Page 65 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 65
21 de ani de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român din iulie 1965
PARTIDUL • CEAUŞESCU • ROMÂNIA
Un angajament al constructorilor din Petroşani:
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ j
Viitoarele locuinţe - la termenele prevăzute!"
u
Imediat după ce treci urmează să îndulcească lungul anilor şi noţiuni
peste viaductul de la I.UJV1. peisajul de la acest capăt despre eficienţa arhitec
Petroşani, în faţa privirilor al bulevardului. Vor fi, în turală a construcţiilor.
— Avem mulţi oameni —
C IA U S M U L turn 119, finalizat în anii două etaje şi o scară cu tre Cosma, secretarul orga
trepte, două scări cu cîte
silueta
răsare
blocului—
ne-a declarat maistrul Pe
trei etaje.
cincinalului
Aceas
trecut.
nizaţiei de partid a brigă-
Ion Popescu
Dulgherul
era
tă
clădire
frumoasă
destinată
parcă
rămînă
să
un fel de „străjer" unic şi
reprezentativ la poarta Ritm şi calitate In realizarea
ORGAV AL COMITETULUI JUDEŢEAN- HUNEDOARA Al PC bulevardului Republicii — Ţ * :' INVESTIŢIILOR - . .v* *. ;
BMitiliM.iMHHIIliariili] U L A R J U D E Ţ E A N arteră împodobită cu ade
vărate
opere
arhitecturale.
Ochiul specialistului a vă îşi exercită profesia de zii — a căror viaţă se con
zut însă că mai trebuie constructor în Valea Jiu fundă, la propriu, cu şan
ceva. Şi, iată, îi găsim lui din anul 1956. A parti tierul. Putem spune că în
Anul XXXVIII, nr. 8 918 S1MBATA, 19 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani cea mai fertilă perioadă
pe constructorii brigăzii nr. cipat la ridicarea multor
10, din cadruil A.C.M. Va blocuri din Lupeni şi Vul din istoria patriei, „Epoca
lea Jiului, înălţînd — din can, la construcţia unor Nicolac Ceauşescu", oame
coace de „119" un nou bloc. cartiere întregi din Petro nii au înălţat cu hărnicie
Comuniştii — în linia întîi a promovării — Această construcţie — şani. „La magazinul „Jiul" ctitoriile măreţe ale a-
ne-a declarat dulgherul — îşi aminteşte — am lu cestei epoci şi, în acelaşi
Ion Popescu — va „rupe" crat de la fundaţie pînă la timp, s-au construit pe ei
înşişi, şi-au ridicat propria
spiritului revoluţionar, a atitudinii puţin din înălţimea blocu predare". Toate acestea do
vedesc că el, ca şi colegul
lui 119 !
— Cum ? său Pavel Mihai — sau MARIN NEGOIŢA
— Adică, blocul de lo
înaintate fată de nou cuinţe 75 A, cum se nu alţi dulgheri cu experienţă (Continuare in pag. a 3-a)
echipa
din
lui
Gheorghe
meşte noua construcţie. Neagu — şî-au însuşit de-a
Deschizător de drumuri şi ponsabilităţi sociale, a fie
de orizonturi noi, Congresul cărui om al muncii. De fapt, Realizări
al IX-lea al partidului a această viziune dinamică a-
conturat cutezător şi amplu supra desfăşurării procesului importante ale
obiective şi direcţii funda revoluţionar se întemeiază pe
mentale de dezvoltare a experienţa şi concluziile în constructorilor
ţării, a afirmat cu putere tregii activităţi a partidului,
principiul continuităţii trans de-a lungul căreia s-a dove Ritmuri alerte
formărilor revoluţionare, şi de dit că ceea ce a conferit
aici cerinţa obiectivă a ma acestuia putere de neînfrînt, Ia preparaţia
nifestării permanente a spi capacitatea de a depăşi din Uricani
ritului revoluţionar în toate obstacole şi greutăţi, au fost / mire oDiecuveic cele /
Intre obiectivele
domeniile do activitate. în tăria convingerilor revoluţio I mai importante cu ter- J
acest sens, secretarul general nate ale militanţilor săi, ab ^ men de finalizare în a- \
al partidului, tovarăşul negaţia, dăruirea şi hotărîrea l cest an, din planul I
Nicolae Ceauşescu, sublinia: tivităţii maselor au constituit lor de a lupta, încrederea J I.A.C.M.M. Petroşani, se ?
„Trebuie ca în activitatea in toţi aceşti ani garanţia în justeţea cauzei pentru \ numără şi preparaţia )
ideologică, în învăţămîntul sigură a înfăptuirii schimbă care luptă. Această concep i cărbunelui de la Uri- ^
de partid să pornim de la rilor înnoitoare care au mar ţie se fundamentează pe ■ câni. Destinată să pre- i
necesitatea creşterii spiritu cat decisiv conţinutul unei înseşi realităţile specifice 1 lucreze cărbunele extras 1
lui revoluţionar, a conştiinţei epoci de mari împliniri şi operei de construire a socie ^ de unităţile miniere din ^
comuniste, a abnegaţiei şi generoase perspective pentru tăţii socialiste care, în con i zonă, respectiv I.M. Uri- l
spiritului de luptă revoluţio activitatea constructivă a în diţiile epocii contemporane, ■ câni, I. M. Valea de }
nară a fiecărui comunist. Să cunoaşte o complexitate şi o ) Brazi şi cariera Cîmpu )
intensificăm activitatea de tregului nostru popor. Şi-a anvergură fără precedent. 1 lui Neag, noua şi mo- 1
formare a omului nou, con aflat astfel, încă o dată, Tocmai de aceea, astăzi fie ? derna uzină de prepa- i
structor conştient al noii ilustrare concepţia profund cărui colectiv de muncă i se 1 rare se află în stadii 1
orînduiri". ştiinţifică a secretarului ge cere o amplă desfăşurare de \ finale de execuţie. Co- ţ
Pornind de la asemenea neral al partidului potrivit forţe, de energie, punerea i lectivul Brigăzii nr. 4 I
deziderate, reliefate nu o căreia opera de edificare a în valoare a tuturor resur J Uricani-Valea de Brazi, Ţ
dată de secretarul general noii orînduiri este un proces \ care realizează obiecti- \
al partidului —, promovarea revoluţionar neîntrerupt, ce selor sale de creaţie, a în i vul, îşi concentrează a- l
tregului său potenţial de
spiritului revoluţionar, comu nu cunoaşte pauze, iar spi J tenţia, în aceste zile, la ?
nist, a participării respon ritul revoluţionar constituie gîndire, de iniţiativă şi dă 1 lucrările de la funicular 1
ruire. Asemenea comanda-
sabile la elaborarea şi în un puternic izvor de tărie a Că în Petroşani se construieşte mult o dovedesc şi oa l şi de Ia conducta de c- ţ
făptuirea programelor de partidului nostru, ce sti menii din brigada nr. 1 Deva, care şi-au asumat sarcina ri | vacuare a apelor uzate, ţ
dicării noului liotei din capitala Văii Jiului. Maistrul Vio-
progres economic şi social mulează participarea, sub rel chifor studiază, împreună cu şefii formaţiilor de lucru, \ Costuri de \
multilateral, stimularea crea semnul unei profunde res (Continuare în pag. o 3-a) detaliile... asaltului spre o nouă „cotă“ a obiectivului.
\ producţie reduse \
- • - — • - _C — » — • —
\ Prin grija cu care gos- ^
—podăresc şi pun în ope- .
\ ră materialele, prin în- )
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ 1 cadrarea în consumurile l
? specifice de materiale, ?
I combustibil şi energic, 1
^ prin aplicarea unor so- ^
— Nu concepem ca în IMPERATIVUL ACESTEI PERIOADE : Petru Dur, Ioan Visăroi şi
aceste zile să stăm în bi ceilalţi muncesc cu hărni i luţij constructive mo- 1
rou — opina Rodica Moţa, cie şi răspundere. 1 derne, de mare produc- »
primarul comunei Bcriu, Grîul - din cîmp în hambare, într-un timp Secerişul griului se află ) tivitatc, oamenii muncii \
pe care, joi, 17 iulie a.c., în plină desfăşurare şi la i de la T.A.G.C.M. Deva t
am găsit-o în tarlaua de cooperativele agricole din / reuşesc să reducă lună J
dincolo de satul Sereca, cît mai scurt, fără pierderi I Căstău, Mărtineşti, Jele- 1 de lună costurile de 1
unde opt combine se aflau dinţi, Turdaş şi altele, 1 producţie Ia activitatea ţ
la secerişul griului. Mem unde viteza do lucru este, / de construcţii-montaj. i
brii biroului comitetului întreprinde toate măsurile, mitetului comunal de de asemenea, bună. La 1 Pe această linie ei înrc- 1
comunal dc partid şi ai bi pentru buna desfăşurare a C.U.A.S.C Orăştie partid — de C.A.P. Orăş- C.A.P. Căstău combinerii ţ gistrează, de la începu- \
roului executiv al consiliu secerişului. De exemplu, eu tioara de Jos, iar secreta Mihai Cristian, Florin Con l tul anului, economii de l
lui popular au fost reparti răspund-de C.A.P. Beriu, rul biroului executiv al stantin, Ioan Lăscoi, Du / 3 lei la cheltuielile to- )
zaţi pe unităţi agricole şi vicepreşedintele biroului tău, secretarul cu proble consiliului popular — de mitru .Moldovan şi ceilalţi ) tale la 1000 lei produc- ţ
pe sate. cu sarcina de a executiv — de C.A.P. Căs- me de propagandă al co- C.A.P. SibLşel. Pe toţi au recoltat, pînă în pre l ţie de C+M şi dc 17,8 1
ne veţi găsi în fiecare zi zent, aproape 100 ha din | lei la cele materiale. ţ
în unităţile respective, aju- cele 145 ha ocupate cu
tînd la organizarea activi grîu. într-un stadiu avan \ Toate obiectivele — S
tăţii şi la mobilizarea coo sat se află lucrarea şi la \ în grafice \
peratorilor la muncă.
unităţile agricole din Pri- ţ în toate punctele dc ^
— Am început recolta caz, Dineu Marc etc. i lucru ale Brigăzii Deva i
rea griului sîmbăta trecu Un rol important în bu 1 din cadrul A.C.M.M. J
tă, dar am întrerupt lucra na desfăşurare a secerişu \ Cluj se munceşte cu ab- \
rea din cauza ploilor că lui îl are modul cum sc l negaţie pentru finaliza- l
zute luni, marţi şi miercuri face transportul recoltei la / rea Ia termen şi în con- J
— ne-a spus Ioan Şendres- locurile de. depozitare şi ) diţii de bună calitate a )
eu, şeful- secţiei de meca preluarea acesteia. Au fost i obiectivelor din planul ţ
nizare de la C.A.P. Beriu. asigurate mijloace de trans 1 pe acest an. în cele i
Astăzi am reluat lucrarea, port suficiente, iar lucrăto J şase luni şi jumătate J
înaintăm cu o viteză de rii dc la baza dc recepţie ^ care au trecut din 198G \
35 ha pe zi, aşa că în 3—4 şi „Agrosem" Orăştie se l planul la producţia glo- 1
zile terminăm secerişul. ) bală de construcţii-mon- /
Combinele sînt reglate co TRAIAN BONDOR T taj a fost depăşit cu 18 )
respunzător, bine etanşei- i la sută, toate obiectivele i
znte. Combinerii Ioan Mur- aflîndu-se în graficele /
A.E.I. Peşteana, cele două fînare sini pline cu nutreţuri de bună calitate. goi, Petru şi Cornel Pa- i de execuţie. *
raschiv, Vasile Troşan, (Continuare în pag, a 3-a) .1 . < ■—