Page 61 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 61
Adunările generale ale oamenilor muncii -
proletari DIN TOATE TARILE. UNITI-VĂI 1
expresie a democraţiei noastre socialiste, a
autoconducerii şi autogestiunii economico-financiare
nrotiui«u«oo»aAK S-a încheiat prima jumă tre socialiste, ale autocon protecţiei muncii pe se
S M A L IM voltare economico-socială a ducerii şi autogestiunii eco mestrul în I aborda în acelaşi
a.c.
tate a lui 198G — primul
—
vor
—
timp,
termocentrale
nomico-financiare
an din noua etapă de dez
,1a Mintia şi Paroşeni —
trebui să dezbată, în spiri
problemele
se
vor
patriei. Este vremea -bilan
tul
indicaţiilor
orientă
şi
comensurării
a
rea
secretarul
gene
şi
instalaţiilor,
gregatelor
de
lejuri
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C, ţului, direcţiilor de acţiune rilor date cu diferite pri exploatării şi întreţinerii a-
lizărilor obţinute şl jalonă
reparării lor conform gra
rii
modul
ral
partidului,
al
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N pentru cea de a doua parte în care au acţionat consi ficelor stabilite şi de rea
a anului. în întreprinderile liile oamenilor muncii, co niai bună calitate: finali
industriale, de construcţii, lectivele întreprinderilor zării lucrărilor de investi
transporturi şi telecomuni pentru îndeplinirea sarcini ţii, mecanizării şi automa
Anul XXXVIII, nr. 8 917 VINERI, 18 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani caţii, în centralele indus lor ce le revin în primul an tizării unor fluxuri pro
triale şi unităţile asimilato al celui de al optulea cin ductive, asigurării diri
acestora, în institutele de cinal şi să stabilească mă timp a stocurilor dc cărbu
cercetare ştiinţifică şi in suri pentru continua îmbu ne necesar pentru perioada
21 DE ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL P.C.R. ginerie tehnologică, în ce nătăţire a activităţii, pentru iernii.
în acest context al pro
economice
lelalte
unităţi
creşterea
econo-
eficienţei
şi social-eulturalc încep a- . mico-sociale. ducţiei fizice se va acorda
dunările generale ale oa în prim-planul dezbate maximă atenţie onorării
menilor muncii. rilor este necesar să se exemplare a sarcinilor la
Agricultura - ramură de bază Avînd loc la puţin timp situeze analiza realizării export — necesitate obiec
de la sărbătorirea celei de ritmice a sarcinilor la pro tivă pentru dezvoltarea
a 65-a aniversări a făuririi ducţia fizică, sortimentală economico-socială a patriei
Aspectele referitoare la ac •
a economiei naţionale, factor hotărîtor Partidului Comunist Român şi în mod deosebit, în ju tivitatea dc export trebuii
deţul
la
cărbune,
nostru,
şi împlinirea a 50 dc ani
de la procesul luptătorilor minereuri şi energic elec să se situeze cu priorităţi
comunişti, şi antifascişti de trică — produse la care în dezbaterile adunări'.o-
în progresul continuu ai patriei socialiste la Braşov, la mijlocul celui depăşirea planului este generale ale oameniloi
de al 21-lea an al „Epocii nelimitată. în acest sens, muncii de la C. S. Hune
Nicolae Ceauşescu", adună în minele din Valea Jiu doara, „Plafar". ..Vidra'
în anii edificării în Romă-" de bază a economiei naţio stanţial în sporirea produc rile generale ale oamenilor lui, din Poiana Ruscăi şi şi I. C. Orăştie, „Marmura"
nia a celei mai luminoase nale. A fost declanşată ţiilor, cu care se fertilizea-. muncii — autentice foru Ţara Zarandului, din cele Simeria, Inspectoratul sil
.şi umane orînduiri, poporul noua revoluţie agrară — ză anual peste 90 000 ha muri ale democraţiei noas- lalte' localităţi, precum şi vie, • I.F.E.T.f IvP.L . şi I. I.
nostru — condus cu cute amplu şi profund proces me terenuri ocupate cu culturi în uzinele de preparare Deva, I.C.. Vulcan, „Vis
zanţă şi înţelepciune de nit să determine moderniza agricole şi pajişti naturale. care le deservesc, dezbate ează" Lupeni, I.U.M. Petre
Partidul Comunist Român —■ rea şi reorganizarea agricul Se asigură, totodată, canti rile sc vor concentra asupra şani, de la celelalte între
a obţinut uriaşe împliniri în turii pe baza celor mai noi tăţi apreciabile de substanţe măsurilor de folosire la prinderi care au contract,
toate domeniile vieţii eco- cuceriri ale ştiinţei şi tehni chimice pentru combaterea capacitate' a maşinilor, u- cd parteneri externi.
nomicorsociale. Amplul şi cii, în vederea sporirii pu buruienilor, bolilor şi dăună -tilajelor; şi instalaţiilor, do Un accent deosebit se \
multilateralul proces al con ternice a producţiei agricole torilor. Pentru obţinerea u- mecanizare a lucrărilor şi pune —- în spiritul, indica
struirii socialismului şi comu vegetale şi animale, trans nor recolte superioare, sigu creştere a productivităţii, ţiilor conducerii partidului,
nismului s-a amplificat şi formării condiţiilor de mun re şi stabile, s-a acordat o de asigurare a forţei dc al programelor olabo>-<iL
adîncit în perioada inaugu că,. de viaţă şi de gîndire atenţie sporită extinderii a- muncă necesare şi perfec privind dezvoltarea inten
rată de Congresul al IX-lea ale ţărănimii. menajărilor în vederea irigă* ţionare continuă a pregăti sivă a economici - pi
al partidului, moment cu pu Agricultura hunedoreană, rii, combaterii eroziunii so rii sale. profesionale, de creşterea productivităţi 1
ternice reverberaţii în istoria evoluţia ei în cei 21 de ani lului, desecării suprafeţelor respectare severă a norme muncii — cu toţi factorii
contemporană a ţării, cînd trecuţi de la Congresul aî cu exces de umiditate. în lor dc protecţie a muncii, care o determină şi o con
în fruntea partidului — dîn- IX-lea al P.C.R., este o expre prezent se irigă o suprafaţă avînd în vedere că unul diţionează —. ridicarea ni
du-se expresie voinţei una sie fidelă a progresului înre de aproape 12 000 ha. Nu din punctele de pe ordinea
nime a comuniştilor, c tu gistrat de agricultura româ mai în anul trecut supra de zi este analiza situaţiei (Continuare în pag. a 3-a)
turor oamenilor muncii din nească. în „Epoca Nicolae faţa irigată a crescut cu
patria noastră — a fost ales Ceauşescu", cu sprijinul per circa 3 000 ha, pe 1 000 ha
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, manent al statului, a conti s-au efectuat lucrări de de ( DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE
comunistul cel mai devotat, nuat şi s-a amplificat moder secare, iar pe 7 400 ha s-a
revoluţionarul şi patriotul în realizat combaterea eroziu Depăşiri la producţia sortimentală
flăcărat, cel mai iubit fiu al nizarea şi chimizarea agri nii solului. Ca rezultat al
naţiunii noastre. In perioada culturii. Ca urmare, în cultu extinderii mecanizării şi chi Harnicii constructori de depăşite Ia maşini şi uti- \
ce cu satisfacţie şi mîndrie ra vegetală numărul tractoa mizării, al lucrărilor de utilaj m i n i e r de Ia Iaje tehnologice pentru ^
patriotică o numim „Epoca relor a crescut de peste 2,7 investiţii, producţiile agricole U.U.M.R. Crişcior au ob lucrări miniere eu 961 to- ,
Nicolae Ceauşescu" indus ori, a sporit considerabil şi au sporit în perioada 1965— ţinut, în perioada trecută ne, la piese de schimb 1
tria, agricultura, toate ramu numărul de combine şi alte 1986 de la an la an, fapt din an, importante reali cu 4,6 milioane, Ia piese ^
rile de activitate s-au dez utilaje agricole, ceea ce ce se reflectă şi în creşte zări peste plan, care fac forjate şi niatriţate cu 61 i
voltat în ritm neîntrerupt şi permite efectuarea tuturor rea de aproape trei ori a cinste acestui colectiv de de tone, la vagoneţi e- 1
înalt, pe toate planurile. Din lucrărilor în timp optim şi la cantităţilor de cereale li muncă, mobilizat cu toa cliivalenţi cu aproap* ţ
2 300 bucăţi. Contribuţia l
iniţiativa secretarului general înalt nivel calitativ. La dis Uzlna do preparare a te forţele sale pentru a cea mai marc la obţine- ’
vrate la fondul de stat. cărbunelui l.upenl. Iu ca înfăptui exemplar sarci
al partidului, agricultura a poziţia agriculturii du fost mera cîntarelor, Otilia cior rea acestor producţii su- \
fost aşezată la locul ce i se puse an de an cantităţi în bă înregistrează noi can nile trasate (le conduce plimentare au avut-o lu- ţ
tităţi de cărbune special rea partidului, a întîmpi-
cuvine, fiind considerată, semnate de îngrăşăminte şi mixte în drumul lor crătorii secţiilor a IH-a, ,
alături de industrie, ramură chimice ce au un rol sub (Continuare în pag. a 3-a) spre beneficiar. na măreaţa sărbătoare de condusă de ing. Fabian 1
la 211 August cu noi suc Oprinesc, a Il-a (ing. Ştc- ^
cese în producţie. Aici, fan Feicr) şi I (ing. Va- t
sarcinile de plan au fost sile I.ung).
Calitatea cocsului — preocupare
CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ permanentă, de maximă însemnătate
> " Reducerea spargerilor piloţi la 0,79 kg/pilot, sub .
de piloţi reprezintă un limita admisă prin nor- )
indicator de primă impor mative. Remarcabile apar ţ
tanţă pentru calitatea în acest context rezulta- ,
EFORTURI SUSŢINUTE, RITMURI BUNE DE LUCRU LA RECOLTATUL GRIULUI producţiei obţinute de cei tete obţinute de echipele 1
ce muncesc în secţia coc conduse de Ioviţă Ilerci, ^
Secerişul griului conti nizatorii loan Asknionesei, ne. Inginerul şef al uni menţine bună, în două zilo loan Lazăr II, Ionel Man, t
nuă cu intensitate în toate loan Rezeanu şi loan tăţii Mihai Lăpugeanu, a- se va încheia secerişul pa sificare din cadrul Uzi
nei nr. 1 a Combinatului Horea Jelea şi loan Gră- J
unităţile din C.U.A.S.C. Stanciu. Inginera Maria flat în lan alături do s i d e r u r g i c Hunedoa măticioiu, de pe maşinile ^
Deva, mecanizatorii, în Aldca preciza că griul a combineri, ora mulţumit toate cele 150 ha cultivate.
deosebi, specialiştii şi coo fost secerat de pe aproape Pînă acum, grîul a fost ra. După şase luni şi de .şarjare, care au reuşit l
peratorii străduindu-se să de modul în care munceau jumătate din acest prim să reducă acest indicator ?
an al celui de al optulea de calitate mult sub me- ţ
apropie de finalizare a- 100 ha din cele 240 ha Ai’pad Dome, Gheorghe MIRCEA LEPĂDAŢII secţiei, înregistrînd l
ceastă importantă lucrare cultivate, o suprafaţă de Doru, Mihai Boacă, Irimie plan cincinal, cocsarii liu- dia
din campania de vară. 40 ha fiind eliberată de Gal I şi Erno Varga, sus- nedoreni 11 au reuşit să doar 0,28 kg spargeri pe 1
„coboare spargerile do
pilot.
în tarlalele „Gura Bejan" paie, şi 25 ha au fost deja ţinînd că. dacă vremea so (Continuare în pag. a 3-a)
şi „Plopi" alc.C.A.P, Deva însămînţnte ,;cu porumb în
■erau concentrate numeroa cultură dublă. Secerişul
se forţe mecanice şi u- aproape nu cunoştea pau
manc. Mai precis, se a- ze, combinerilor şi celor
flân în lan, la secerat, lalţi mecanizatori aducîn-
şapte combine, la volanul du-li-se prînzul în cîmp.
cărora mecanizatorii Io an
Nodiş, Gavrilă Mititeanu, Un prînz consistent şi gus
Nicolae Lupuţ, Dumitru An- tos ni se spune, pregătit
dreucă, Andrei Ioo, Gheor- dc cooperatoarea Elena
ghe Burleanu şi Augustin Popa.
Olaru îşi dădeau silinţa să Mai menţionăm că aici
menţină viteze bune de s-a încheiat smulsul bu
lucru, să taie paiele cît ruienilor de pe întreaga
mai aproape de sol şi să suprafaţă ocupată cu sfeclă
nu piardă nici un bob din dc zahăr şi a fost purifi
recoltă. împreună cu ei cată o suprafaţă dc 60 ha
so afin în cîmp Sergiu ocupată cu grîu pentru
Sbuchea, inginerul şef al sămînţă, acţiune la care au
cooperativei, şi . inginera participat un mare număr
Mar ia Akloa, şefa fermei de cooperatori şi oameni
vegetale. Munca era orga ai muncii din municipiul
nizată în flux, în urma Deva.
combinelor venind presele Bine se muncea şi la
de balotat (mecanizatorii C.A.P. Cristur. în parcela
I.a C.A.P. Banpotoc, prin mobilizarea corespunzătoare a mijloacelor, -cit şi prin buna folosire a fiecărui moment
loan Borodi .şi Vasile Bob), numită „Dîmpu lacului" se prielnic, secerişul griului a fost încheiat. In Imagine, combinele seceră ultimele 5 hectare într-un lan de Ia intra-
apoi, cu plugurile, meca cerau grîul cinci combi rea m sat. _________________________________ ___________________________Foto N. GHEORGHIU
