Page 58 - Drumul_socialismului_1986_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIAUSMU

RĂSPUNDERI FATĂ DE VIITORUL NAŢIUNII

Liantul de suflet —
PATRU GENERAŢII-O SINGURA $1 NESTRĂMUTATĂ PASIUNE: SIDERURGIA
copiii
Astfel se face câ ne-am oţelurilor speciale, iar Io cialistul de astăzi — mi-a
întîlnit cu oameni de trea­ demonstraţia de la 1 Mai fost primul meşter. Cinste, Discuţia cu tînăra mamă Prin înţelegere, prin cuvân­
bă, de omenie şi am stat 1948 am defilat cu o bu­ corectitudine, punctualita­ Armeana H ane iu s-a înfi­ tul frumos poţi realiza
de vorbă cu ei. Gheorghe cată de laminat special pe te, muncă bine făcută am ripat firesc. mult. Astfel am fost obiş­
Dragota a fost 30 de ani umăr. O şină. Prima lami­ învăţat de la el. La noi în — Dinitotdeauna am nuită şi acasă, la părinţi.
ghiftar la furnalele mici ale nată la Hunedoara. Am casă, munca e literă de iubit copiii. Şi eu şi soţul Armeana Hanciu s-a năs­
Hunedoarei. L-a urmat în dovedit că şi noi, românii, lege. S-o spună Marcel... meu. I-am iubit şi i-am cut, la rîndul ei, £ntr-o
viaţă, în cinste, în muncă, putem face lucru bun — ne Marcel Dragota, cuptorar» dorit. In 14 ani ce au tre­ familie cu cinci copii, din
fiul, Nicolae Dragota. 32 spune bravul maistru lami- munceşte în schimb cu ta­ cut de cînd ne-am luat, am Bucordea Grînoasă, judeţul
de ani a muncit la lami­ nator, astăzi pensionar. tăl lui. Dar, firesc, aspiră adus pe lume trei fete şi Alba. Părinţii i-au crescut
norul de 800 mm. El po­ Nicolae şi-a dus fecio­ la mai mult. Este lamina-, un băiat. Pe Angela am în cinste şi demnitate, în-
vesteşte : rul, pe loan Dragota, la tor, dar şi student în anul născut-o chiar în primul văţîndu-i să răzbească prin
— Am învăţat în ţări de laminorul de 800 mm, cînd II al Institutului de subin- an de căsnicie. Mi-amintesc muncă, să-şi întemeieze că­
tradiţie — trimis de uzină băiatul nu împlinise 18 ani. gineri din Hunedoara. ce bucurie mare a fost în mine din care să nu lip­
primului
sească liantul cel mai pu­
venirea
familie
— cum se face laminarea — Tata — ne spune spe- — Muncesc şi învăţ. Nu-i copil. A urmat, la un an, ternic — copiii. Şi cele pa­
UD CV
uşor. Dar, vedeţi, viaţa mer­ Camelia, după încă un an tru surori şi fratele ei şi-au dioprog
ge mereu înainte. Străbu­ — Sorin, după alţi trei Mi- întemeiat familii, au copii, 0,15 Sfa
Kecolta
RESPECTUL FAŢĂ DE MUNCĂ, nicul meu a fost ghiftar liacla... Existenţa noastră gospodării frumoase. Ar­ jurnal;
la furnale, (această mese­ a început să se confunde meana, după absolvirea li­
RESPECTUL FATĂ DE SINE rie astăzi nu mai există), 8.00 Re
Nlcolae Dragota : .......Am cu aceea' a copiilor. Ei sînt ceului din Blaj, s-a stabi­ Curleru
pus temelia laminorului do bunicul — maistru lumina­ comorile noastre şi-i iubim lit în Vinerea. Aici l-a cu­ Publicit
800 nun". tor, tata — maistru prin­ mai presus de orice. noscut pe Cornel, tânărul de ştiri
ascultat
cipal specialist. Firesc, eu — Cum realizaţi educa­ care avea aceleaşi concep­ tln de
— Sînt foarte multe fa­ trebuie să urc mai sus, nu ? ţia lor ? Sînteţi aspră U- ţii sănătoase despre viaţă cutezate
milii care duc din tată în Greu să-l întrec pe tata. neori ? şi familie. S-au căsătorit decenii
reţe. c:i
fiu, imaculat, stindardul de Ca şef de schimb nicioda­ Chipul bun şi frumos al şi s-au stabilit în locurile citate;
cinste al tradiţiei muncito­ tă nu-i mulţumit. $i schim­ mamei, pe care cele patru de baştină ale soţului. ştiri ; I
11,35 M
reşti în combinatul nostru, bul nostru este mereu în naşteri l-au menţinut tînăr, In strada Morii nr. 8, o- Buletin
în secţiile sale de bază — frunte... reflectând în luminile ochi­ raşul Orăştie. O gospodărie .Ştiinţa
ne spunea tovarăşul lacob ...Patru generaţii, patru lor stropi de cer albastru din care nu lipseşte grădi­ Inregisi
copii a
Topliceanu, secretarul co­ bărbaţi — siderurgişti. Oa­ se luminează... na cu flori şi cea cu zar­ 12,40 1)
mitetului de partid de la meni de muncă, de pasiu­ — Am convingerea câ zavaturi, nu lipsesc păsă­ rului;
15.00 /)
C.S. Hunedoara. De pildă, ne, de hărnicie. Oameni in vorba dură nu-i potrivită. rile de curte, iepurii. Dar dio-tv.
familia Dragota, de la dreptul numelui cărora anii,, nu lipseşte nici efortul fie­ c -etă
«r»
Zlaşti. Membrii familiei au viaţa au adunat aprecieri, Pentru copiii noştri, căruia, ajutorul între mem­ ' n.^-.rO;
viito­
lucrat în combinat zeci şt stimă, prestigiu... Toate do- pentru lor prezentul ţi societatea brii familiei. Aici se recre­ 10,15 A
rul
fericit,
zeci de ani. Astăzi, loan bîndite prin cea mai au­ asigură cele mal bune ează după orele de cursuri Medalie
Dragota este maistru prin­ tentică şi sigură sursă pu­ condiţii. înconjuraţi cu cei patru fraţi, elevi la Trio E:
de ştiri
părin­
cipal specialist la lamino­ să la îndemîna fiecărui om grijă si el dragoste sănătoşi, Şcoala generală nr. 1, aju- econoir
cresc
tească,
rul de 800 mm, iar fiul său, din societatea noastră — şl puternici — garanţie a tîndu-i pe cei mari la ac­ şi te «
Prograi
Marcel, este cuptorar la vigorii s* continuităţii tot tivităţile de întreţinere a Orele
cuptoarele adinei, tot la ,,Co am învăţat de la lata .......Vreau să-l întrec p« mai puternice a naţiunii casei şi curţii, aici, în interna
noastre socialiste.
800. transmit feciorului meu..." tata !“ GH. I. NEGREA Foto AL. CAZAN preajma copiilor, îşi petre­ Pţ&N»t i n
ce adesea orele libere mun­
(jficatru
citorul de înaltă calificare Radioji
laţia r
Cornel Hanciu. nă; 21,'
— Este o îndatorire de
in tot ce facem, avem in vedere conştiinţă, o îndatorire so­ 22.00 O
Momen
turnă
cială a familiilor să aibă 24.00 li
1 copii — ne spunea Cornel
interesul major al societăţii Hanciu. Cinstirea mamei
dintotdeauna
constituit
a
un criteriu fundamental în LCi
1 Colectivul Fabricii do Mesaruş, secretar adjunct evaluarea temeliei de su­
: bere din Haţeg a trecut cu probleme organizatorice flet a fiecărui om. Cred că I)KV,
prin mai multe momente al comitetului de partid. este o cinste pentru fieca­ rltlc I-
grele pînă ce a ajuns la Dar nu numai în ceea ce re părinte să aibă şi să să ne
HUNEI
gradul de stabilitate de priveşte locuinţa ne îndrep­ crească copii mulţi. să-i aurul
azi, care-i permite să stea tăm noi atenţia către fa­ ridice în viaţă în spiritul dern -
cu fruntea sus. Şi, ceea ce milie. Familia Ifurducaş iubirii faţă de ţară şi neam. mental;
l-a adus aici este tocmai s-a constituit de curând ...Cornel şi Armeana Ilan- Ai pat
'•’ebarc;
stabilitatea şi, direct lega­ Soţia lucra în fabrică, so­ ciu. Una dintre sutele de ot.nar
(Arta);
tă de ea, profesionalitatca. ţul e din judeţul Cluj şi familii din Orăştie, înteme­ cei d i r
Este o cucerire la care s-a au hotărît să se stabilească iată în spiritul frumoase­ rlile I-
ajuns pentru că organiza­ în Haţeg. Am sprijinit-o la lor tradiţii ale neamului, gar 18
Ciuleai:
ţia de partid, consiliul oa­ încadrarea soţului în fabri­ una dintre familiile care PENI:
şi-au îndeplinit, firesc, înal­
(Cultur
menilor muncii, organiza­ că. în familia lui Simion ta menire de a aduce pe perpoli
ţiile de masă şi obşteşti au Ghiurcuţă sînt doi co-pii lume copii şi a-i înălţa în eoni; a
făcut din formarea şi con­ mici. Am organizat ca so­ viaţă demni. Pentru bucu­ (Mineri
toriţele
solidarea familiilor celor ţul şi .soţia să lucreze în ria propriilor părinţi, pen­ RIC AN
tru ţară. către
VALI ARDELEANU BRAD:
dov (S
COLECTIVITATE - FAMILIE rlile r-
RABAI
Prin muncă si iubire realizăm construcţia continuă a vieţii R A ŞTII
turcoa?
mi sar
ce-şi desfăşoară activitatea schimburi diferite astfel — Numeroşi tineri şi tinere moţilor crişeni, obiceiul de Valentin, urmărindu-şi părin­ Avram Ciuclan, este muzica, fiEOAC
argint
în fabrică, <? problemă a ca, pe rînd, să poată avea din satele comunei noastre a-şi intemeia căsniciile pe ţii şi bunicii cu curiozitatea fiind de nenumărate ori par­ HAŢEC
muncii şi răspunderii lor. grija copiilor. Sînt şi alt­ — ne relatează, cu siguran­ baza celui mai frumos şi nevinovată o pruncilor. ticipant la fazele locale şi re pen
— Pe noi nV preocupă fel de cazuri. Soţia lui Mir- ţa omului care cunoaşte ne­ trainic sentiment, al dragos­ — Multe am realizat de judeţene ale Festivalului na­ BRAZI
LAN:
într-un grad îna^t viitorul cea Vasiu, lăcătuş la liniile numărate amănunte din via­ tei intre tineri. cind ne-am luat — povesteş­ ţional „Cintarea României"), cultură
tinerilor din fabrfoă — ne de îmbuteliere este din Ro­ ţa oamenilor lingă care tră­ Dincolo de gardul cu or­ te Mircea Groza. Dar adevă­ dar şi ce trofee a mai achi­ mul n
spune tovarăşul Gheorghe şiorii de Vede. Şi acolo ieşte şi munceşte, Elena Plic, namente, de la nr. 85, şo­ rata împlinire sînt ei, copiii. ziţionat tăticul (subinginerul TEI A:
mina).
Dumitrache, secretarul co­ este o fabrică de bere. So­ secretar adjunct al Comite­ seaua principală, se înalţă, Am invâţat de la părinţii Mircea Groza, adjunct de
mitetului U.T.C. PentfUi a ţia n-a mai vrut să stea în tului comunal de partid semeaţă, înconjurată de mi­ noştri că e bine să ai ur-, şef de sector la I.M. Barza,
Haţeg, dorind să fie mai
se cunoaşte bine între ci, aproape de părinţi. Au a- Luncoiu de Jos — şi-au unit nunaţi trandafiri albi şi ro­ maşi cit eşti tinăr, Ei trebuie care in timpul liber este şi S
organizăm seri cultural- juns la neînţelegeri. Ea a in ultimii ani destinele, spo­ şii, casa familiilor Groza şi aduşi in viaţă în primii ani un pasionat al vinatului); şi
distractive la care invităm .luat copiii şi a plecat la rind numărul familiilor de Ciuclan. De fapt, cei şase ai căsniciei, cînd părinţii sînt mai este curios să afle azi • ®
specialişti, profesori, socio­ Roşiori. Ce era să facem ? mineri ale acestor meleaguri; cu ce se vor îndeletnici cei tură, .
simfon
logi, medici, care le expli­ Ne era greu să renunţăm altele, întemeiate de mai STEJARUL CU MLĂDIJE MULTE mari, vor fina de plug ori de sta
vor merge la sapă, in tirv
că rosturile majore ale fa­ la serviciile soţului. Dar, multă vreme ori doar in urmă ce bunica lui va hrăni vi­ estival
cu un an, care au pus la te­
re pop
miliei, normele de conduită refacerea unităţii familiei melia construcţiei lor de via­ Şl SĂNĂTOASE opere
care permit întemeierea şi era mai importantă. Am ţă cel mai puternici stîlpi de tele şi păsările din ogradă. pagini
In fine, încotro vor porni cu
consolidarea familiei. Cînd discutat cu el, i-am expli­ suflet şi speranţe — copiii, „Dacia 1300", după ce va zică di
dă.
Sc
într-o familie tânără se cat că, daeă altfel nu se au hotărit să nu rămînă doar membri din trei generaţii for­ sănătoşi, puternici, capabili sosi tăticul acasă din schimb, descu.
naşte un copil, facem din poate, trebuie să se ducă la unul singur, ori la doi. mează laolaltă o familie. O să-t înalţe in viaţă demni şi unde vor merge in vara a-, • H
„S
aceasta o sărbătoare colec­ după soţie şi copii. -Ni s-a Intre aceştia se numără lamilie de mineri din tată-n curajoşi. ceasta in staţiune... bul Ac
20.
— Afa am gindit şi noi —•
tivă, astfel câ tînăra fami­ părut foarte importantă u- tinerii căsătoriţi loan Paş- fiu, dar şi de agricultori şi continuă Ivcica. Şi am gîn-j Cu un sentiment deosebit, val al
imbi-
animale,
crescători
de
lie să simtă că are în ju­ nitatea familiei şi atunci cău şi Antoaneta Macavei, dit in spiritul banelor noas­ ne îndepărtăm de casa in nlce a
stat S;
rul ei oameni gata oricînd am preferat să renunţăm Marin llea şi Felicia Benea, nînd cele două ocupaţii în tre tradiţii strămoşeşti. Pe la care am fost oaspeţi citeva
s-o ajute. la un om de bază din fa­ familiile Eugen şi Eugenia O- mod armonios, cu Ii foloase noi, bunicii sînt oameni ti­ ceasuri şi unde am întilnit
materiale
sporite.
privim
Despre multe acţiuni brică numai să se realizeze prea, Toader şi Eugenia Şe­ pe părinţii-bunici, pe Letiţia neri, iar părinţii foarte tineri. chipuri senine şi oameni har­
frumoase ne-a vorbit secre­ această unitate. dea, Nicolae şi Rodica Poe- şi Avram Ciuclan, trebăluind La un an de la căsătorie, nici, copii veseli, robust Cră-
tarul U.T.C. Problema fa­ Problemele producţiei sînt. nar — dip Ste/ufel, Ciornei in grădina de lingă cosă, l-aţn născut j>g Laurenţiu t A- diţi pgnţ/u viaţă. Cil senti­
miliei, însă, este o proble­ mari şi deloc uşoare. Dar şi Viorica Băd, Emil şi Paras- pe Mircea şi Lucica Gr026', poi, ne-am dorit o fetiţă.. mentul că asemenea lamrliâi Feud
mă de răspundere în pri­ nu uităm că producţia se chiva Dose, din satul centru la rîndul lor părinţi, făcind Dar a venit tot un băiat. Groza, nenumărate alte fami­ fi prei
mul rînd pentru organiza­ realizează cu oameni. Pro­ de comună şi mulţi alţii. ordine în odăile de sus, in Valentin.,. lii ale minerilor acestor ţi­ şi In
EeruT
ţia de partid. La care dintre cele peste care mobila modernă este în­ Valentin este cuminte şi nuturi au realizat prin mun­ ros. V
blemele lor trebuie, rezol­ 750 de familii să ne oprim ? soţită de minunate cusături curios să ştie unde merge că şi prin iubirea de glie şi îa mo,
— Tinerilor căsătoriţi am
vate în strânsă legătură cu Nu-i uşor de ales. Pentru {aurite cu răbdare şi iscu­ bunicul, citeodată, duminicai de strămoşi, construcţia con­ rllc nr
căutat să le rezolvăm prio­ sinţă de miinile Lucicăi, tină- cind îşi ia saxofonul sub tinuă a vieţii. prinse
cele ale producţiei. că s-a statornicit aici, de-a de, la
ritar problema locuinţei — lungul vremii, între mindrii ra mamă a doi băieţi; şi a- braţ (pasiunea de-o viaţă a Are U
j*e spune tovarăşul loan TON CIOCLEI locuitori ai acestui ţinut al poi pe cei mici, Laurenţiu şi fostului miner, azi pensionarj £ 0 ; ESTERA ŞINA