Mă-
1 xemplar sarcinile ce le rilă, împreună cu maistrul principal Dumitru Ncbunu, urmă
resc funcţionarea comenzilor automate ale maşinii.
^ revin pe acest an. în î
i perioada care a trecut 1
Anul XXXVIII, nr. 8 916 JOI, 17 IULIE 1986 4 pagini - 50 bani • de Ia începutul anului, 1
\ printr-o bună mobiliza- ţ ' • CINCINALUL VIII - DEZVOLTARE INTENSIVA ■.
>
l
l re şi organizare la toa- 1 T nogi£atcli4uc»Tnottuc(u ttftte îwtM MHWiM
J te locurile de muncă, o <
1 aprovizionare corespun- \
21 DE ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL P.C.R. ţ zătoarc cu materii pri- l Plusurile obţinute în producţie
i mc şi materiale, harni- ?
1 cii chimişti au obţinut, \ efecte ale permanentei
Elemente superioare pentru \ în mod ritmic, lună do i
1 lună, depăşiri de plan i
/ la principalii indicatori. J dorinţe de autodepăşire
\ De pildă, sarcinile Ia ^
noua calitate a vieţii l producţia marfă au fost r Cariera minieră Zla.şti — prevederi de la începutul
/ îndeplinite în proporţie »
denumire
noua
a
1 de 103,1 la su^ă, Ia nit*.- 1 secţii de nemetalifere fostei anului. în cursul documen
tării noastre la mai multe
din
Noua orinduire socială pe componente nu sînt de con ciaje puse la dispoziţia oa l se plastice prelucrate , cadrul întreprinderii mi puncte de lucru din vastul
care o edificăm cu succes ceput fără muncă. Industria menilor, evoluţia opţiunilor l din P.V.C. şi polictile- 1 niere Hunedoara — se si perimetru de exploatare a
sub conducerea înţeleaptă a lizarea, care a cunoscut în pentru consum şi satisface I nă s-a realizat un spor ^ tuează şi acum, după mai zăcămintelor de dolomită
Partidului Comunist Român judeţul nostru în aceşti 21 rea lor sînt elemente defini \ de peste 100 tone, la o- i bine de şase luni din a- şi talc din Poiana Rusca!
nu are alt scop mai nobil de ani un adevărat avînt, q torii în această sferă. Să .-xizl de fier 347 tone. l cest an, între fruntaşii în am aflat şi „explicaţiile
decît ridicarea nivelului da dat muncii valenţe superioa luăm de pildă primul dintre I Aceste producţii supli- \ întrecerea socialistă care acestor succese.
" iu la bază creş- ‘
viaţă şi civilizaţie al între re. Realizarea de venituri din elemente — confortul de 1 î mentare au la bază creş- l se desfăşoară între subu „Preocuparea asiduă pen
productivităţii ?
gului popor. Este un adevăn munca în industrie a devenit locuit. Cu cele 20 000 de a- l terea productivităţii nităţile I.M. Hunedoara. tru continua creştere a in
demonstrat cu prisosinţă în posibilă pentru tot mai mul partamente care urmează să 1 muncii cu 4,2 la sută ţ — V-au luat-o înainte dicelui de folosire a utila
toţi anii ce s-au scurs da te familii de hunedoreni, în se construiască' în actualul ţ peste cea planificată. De l colegii de la Sectorul mi jelor din dotare ar fi una
cînd puterea politică şi sta anii ce au urmat Congresu cincinal, va fi satisfăcută în l menţionat că la inves- i nier nr. 1 Teliuc, tovarăşe din explicaţii — afirma
tală a trecut în mîinile po lui al IX-lea creîndu-se în cea mai. mare parte nevoia J tiţii, prevederile au fost 1 inginer şef Carol Altman. ing. Io-an Zeriu, şeful bri
porului. judeţ circa 61 000 locuri de de confort de locuit a popu ) depăşite cu 23,5 la sută. ^ — Cu puţine puncte, dar găzii complexe Crăciunea-
Epoca ce a urmat Congre muncă, din care 50 000 peni laţiei judeţului. Zestrea cea ei sînt acum în frunte. Mai sa. Utilizarea mai eficien
sului al IX-lea al partidului, tru femei. Retribuţia nomina mai mare de locuinţe a fost PLACAJE sînt însă cinci luni şi ju tă a timpului efectiv Io
epocă pe care o personali lă a crescut în aceeaşi peri realizată în anii 1965—1986, DIN MARMURA mătate pînă la sfîrşitul a- lucru, încărcarea la capa
zăm cu mîndrie prin numele- oadă de 2,7 ori. Munca însă peste 77 000 de apartamente, LA EXPORT cestui prim an al cincina citate a excavatoarelor de
stindard Nicolae Ceauşescu, se constituie într-un element adică de 2,7 ori mai multe lului 1986—1990, iar colec 4,6 mc, creşterea duratei
a adus în procesul dezvoltă definitoriu nu numai pentru ca în perioada 1950—1965. Colectivele de muncă tivul nostru nu şi-a spus de funcţionare a acestora,
rii noastre socialiste o mul nivelul de trai. Prin satisfac Confortul de locuit este în de la întreprinderea încă ultimul cuvînt. Im ca urmare a bunei cali
titudine de elemente supe ţiile pe care le procură, prin tregit de o serie de dotări \ „Marmura" Simeria si portant rămîne faptul că tăţi a lucrărilor de revizii
rioare. Consecinţa acţiunii faptul că este tot mai mult tehnico-edilitare în care, în i tucază în prim-planul această întrecere are darul şi reparaţii au permis si o-
lor nemijlocite este stadiul eliberată de ceea ce ar pu aceşti 21 de ani, s-a inves I preocupărilor îndeplini- . să nască ambiţia obţinerii ri-rea acestui indice de la
de dezvoltare la care a ajuns tea să o definească drept tit enorm. Alimentarea cu 1 rea ritmică a sarcinilor \ 66 la sută, cit era planifi
ţara noastră şi care a per povară, ea a devenit defini apă a locuinţelor este astăzi de plan Ia export. Prin- 1 unor rezultate mereu mai cat, la 68 la sută. în ace
bune în producţie, să mo
mis stabilirea de către cel torie pentru calitatea vieţii. asigurată pentru 330 000 din \ i tr-o bună mobilizare şi / bilizeze la muncă, să re laşi timp, colectivul nostru
de-al Xlll-lea Congres al Mecanizarea şi automatiza cei 554 000 de locuitori ai 1 organizare în producţie, ) leve hărnicia tuturor mi acordă o deosebită atenţie
partidului a unui obiectiv ge rea tehnologiilor de produc judeţului. Ceea ce conside o aprovizionare cores- l nerilor din Poiana Ruscăi. creşterii productivităţii
neros — trecerea ei în rîn- ţie în minerit, în metalurgie, răm azi că ni se cuvine de punzătoare cu materii , Argumentele la care a muncii. Astfel, în carieră
dul ţărilor mediu dezvoltate. energetică, producţia mate drept a însemnat eforturi prime, oamenii muncii ' apelat ing. Carol Altman va spori, în acest semestru,
Consecinţă directă a dez rialelor de construcţii şi alte financiare considerabile. Ce de pe platforma din Si- ţ pentru a ilustra calităţile ponderea metodei de ex
voltării tehnico-materiale şi sectoare ale economiei hu- le mai multe s-au făcut în meria şi-au onorat con- i pe care le întrunesc cei ploatare cu găuri lungi de
ca atare a înzestrării supe nedorene transformă mereu ultimii 21 de ani. Uriaşa o- tractele încheiate cu J ce muncesc în sectorul mi foreză, înlocuindu-se în
:
rioare a societăţii, nivelul de munca într-o mulţumire a peră a construcţiei de locuin \ partenerii de peste ho- ţ nier Lelesc, brigada com mare măsură galeriile de
trai, calitatea vieţii au cu reîntîlnirii omului cu locul ţe se circumscrie ideii largi l tare, reuşind să-şi de- l plexă Crăciuneasa, brigada minare. Succesele din pri
noscut în „Epoca Nicolae său de muncă, cu tovarăşii şi generoase de urbanizare, ! păşească sarcinile asu- / de preparare Zla.şti, brigă ma jumătate a anului, ce
Ceauşescu" dimensiuni noi, alături de care o săvîrşeşte. de transformare din teme 1 mate la placaje din mar- \ zile de transport şi carie le care, cu siguranţă, vor
superioare, exprimate în ele Satisfacerea trebuinţelor lii a feţei localităţilor hune- \ mură şi piatră, pe pri- \ ră Teliuc III au fost rea fi obţinute în continuare.
mente altădată doar dezide materiale ale membrilor so dorene. Păstrindu-ne în te \ mul semestru al anului, i lizările „la zi" la producţia
rate. cietăţii se exprimă în foarte ritoriul satisfacerii trebuin-
ţ cu 7 la sută. ^ fizică, respectiv cele 20 000 MIRCEA DIACONU
Bunăstarea materială, ca-i multe feluri. Confortul de. tone dolomită şi 126 tone
litalea vieţii în multiplele ei, locuit, funcţionalităţile so-i (Continuare în pag. a 3-a) talc măcinat obţinute peste (Continuare în pag. a 3-a)
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Toţi factorii —implicaţi cu răspundere în activitatea de pe ogoare I
Am inclus acest articol de pe ogoare. Un alt factor tea are tarlale pentru pro ranjat mult ploile. Asta.
la rubrica noastră „Faţă în este sprijinul acordat aces C.A.P. PRICAZ SI C.A.P. TURDAŞ - ducerea de sămînţă şi se pentru că coi ce sînt la vo
faţă", deşi cele două coo tei unităţi de consiliul cerişul a început, firesc, lanul combinelor — Ilio
perative agricole la care popular comunal mai con FAJĂ ÎN FAŢĂ mai tîrziu. Mogo.şan, Antonie ALmăşan,
ne referim — C.A.P. Tur- sistent decît în alţi ani. — în acest an — arată Florin Pienar, Traian Mun-
daş şi C.A.P. Pricnz —. teanu şi Vasile Bota —
merită, din punctul de ve Să consemnăm care este Turda.ş, din 183 ha culti ta de pe 50 ha. Cum se Alexandru Moldovan, şeful muncesc cu multă tragere
dere al modului cum se stadiul celor trei lucrări vate cm grîu au fost sece vede, aici lucrarea a întâr secţiei de mecanizare din de inimă, griul este curat.
desfăşoară cele trei lucrări de mare actualitate în cele rate 130. La C.A.P. Pricaz, ziat puţin şi faptul se ex Turdaş, secerişul a mers — Am început mai ,th-
actuale ale activităţii din două unităţi. La C.A.P. din 160 ha s-a strîns recol plică prin aceea că unita foarte bine, deşi nc-au de- ziu, dar vom recupera Vă-
agricultură —. secerişul mînerea în urmă faţă de
griului, întreţinerea cultu Turda.ş, deoarece lucrăm
rilor, recoltarea, transportul cu şapte combine, ia vola
şi depozitarea furajelor — nul cărora lucrează oa
să fie puse... alături. meni harnici şi pricepuţi
— în ambele unităţi — — Nicolae Mihăilă, Petru
ne spunea Liviu Cranciova, Gîrjob, Ştefan Creţu, Va-
primarul comunei — se ac slle Ursu, Petru Mezei, Pe
ţionează cu cea mai mare tru Cătănaş şi Alexandru
răspundere pentru strîngc- Baba —- sublinia Ioan
rea grabnică şi fără pier Barb, preşedintele C.A.P.
deri a griului, efectuarea Pricaz.
lucrărilor de întreţinere a La culturile prăsitoare,
culturilor prăsitoare la s-au efectuat toate lucră
timp şi de nivel calitativ
înalt şi constituirea unei rile necesare, astfel că am
bele unităţi au culturi de
baze furajere îndestulătoa porumb, sfeclă, cartofi şi
re pentru viitoarea stabu- legume frumoase, ce pro
laţie a animalelor. mit recolte bogate. Atît la
— A se acţiona în felul Pricaz cît şi la Turdaş s-a
cum aţi spus e o caracte reuşit o bună mobilizare
ristică mai veche la C.A.P. a cooperatorilor la efectua
Pricaz. La C.A.P. Turda.ş rea praşilelor. în fruntea
însă, nu. Revirimentul este acestei activităţi, la C.A.P.
salutar. Cum se explică Turdaş, se situează Elisa-
el ? beta şi Ioan ITaţegan, Ma
— Prin implicarea mai fia Branea, Aurel Carască,
bună a conducerii coope TRAIAN BONDOR
rativei în buna organizare
şi coordonare a activităţii
(Continuare in pag. a 3-a)
