Page 59 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 59
IR. 8 916 • JOI, 17 IULIE 1986 Pag. 3
Elemente superioare pentru Plusurile obţinute în producţie
:iune noua calitate a vieţii (Urmare din pag. t) rea indicilor intensivi de
exploatare a instalaţiilor de
(Urmare din pag. 1) nului o multitudine de acti marile zone de agrement de se datorează oamenilor, sfărîmare (de la 87 la 92
vităţi, eliberîndu-i timpul de la Valea de Peşti, de la la vredniciei şi dăruirii cu la sută) nu înseamnă alt
a ui eco- care muncesc excavatoriş-j ceva deeît a-ţi face dato- î • Ansamblul artistic
orice consumuri nejustificate cul Cinciş, de la Strei şi mul ţ „Parîngur al Casei do
a! ix-lc;i ţelor de consum ale oame in civilizaţia modernă. te altele. Nu uităm însă că tii Dumitru Hanganu, Ene toria. Acelaşi sentiment îi
— moment nilor trebuie să arătăm că Sint mult mai multe ele în judeţ există două staţiuni Bîlcu, minerul şef de echi încearcă şi pe Gheorghe i cultură a sindicatelor
noua isto- pă Zamfir Văduva, lăcătu Muntcanu, Maxim Ticula, 1 din Petroşani a fostoas-
lânicl în anii „Epocii Nicolae mentele din sfera trebuinţe balneoclimaterice — la Geoa- şul Mihai Pascu — în ca Iile Mărgineanu, Traian \ petele oamehilor muncii
iivara ţârii Ceauşescu", datorită creşte lor materiale ale omului ca giu şi la Vaţa, folosite cu ( aflaţi la odihnă în sta- ţ
rogram de rii puterii de cumpărare a re şi-au făcut loc în noţiu precădere de oamenii mun rieră, minerii Iosif Piisok, Cociş, Gheorghe Rădoane,
cîntece Cozma Poanta, Matyas Ele- de la sectorul minier Le- i ţiunea Gcoagiu-Băi. In »
veniturilor reale ale oameni nea de calitate a vieţii în cii din judeţul Hunedoara. 1 incinta ştrandului, timp »
tlocumcn- lor muncii, nivelul cumpără toţi anii ce au urmat Con* Din 1965 încoace ele au cu kes — în subteran, mulţi, lese, sau Victor Opriş, Cor ţ de o oră şi jumătate, ţ
rmanenţe. turilor pe locuitor a eres-! greşului al IX-lea al parti noscut o adevărată înflorire. alţii". nel Ţîncu, Andronic Popa,
ir „Rezultatele bune obţinu Mihai Ţaga, de la briga I ansamblul artistic din ‘
n studiou- cut de 2,4 ori., dului. Dar calitatea vieţii nu De la staţiunea sezonieră cu da transport". J Valea Jiului a susţinut ^
telcviziunii Reţeaua de unităţi comer este dată numai de acestea. 100 şi ceva de locuri, Geoa- te în producţie în primul ) un apreciat spectacol ş
Irakiene ciale a judeţului se integrea Trebuinţele spirituale, relaţii giu-Băi s-a transformat în- semestru al acestui an sînt încă un aspect pe care i muzical - coregrafic la (
ză armonios în opera de le interumane, calitatea me tr-o bijuterie balneară cu indiscutabil influenţate şi l-am reţinut din cuvintele J reuşita căruia şi-au dat ?
dezvoltare urbanistică a lo diului înconjurător sînt tot peste 1000 de locuri, cu de activitatea celor patru mai multor interlocutori. 1 concursul orchestra, for- 1
calităţilor hunedorene, dîn- atitea argumente prin care funcţionare permanentă, ac organizaţii de partid din Defalcarea planului anual l maţia de dansuri popu- I
du-le acestora un plus de se poate vorbi în anul 1986 cesibilă pentru mase largi de Cariera minieră Zl-aşti — pe semestre permite, în } lare mixte, soliştii vo- â
personalitate. Prin ele se despre calitatea vieţii. Ne oameni ai muncii, atît în se releva tovarăşul Iile Cîrlea, condiţiile depăşirilor sub 1 caii Mariana Belei, Ana )
poate practica un comerţ oprim în rindurile de faţă zonul estival cit şi peste an. secretarul comitetului de stanţiale înregistrate după ţ Rădescu, Gabriela Ma- ţ
I: 0,00 Ha- modern şi civilizat, cu eco la raportul om-mediu încon-. Elemente superioare pen partid. Mă gândesc, în pri primele şase luni, estima
dimineţii ; l rian, Valentin Baboie. 1
ticului; 6,30 nomisirea timpului cumpără jurător. In acesta, omul îşi tru noua calitate a vieţii s-aO mul rînd, la ex'emplul de rea unor noi sporuri ale 1 Un spectacol semnat de )
7.00 Radio- torului. Suprafaţa totală a u- duce viaţa de zi cu zi, dar introdus în viaţa noastră zi dăruire şi abnegaţie pe ca producţiei faţă de preve ţ G. Cîlţea (conducere 1
/.i, în ţara; nităţilor de desfacere con tot în el caută posibilităţi de zi, an de an, în toţi anii re îl oferă comuniştii. Spu deri. Toţi oamenii muncii
resci; 8,10 struite in perioada la care de recreere, de petrecere socialismului, ca o consecin din Cariera minieră Zlaşti ţ muzicală), N. Zablău (co- 1
diilor; 8,55 ne, cred, mult şi faptul că, ? regrafie), G. Negrnru j
1.00 Buletin ne referim depăşeşte 200 000 plăcută a timpului său liber:. ţă a dezvoltării economice din efectivul total, mem sînt hotărîţi să facă mai 1 (regie). *
Răspundem mp. O altă dimensiune a sa Natura judeţului nostru este a societăţii, in anii aceştia,- brii de partid reprezintă mult, astfel, îneît, la fine
10,00 Bule- tisfacerii nevoilor materiale \ s
0,05 Succes, generoasă în frumuseţi, în peste 40 la număr, cei ai peste 60 la sută. Iar pen le anului, eforturile lor în ( • „Cosinzcana" — an- î
10,05 Trăim — prestările de servicii — factori naturali care au fost „Epocii Nicolae Ceauşescu" tru comunişti ca Doina muncă să fie încununate / samblul de cîntece şi ?
pliniri mă- a sporit pe locuitor în cei 21 puşi în slujba omului. Nu au strălucirea lor deosebită, Moldovan, Ştefan Ghib, prin cucerirea primului
10,15 Publi- de ani de peste 4 ori, ca este oraş în judeţul Hune > dansuri al întreprinde- J
Buletin de puternică, personalizată, fără Gheorghe Tomulescu, A- loc în întrecerea vredni-
'porta j 1980; urmare a grijii deosebite pe doara in care să nu se fi putinţă de tăgadă. driana Hriţeu ş.a.. creşte 1 rh mecanice Orăştie a J
isoară; 12,00 care o acordă partidul a- amenajat în aceşti ani — \ fost oaspetele îndrăgit ţ
;Uri; 12,05 cestui sector. Şi in actualul prin- efortul financiar al sta
ui X\ ; 12,25 ţ al pionierilor hunedo- ţ
3 corului de cincinal, pentru prestările de tului, dublat de efortul co
'televiziunii; servicii se prevăd creşteri lectiv al cetăţenilor — baze, N O T E N O T E N O T E ţ reni aflaţi în tabăra de I
oara folclo- vertiginoase, ele trebuind să sau locuri de agrement, ori l la Costeşti. Deţinător al I
s la 1 la 3;
mieră ra- pună la dispoziţia cetăţea baze sportive. Ne gîndim la Nu mai rupeţi meu/ M-oi culca pe piep fiind un exemplu demn de | laurilor în „Cîntarea /
Recital de tul tău/ Iar cind ii ti ador urmat. Mulţumirilor cetăţea
Teodores- bănci, copii ! mit/ Ies afară la iubit". nului din Tîrgu Mureş li se ? României", ansamblul ?
lirnbii ro- J „Cosînzeana" (regizor J
..adio jur nai; Locuitorii Devei s-au Se înţelege că este vor alătură şi cele ale cole
radio; 10,15 bucurat şi au salutat inspi ba de aşa-numita muzică gilor de muncă, vecinilor 1 Vasile Chevereşan) şi-a l
iterpretativ : suburbană, „folclor orăşe din blocul nr. 4, strada
17.00 Buletin rata iniţiativă a edililor mu ţ argumentat, şi de arcaş- ţ
Rad io gazeta nicipiului de a amplasa nesc" de prost gust, care, Pricazului, oamenilor cin ţ tă dată, locul onorant ţ
,35 Te apăr bănci in zonele publice, după cum se vede, a pă stiţi care ar li procedai în
atrla mea. truns şi in judeţul nostru... tocmai. I ij ocupat în viaţa spiri- ţ
«leal; 18,00 spaţii verzi şi aglomerări.
8,20 Revista In plus, grija pentru este pe benzi magnetice. Oare i tuală a judeţului şi a i
radio; 19,00 tica acestor bănci a făcut cine pune punct proliferă Trotuarul cu surprize I ^ ’ ţării." j
•i: 19,05 Am- rii şi difuzării acestor cin-
rî-ţii; 20,00 ca apariţia lor să inlrumu-
20,30 circu seţeze pur şi simplu peisa tece ce Irizează bunul Trecind grăbită, cu tre
li ucu reştea- jul urbanistic, mobilindu-l gust ? Cei in drept sint che buri, pe strada Lenin din,
iugestia dv.; maţi s-o Iacă cit mai ur municipiul Deva, J. E. a a-
-o oră; 23,00 cu gust şi bun simţ. Nu a- gent. vut surpriza să „coboare" I însemnate depăşiri
c; 23,10 Noc- celaşi bun simţ ii au insă
.11 â: 23,55— unii tineri care folosesc cel sub asfaltul trotuarului şi
de ştiri* numai îndeminarea şi iu
mai des băncile, aducin-, Mulţumiri şefei la toţi indicatorii
du-le stricăciuni pînă in de brigadă ţeala braţelor, cu care s-a
tr-acolo incit şi-au pus min sprijinit de marginea ca După două trimestre şi
1AS tea şi cu picioarele metali In drum spre casă, Ma nalului, şi apoi ajutorul al o decadă trecute din ai
S2SSSSEÎZ3S23 ce ale băncilor. Sigur, du fia Şerbescu, din Orâştie, tor cetăţeni din preajmă cest an, colectivul de meş
pă adagiul „într-o dispută a găsit pe şoseaua naţio au scutit-o de o căzătură teşugari de la Cooperativa
rtacus — se- neprincipială, cel mai inte în toată adinoimea, ce i-ar „Haţegana" din Ilaţeg ra
tria) ; Spor nală o geantă. Spre sur li putut cauza leziuni. Re
•dom (Arta) ; ligent cedează", băncile prinderea ei, aceasta con portează succese deosebite
: Profetul, s-au rupt... Nu mai rupeţi ţinea mai multe acte de voltată, pe bună dreptate, obţinute In întrecerea so
jicnii (Mo- băncile, copii I J. E. s-a adresat redacţiei, cialistă: la producţia glo-'
Vară sen ti - valoare şi suma de 5 600
lern — B) ; lei. N-a aminat nici o clipă punînd întrebările: „Ce s-ar bală şi marfă — 106,2 la
gard lingă Muzică, dar ce fel anunţarea şi predarea a- li putut întimpla dacă un sută, livrări de mărfuri
•|r»' '-a); Su- copil ar fi avut ghinionul către fondul pieţei — 106,1
. I—II de muzică ? ceslora. S-a prezentat la la sută, la export — 124,8
0.\ .1: Noi, Miliţia oraşului, astfel că să calce capacul respecti
în t îi — se- La zahanaua din cartie păgubaşul, in persoana lui vei guri de canal ?; cum la sută, ţesături lină —
irîng); Han- Alexandru Demeter, din Tir- îşi fac datoria tovarăşii de 156 la sută, confecţii tex
Noiembrie) ; rul Viile Noi al municipiu tile — 131,2 la sută. La
J ni rea); UU- lui Deva, servire promptă, gu Mureş, a intrat în po la sectorul de canalizare
(i de seară civilizată, ordine, curăţenie. sesia celor pierdute la un Aşteptăm răspunsul gos-, obţinerea acestor succesd
ULCAN: Su- Un lucru însă deranjează. interval de numai două zile. podarilor municipiului, fă- o contribuţie deosebită
;Lu cea farul); şi-au adus lucrătorii din
ua dimineţii Este vorba de muzica ce Prin geslul pe care l-a cind precizarea că nedori
TRIB A: Doc- se difuzează în unitate şi făcut, faţă în faţă cu un ta intîmplare s-a petrecut secţiile confecţii artizanale
cltoresc); U- nr. 1 şi 2, ţesătorie nr. 2,
igul drum pe terasa acesteia. Auzi astfel de caz, Maria Şer in preajma imobilului cu care sînt conduse de Au
(Retezat) ; — de pildă — melodii cu bescu, şefa brigăzii C.A.P. nr. 11, iar sediul G.I.C.C.L.
irnă Baran- rubrica de încălţăminte „Corvlnul" Hunedoara. Nu de texte cam de asemenea Orâştie, a dat dovadă de se allă peste drum, la nu rel Şeroni, Iconia Dobrea-,
rovie); GU- multă vreme aici a fost pus în producţie de scrie un nou mo V nu şi, respectiv. Sofia Fă-
ISboli — se- del de sandale box. Asupra calităţii executării operaţiilor, factură: „Diseară in patul o înaltă conştiinţă socială, mărul 6 (? I). lăitar. (Nicu Sbuchea, co
inerul); O- maistrul Steluţa Itusu manifestă o deosebită exigenţă. In • m I
’ol ierul de imagine, ea urmăreşte operaţia de frezat, efectuată de lucra- respondent).
ria); Un co- toarea I.conţină Găină.
(Flacâra) :
ii: Masca de
de cultură): G.I.G.C.L. Deva reparti varăşul Soos Tiberiu să
(ii particula Implicaţi cu răspundere zarea unui asemenea mij se mute în cadrul asocia
ra (Dacia) ; loc de transport în oraşul ţiei nr. 2, ati’ibuindu-i-se
icra nul; CA- nuiiOii mcinTomi
la (Casa de nostru, care să fie pus la un apartament în această
HORI A: Ulti- în activitatea de pe ogoare ! dispoziţia cetăţenilor". asociaţie şi urirtînd să
i (Mureşul) fie aprobat în unanimita
si uni (Cu- (Urmare din pag. 1) fin şi 155 tone paie, iar la • Sesizarea dumnea te de către adunarea ge
Turdaş 202 tone şi, res ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI voastră, stimate tovarăşe nerală în calitate de ad
Ioana şi Maria Mihnea şi pectiv, 110 tone. De men Ion Marinescu, cu privi ministrator, avînd în ve
fACOLE alţii. La C.A.P. Pricaz, ţionat aici două aspecte. • „Dacă datele furni ciale şi pensii de stat la re la modul de distri dere calităţile şi stilul de
buire a buteliilor de ara
Cornelia Ivăşcoi, Elena Bu- La transportul finului au zate prin scrisoare sînt întrebarea dumneavoas muncă în administrarea
riţescu, Ileana Verejan, fost mobilizate, cu spriji exacte, vă puteţi pensio tră, stimate tovarăşe Vio gaz în cadrul asociaţiei asociaţiei".
Casa do cul- Ileana Popa, Victoria Stan nul consiliului popular, na la împlinirea vîrstei de locatari nr. 2 din ora
Orcliestra ca, Sofica Martin şi mulţi de 55 ani". Este răspunsul rel Lupei, din satul Oci- şul Călan, se confirmă, NJL : „Scrisoarea a
Filarmonici] toate mijloacele cu trac Oficiului de asigurări so şor, comuna Vaţa de Jos. însă „cauza principală ca fost cercetată şi analizată
a: Concert alţii. Ay fost cazuri, în ţiune animală, indiferent re a generat aceste nere de către tovarăşa Marioa-
crăr! £' ma ambele unităţi, de întâr cui aparţin. Cele mai mari
te — arii din ziere în efectuarea lucră SESIZĂRI - SOLUŢII guli— după cum se sub ra Vîjdea, vicepreşedin
rote, valsuri, cantităţi de fibroase au liniază în referatul întoc tele Biroului executiv al
re din mu rilor — cooperatori pre fost aduse cu căruţele de Consiliului popular oră
şi de estra- cum Cornelia Popa, Janeta Nicu Popa, Constantin • Celor reclamate de tră, tovarăşe Ion Nicoară, mit de Comitetul orăşe
Danicla Vlă- Rădulescu, loan Stoilă şi Bucur, Dumitru . Turcu, dumneavoastră, tovarăşe din Călan, strada Crişeni, nesc de partid — izvorăş şenesc" — se încheie re
3ARA. Ou- Vasile Pop din Turdaş, Gheorghe Munteanu (Tur loan Onescu, cu privire nr. 24 — de către Consi te din neasigurarea cu bu feratul cu privire Ia so 1
scrisorii.
O
luţionarea
aragaz
pentru
de
telii
glstul", ora loan Furdui, Iosif Georges- daş), Coriolan Măniuţ, Ro- la activitatea comercială liul popular al oraşului,
concert esti- cu, Ioana Marinescu şi Lu- mulus Mateş, Traian Iri- din Gurabarza, răspunde z-eiese că într-adevăr nu schimb de către PECO precizare necesară, deoa
sstrcl slmfo- : I.C.S. mixtă Brad: „Pro există nici un mijloc de Hunedoara". In luna fe rece răspunsul a sosit e-
monicil de creţ a Măglaş din Pricaz mie, Viorel Voinea (Pricaz) gramul unităţilor comer transport (tractor cu re bruarie a.c., cînd asocia xact după cinci luni şi
— au eziitat să iasă la şi mulţi alţii. Al doilea as jumătate de la expedie
sapă — dar a intervenit pect: la adunarea băieţilor ciale din Gurabarza este morcă sau autobasculan ţiei i s-au repartizat 300
primăria şi respectivii au fost organizate, tot la stabilit aşa cum au soli tă) la dispoziţia popu butelii de aragaz, nemul rea scrisorii pe adresa
şi-au săpat porţiile repar iniţiativa organului local citat cetăţenii din zonă, laţiei, singurele posibili ţumirea unor cetăţeni s-a celor în măsură să o re
zolve. Să nu se cunoas
înlăturat,
aeoperîndu-se
tizate. al puterii şi administraţiei ţinîndu-se cont şi de fap tăţi de transport fiind aproape în totalitate ne că la Călan care este ter
Bune sînt rezultatele şi de stat, acţiuni de masă, tul că- reţeaua comercială mijloacele cu tracţiune cesarul. Se confirmă, da menul legal de soluţiona
în ce priveşte recoltarea, duminica trecută, la care din această localitate este animală, ale particulari
: vremea va destinată în primul rînd lor autorizaţi. „Pentru re asemenea, că tovarăşul re a neregulilor semnala
int frumoasă transportul şi depozitarea au luat parte sute de coo Soos Tiberiu nu locuieşte te de cetăţeni ? In plus.
zlre uşoară, furajelor. Coasa a doua la peratori. La transportul ba- aprovizionării populaţiei zolvarea acestei probleme
temporar no locale". — se subliniază în con-* în cadrul asociaţiei al că nu reiese dacă semnata
ra sufla slab trifoi şi lucernă s-a înche loţilor din tarlalele aflate tinuare — Biroul executiv rei administrator este, rului scrisorii i s-a adus
Tcmperatu- iat, cea mai mare parte în apropierea incintelor • Din referatul întoc al Consiliului popular o- „dar în luna ianuarie, cînd la cunoştinţă conţinutul
vor fl cu- a recoltei obţinute fiind zootehnice s-au folosit să răspunsului şi dacă «-a
10 şl 15 gra- deja depozitată. Plnă în niile, ceea ce a asigurat mit — în urma cercetă răşenesc Călan a solici a avut loc adunarea ge
maxlme în rii sesizării dumneavoas tat, printr-o adresă, nerală, s-a stabilit ca to declarat sau nu mulţumit.
de grade. prezent, la Pricaz au fost un ritm înalt acestei lu
puse la păstrare 145 tone crări.