Page 64 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 64
4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 917 • VINERI, 18 IULIE 1986
Din tarile socialiste
Acţiuni în favoarea păcii şi dezarmării nisme internaţionale specia 0 MOSCOVA. — In pri din dotare in vederea ob
WASHINGTON 17 (Ager- tă că marcarea zilei de 6 lizate. Participanţii vor dis mele cinci luni ale anului ţinerii de rezultate optime
pres). — în centrul oraşu august trebuie să serveas cuta metode şi procedee în curs, industria sovietică in trafic.
lui San Francisco a avut că la unirea eforturilor în de creştere a randamentu a obţinut rezultate impor
loc o marc demonstraţie tregii comunităţi interna lui agricol prin utilizarea tante pe drumul asigurării
împotriva continuării expe ţionale pentru prevenirea rezultatelor cercetării ştiin îndeplinirii in cît mai bune © VARŞOVIA. — in efor
rienţelor cu arme nucleare unei catastrofe nucleare, cu ■ TUNIS. - Preşedinte ţifice. • condiţii a prevederilor pla tul de a moderniza pro
şi a cursei înarmărilor. în urmări incalculabile pen le Comitetului Executiv al nului cincinal, relatează a- ducţia şi de a o face com
special a înarmărilor nu tru întreaga civilizaţie u- Organizaţiei pentru Elibe ■ GENEVA. - După genţia TASS. In perioada petitivă pe piaţa interna
cleare. Manifestanţii au ce tnană. rarea Palestinei, Yasser A- cum relevă un raport dl respectivă volumul produc ţională,' specialiştii polonezi
rut iniţierea unor negocieri * rafat, a avut, la Tunis, o U.N.C.T.A.D., de la începu ţiei industriale a crescut cu au realizat - un autoturism
serioase, în vederea prohi TOKIO 17 (Agerpres). — întrevedere cu secretarul tul anilor ’60 aproape o ju 5,7 la sută faţă de 4,3 la „Fiat-125 P" cu motor Die
birii tuturor testelor nu Intr-un document dat pu general al Ligii Arabe, mătate de milion de mun sută cit prevedea planul, sel de 1 600 cm cubi şi 54
cleare şi a înaintării pe blicităţii la Tokio, princi Chedli Klibi. Au fost exa citori calificaţi au fost ra iar productivitatea muncii CP, relatează agenţia PAP.
calea dezarmării nucleare. minate ultimele evoluţii pe colaţi din ţările în curs de — cu 5,3 la sută, compa Motorul asigură maşinii
palele trei partide de opo plan arab,' precum şi pro rativ cu 4,1 la sulă. viteza de 140 km/oră la un
★ ziţie din Japonia — Parti blema palestiniană, în lu dezvoltare, de acest imens consum de 5,8 litri la suta
WASHINGTON 17 (Ager- dul Socialist, Partidul Co mina recentelor acţiuni ale „capital uman", beneficiind de kilometri.
pres). — Cunoscuta organi munist şi Komeito — s-au Israelului împotriva popu o serie de state occiden 0 SOFIA. — Angajaţi
zaţie obştească americană pronunţat împotriva milita laţiei palestiniene din teri tale dezvoltate. Ţinînd cont în eforturile tuturor colecti
„Medicii pentru responsa rizării spaţiului cosmic. în toriile ocupate, informează că pregătirea unui specia velor, oamenii muncii de O PRAG A. — In R.S.
bilitate socială" a propus document se exprimă opo agenţia palestiniană Wafa. list necesită fonduri de cir la centrala pentru transpor Cehoslovacă a început aşa-
proclamarea zilei de G au ziţia faţă de participarea ca 55 000 dolari, „exodul turi internaţionale auto din numitul „semestru de mun
gust — cînd se comemo Japoniei la înfăptuirea pro ■ PHENIAN. - în legă creierelor" asigură statelor R. P. Bulgaria au realizat că patriotică" a studenţilor.
rează bombardamentul ato iectului american „războiul tură cu intenţia Statelor industrializate occidentale însemnate economii de car Pentru cei 150 000 de stu
mic- de la Hiroshima — ca stelelor", arătîndu-se că Unite de a construi la mari profituri suplimenta buranţi, care, numai in ul denţi antrenaţi in acţiunile
„Zi a luptei pentru pace". militarizarea Cosmosului Kounsan (Coreea de Sud) re. El provoacă, în schimb, de muncă patriotică, „se
Intr-o declaraţie dată pu reprezintă o nouă şi peri silozuri speciale pentru ar uriaşe daune statelor în timul an, s-au ridicat la mestrul" va constitui o ve
blicităţii la New York de culoasă spirală a cursei me nucleare, agenţia ACTC curs de dezvoltare, care 2 000 tone motorină. Ei au rificare temeinică a cunoş
această organizaţie, se ara- înarmărilor. a dat publicităţii o decla sînt nevoite să cheltuias reuşit, de asemenea, să tinţelor insuşite pe băncile
raţie în care, condamnîn- că anual aproximativ 100— reducă cheltuielile' de ex facultăţilor. Studenţii vor
150 milioane de dolari pen
du-se acest plan, se arată ploatare şi să optimizeze lucra in această vară, ca
mai a celor mai preţioase că el reprezintă o sfidare tru înlocuirea unor aseme transporturile. şi in anii precedenţi, pe
fracţii de benzină, dar şi a eforturilor R.P.D, Coree nea pierderi. Pentru a se obţine aceste
a mirosului atit de carac ne în vederea destinderii în rezultate, specialiştii cen şantiere, in întreprinderi
teristic. Peninsula Coreea şi a so ■ WASHINGTON. - Po tralei au pus la punct o industriale, în echipe de
luţionării problemelor prin trivit datelor oficiale, 29 la metodică de determinare o forestieri, in agricultură, in
TEMPERATURA dialog şi negocieri. în do sută din cheltuielile buge Întreprinderile de prestări
FOTOSFEREI - cument se reaminteşte pro tare totale ale Statelor U-- consumurilor optime pentru de servicii.
IN SCĂDERE nite sîht alocate Pentago toate tipurile -de autoca Potrivii planului, brigă
punerea părţii nord-coreene
Temperatura suprafeţei privind organizarea de con nului. Dar, luînd în calcul mioane in dotare, .De ase zile de tineret vor presta
PENTRU ÎMPIEDICAREA solare, care a scăzut cu 6 vorbiri a|e autorităţilor mi toate cheltuielile făcute la menea, au fost elaborate în acest an un volum de
VOLATILIZĂRII BENZINEI grade Celsius în cursul ul litare referitoare la crearea diverse capitole, sumele fo norme stricte pentru intre, muncă valorind jumătate
timilor şapte ani, va creşte unei zone denuclearizate în losite pentru scopuri mili ţinerea parcului de maşini de miliard de coroane.
Specialiştii Institutului în curind. Aceasta este Peninsula Coreea. tare se ridică la 57 la sută
politehnic de la Celeabinsk concluzia observaţiilor e- din bugetul total american.
au realizat a metodă efi fectuate de William Living- ■ CAIRO. - O conferin Sume uriaşe sînt irosite
cientă de împiedicare a stone, astronom la Obser ţă internaţională asupra a- în. scopul creării de noi
arme şi sisteme de arme,
volatilizării benzinei, infor vatorul solar Kitt Peak din meliorării agriculturii în ţări în timp ce - conform u n o r Agendă energetică
mează ziarul „Izvestia". Arizona (S.U.A.). Se pare, în curs de dezvoltare din
intr-adevăr, că temperatu sondaje efectuate de Bi
Metoda constă în „acope ra folosferei, suprafaţa vi Africa s-a deschis la Cairo,' roul american de recensă- © KINGSTON. - Gu
rirea" benzinei cu o pul cu participarea delegaţii mînt — in S.U.A. există as Epik, profesor la Univer
zibilă a Soarelui, este con vernul din Jamaica a tre sitatea din Tallin. El a
bere care, in contact cu trolată parţial de cimpul lor din mai multe state ale tăzi 33 700 000 de persoa cut la punerea în practică subliniat că experienţa do-
combustibilul, formează o magnetic global al astru regiunii. Reuniunea se ne sărace, adică 14,4 la a unor măsuri menite să bîndită de specialiştii es
peliculă spumantă ce împie lui. desfăşoară sub auspiciile sută din totalul populaţiei. ducă la extinderea utili toni în prelucrarea şisturi
dică vaporizarea. Prin in Dr. Livingstone măsoară Organizaţiei Naţiunilor U- zării biogazului, urmărin- lor bituminoase este folo
troducerea acestor pulberi temperatura prin spectro nite pentru Alimentaţie şi du-se reducerea, pe aceas sită şi în zonele de şisturi
importului
în benzina din cisterne sau scopie, cu ajutorul telesco Agricultură (F.A.O.) şi cu tă cale, şi a economisirea de din R.S.F.S.R. şi R.S. Ka-
u-
petrol
rezervoare se evită dega pului Mac Math, cel mai participarea unor reprezen nor importante sume în zahă. arată agenţia TASS.
jarea in atmosferă nu nu mare din lume. tanţi din partea unor orga valută. © STOCKHOLM. - Sue
Constituirea unui fond dia intenţionează să lanse
special ai guvernului în a- ze un plan energetic am
ccst scop a permis amena biţios, care. în viito'âi 25
DEZARMAREA-CONDITIE ESENŢIALĂ A UNEI NOI ORDINI ECONOMICE INTERNATIONALE jarea unui însemnat n u m ă r de ani, va apela. în cea
de instalaţii de producere mai marc măsură, la ener
In prezent, omenirea 1980—-1985, cheltuielile dială. Armele nu sînt lului în ţările afectate de gia hidroeleeti ică şi eolia
sacrifică 1 000 miliarde mondiale pentru înarma nici pe departe garanţia înaintarea deşertului ; a biogazului în diferite nă. După cum informează
dolari pentru proiectarea, re s-au dublat, stocurile supremă a securităţii. micşorarea cu 5 procente puncte ale ţării, acţiunea revista . Forum du Deve-
fabricarea şi desfăşurarea nucleare existente acum Dimpotrivă, această ga anual, pc perioada 1986— urmînd să fie extinsă în
cursul acestui an şi al a- -loppement", în prezent hi
de noi arme şi sisteme în lume însumînd circa ranţie este dată de pros 1990, ar permite obţine nului 1987. drocentralele furnizează de
de arme. Această uriaşă 50 000 megatone. peritate şi egalitatea şan rea unei creşteri a con ja două treimi clin totalul
sumă depăşeşte net veni Şi mai tragic încă este selor tuturor. Iar o nouă sumului şi a venitului na necesarului de electricita
tul anual a jumătate din faptul că, în perioada ordine economică inter ţional, în medic, cu 21,3 © MOSCOVA. — La o te al ţârii Două mari uni
populaţia globului. Alo postbelică, cheltuielile mi naţională poate asigura la sută în ţările A.meri- termocentrală care funcţio tăţi eoliene, producătoare
nează pe bază de şisturi
caţiile enorme destinate litare ale ţărilor în curs legătura între dezarmare cii Latine, cu 47,6 la sută bituminoase din R.S.S. Es
înarmării sînt justificate de dezvoltare au crescut şi dezvoltare. Renunţarea în ţările cele mai puţin tonă a fost pusă în func de. curent ele: trie.'sînt deja
prin motive de... securi considerabil. Potrivit da ia arme ar spori prospe dezvoltate din Asia şi cu 1 ţiune o instalaţie care poa conectate la reţeaua naţio
tate. Or, realitatea a de telor statistice, sumelo ritatea şi, prin aceasta, 166,7 la sută în statele te transforma şisturile în nală. Ministerul Energiei
monstrat şi demonstrează destinate scopurilor mi securitatea lumii întregi, .sărace din Africa. Dacă apreciază că această sursă
că tocmai insecuritatea litare de către statele întrucât sărăcia şi subdez acestea ar fi efectele în petrol sintetic. Materie pri generatoare trebuie extin
abundentă
pe
mă
terito
este aceea care creşte di aşa-zisei „lumi a treia" voltarea constituie astăzi curajatoare ale unor scă riul Estoniei, şisturile con să, zonele cele mai potri
rect proporţional cu spi au sporit din 1960 do o uriaşă „bombă cu ex deri procentuale, ce ar ţin mai m u l t hidrogen de- vite situîndu-se pe coasta
rala ascendentă a înar cinci ori; pentru aceste plozie întîrziată". O cco- însemna pentru omenire cît cărbune şi ele pot fi de vest. în provincia Şica
mărilor. eliminarea definitivă a transformate mai uşor în ne şi în insulele Olanei şi
De nenumărate ori s-a investiţiilor în mijloace combustibil lichid deciţ a- Gotland. din Marca Bai-
afirmat că înarmările re ANUL INTERNATIONAL AL PĂCII de distrugere în masă ? cesta. a declarat Umăr tică.
prezintă o uriaşă risipă Intre altele, calculele ara
de resurse financiare, ma tă că trilionul de dolari
teriale. şi umane, de po cheltuiţi pentru arme ar
tenţial ştiinţific şi tehnic. ţări, fiecare dolar irosit nomie mondială demilita putea servi la construirea
Rapoartele şi statisticile în scopuri militare în rizată ar deveni, implicit, DECESE
întocmite de experţi în seamnă scăderea cu 25 o economie a şanselor c- a peste 35 000 de uzine
problemele dezarmării o- de cenţi a investiţiilor în galc, fără handicapul unei şi la asigurarea a circa
feră un răspuns pertinent economie. Iată şi un alt permanente şi uriaşe ri 30 milioane locuri de © MULŢUMESC tuturor
muncă.
la una dintre întrebările aspect semnificativ al sipe materiale, financiare celor care au fost alături
pri
greaua
încercare
la
capitale ale epocii actua problemei: dacă la înce şi umane. Toate acestea conduci cinuită prin decesul pre
le: care este raportul din putul actualului deceniu, Ce s-ar putea realiza spre una şi aceeaşi con VIN2ĂRI matur într-un tragic ac
meu
tre cursa înarmărilor şi cheltuielile militare mon pe plan economic şi so cluzie — o dezarmare u * ® VIND casa, 4 încăperi, de cident al soţului
evoluţia sistemului econo diale depăşeau de circa cial prin reducerea buge reală este veritabila ga pendinţe, garaj, pivniţă, grajd, GHINŢU M A BIUS,
în virstă de 20 ani.
mare).
mic internaţional ? 23 de ori ajutorul pentru telor militare? Răspun- ranţie a păcii. Intr-ade curte (grădină (11972) Deva, Mulţumiri deosebite con
telefon 22882.
Potrivit evaluărilor în dezvoltare, la sfîrşitul a- zînd la această firească văr, numai prin stoparea ducerii şi colegilor de la
Deva,
acest sens ale S.I.P.R.I., nului trecut ele îl între întrebare, specialişti ai cursei înarmărilor, prin © VIND cărucior copil „Doi- G.i.G.C.L. A.C.T. Te sector
şi
voi
utilaj
cheltuielile militare mon ceau de peste 35 de ori. O.N.U. au întocmit cal îngheţarea cheltuielilor na-lux“. Deva, telefon 21503. (119G9) păstra mereu în inima
diale au sporit de la în Mai mult chiar, statele cule exacte, care subli militare, Terra s-ar pu mea. Soţia Ghinţu .Toni
ceputul secolului de peste dezvoltate alocă, în me niază elocvent efectele tea elibera de povara şi © VIND casă, patru came ca. (11991)
30 de ori. în decurs de die, 5,4 la sută din pro benefice ale unor atari ameninţarea armelor, ar re, anexe, curte (grădină), o-
cupabilă.
două decenii, totalul chel dusul lor naţional brut măsuri. S-a calculat, ast putea combate, eficient • Căştăului ll. imediat. Orăştie,
Informaţii
Căs-
tuielilor militare a depă în scopuri, militare şi doar fel, că prin reducerea cu subdezvoltarea, rămînori- tăului 9 sau telefon 41G3G.
şit cifra astronomică de 0,3 la sută ajutorului pen 0,5 la sută (5 miliarde) a le în urmă. Dezarmarea (11944) © CU profundă dure
G 000 miliarde dolari, ceea tru dezvoltare acordat ce Cheltuielilor militare, s-ar este, în mod clar, o con re anunţăm încetarea din
viaţă a scumpului nos
® VIND casă In roşu (gră
ce reprezintă echivalentul lor mai sărace ţări. asigura apa potabilă pen diţie esenţială pentru in dină mare). Brad, str. Eroi tru soţ, tată si bunic
valoric al ansamblului e- Intr-adevăr, această pro tru circa două miliarde staurarea unei noi. ordini lor nr. 1, informaţii 18—31 iu A VORNICULUI NICOLAE,
în vîrslă de 71 ani.
forturilor productive ale blemă este de cea mai persoane; un minus de economice internaţionale. lie, orele 17—19. (11908) înhumarea va avea loc
omenirii la nivelul anu-- mare importanţă - pentru 1,5 la sută ar ' permite azi, 18 iulie d.m., în lo
comuna
Bui-
casă
VIND
©
lui 1977. în perioada ordinea economică mon- combaterea eroziunii so EUGENIA MARINESCU ţa, .Skoda 120 L, stare bună. calitatea Zam. Soţia, fii
( 1 Deva, telefon 22270, după ora ca, fiul şi nepotul. * (11995)
1G. (11997/998)
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob LillilîL.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza. nr. 35. Telefoane: 11275. 12157, 11585. Telex; 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275