Page 66 - Drumul_socialismului_1986_07

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI

Omagiu partidului, omagiu patriei socialiste

13.00 t.
D E S T I N Acum, la un loc, e mai vie 13xt>5 L
Lucrarea ce şi-o făuresc. m
★ D
aduce Timpul zvon de libertate Partidul e marea spre care zoresc! ★ G
ni
prin vara tot mai caldă şi senină ★ O
c Ceauşescu inimă ce bate AUREL D. CÂMPEANU ai
in pieptu-acestci patrii de lumină ★ T<
fr
pl
istoria noastră-i fapta care face U R A R E ★ IVI
. b;
Activitatea de creaţie — zborul patriei în ere triumfale ★ A
cs
t Ceauşescu-i mesager de pace In gînd înalt, cu irizări solare, ★ O
Ceauşescu — viteaz om de omenie, rr
spre cele patru puncte cardinale
expresie a largului democratism Ne-nalţă scumpa noastră Românie. A M
Cutezător spre comunista zare
st
cîmpia se răsfaţă în amiază ★ T
★ A
al culturii noastre socialiste cînd grîu-nceară-n palme să respire Cu drag din inimi arzătoare, 14.45 S T
19.00
e Ceauşescu frunte pururi trează Obîrşitori din daci şi din romani, 19,25 C
Festivalul muncii şi creaţiei lente reale, miezul scrisului lui şi poporului nostru, ilus­ veghind destinul nostru dc-mplinire Lui Ceauşescu-n zi de sărbătoare d
n
„Cintarea României", iniţia­ lor ilustrînd specificul mun­ trează profundul lor ataşa­ Rostim, toţi pionierii, „La mulţi ani l" © r*
tivă de excepţională valoare cii, faptele cotidiene ale u- ment la marile idei şi înfăp­ 10AN VASIU g
a secretarului general al nor puternice comunităţi tuiri ale acestui timp ge­ IONELA VLAD, 19.45 C
i;
partidului, preşedintele Româ­ muncitoreşti, alcătuite din neros, profundul lor patrio­ pionieră, r;
niei, t o v a r ă ş u l Nicolae mineri, siderurgişti, energeti- tism. Revin tot mai des în P A R T I D U L U I Cenaclul „Muguri" c<
c<
Ceauşescu, izvorîtă în pe­ cieni, constructori, lucrători prim-planul creaţiei lor pei­ Hunedoara CI
rioada cea mai fertilă din ai pămîntului. Au devenit sajul industrial, portretele de Din inimă şi din crez poemul creşte V*
istoria patriei, care, în mod o tradiţie întilnirile creatori­ muncitori fruntaşi, oameni în lu
emblematic, poartă numele lor cu oamenii muncii pe procesul producţiei industria­ Nestinsă-i este vrerea şi senină TARA CA UN POEM 20,15 F
n
ctitorului României moderne, platformele industriale, în le, în lupta pentru obţinerea Un timp eroic, îl simţim cum înfloreşte ('
reliefează amplitudinea şi instituţii, la locurile istorice, unor recolte agricole bogate. Pe-al patriei pămînt-rămurind lumină. încă un anotimp peste împlinirea ţării 21,50 T
profunzimea fenomenului cul- cu prilejul săptămînilor cul- Lucrarea de artă, fotografia, 22.00 C
n
tural-artistic contemporan sub tural-educative locale, Con­ filmul de amatori devin tot Din inimă, din dor şi din iubire înflorire nouă răsare din muncă ti
aspect creator, cu implicaţii cursului interjudeţean de mai mult martorii unui timp S-au aprins colorate eşarfele zării or
dintre cele mai revelatoare. poezie „Ovid Densusianu", eroic, ai oamenilor şi împlini­ Urcă patria în marele zbor Lumina partidului — înţeleaptă poruncă. E c
Un argument în plus că so­ rilor fără seamăn ale „Epocii Pentru partidul ţării, această demnă U
cietatea pe care o edificăm, Nicolae Ceauşescu". rostire Respiră pănyntul cu forţa iubirii r
V
îndeosebi ultimii douăzeci şi In acelaşi timp, creaţia Şi bucuria de a fi uniţi sub tricolor. Pe tîmplele brazdei dă bobul năvală R
unu de ani, creează atît 21 DE ANI populară cunoaşte o certă !<
premisele obiective, cit şi înflorire şi diversificare. Satul MIRON JIC Plaiul Mioriţei, plaiul nemuririi ti
climatul înfloririi libere a DE LA CONGRESUL hunedorean îşi afirmă meş­ Partidul meu c un poem pentru ţară. r
personalităţii umane, afirmă­ terii săi, oameni cu minţi
rii in proporţie de masă a iscoditoare şi mîini de aur Eu cred că România e un pămînt de dor
creativităţii, originalităţii de AL IX-LEA ce duc mai departe o tra­ FLUVIU DE GÎND Şl DOR Şi cred în cuvîntu-i de azi şi de mîine ir
gîndire a poporului nostru, diţie ancestrală în domeniul Poporul român înţelept, istoric popor
chemînd deopotrivă categorii AL P. C. R. ţesut-cusutului, sculpturii in Partidul c fluviu de gînd şi de dor, BUC
din ce în ce mai largi de lemn, turnatului în cositor şi Chemare de voce profundă, In pravilele vremii de-apururi rămîne. diopre
★ Bu
oameni ai muncii la crearea bronz, împletiturii în piele, E dreapta şi unica undă Efluvii de cîntec ne ninge mereu Kecolt
şi valorificarea cuceririlor pai, nuiele, arhitecturii popu­ jurnal
ştiinţifico-tehnice şi culturale. „Zilelor revistelor literare din lare. îndeosebi, elementele Spre lot ce e clocotitor. Izbînda-i ca marea şi cerul dc-întinsă 8.00 H
La Congresul al Xlll-lea al Transilvania". Scrisul hune- de port evidenţiază motive E patria-n toate şi-n sufletul meu Curiei
blic
partidului, secretarul general dorean numără 23 poeţi şi inedite, măiestrie în modul Partidul e fluviu de gînd şi de dor !.. Columnă de pace, lumină nestinsă. de şt,
reliefa, pe drept cuvînt, prozatori cu cărţi tipărite în în care împodobesc costumul Partidul e marea spre care zoresc radio;
adresîndu-se creatorilor : edituri, 6 membri ai Uniunii popular. Aproape patru sute Unitele ape, solie ; DAVID RUSU ştiri ;
folcloj
„Eroismul muncitorilor, ţăra­ Scriitorilor, cărora li se ală­ de premii şi titluri de lau­ Rcvist
nilor, intelectualilor, întreaga tură sute de creatori, mem­ reat au fost acordate crea­ 12.00
12,05 1
activitate tumultoasă de bri ai celor 42 cenacluri torilor hunedoreni de-a lun­ a ţări
transformare revoluţionară a literare, mulţi dintre ei răs­ gul ediţiilor de pînă acum 3 ; ★
ţării oferă minunate posibili­ plătiţi cu titlul de laureat ale Festivalului naţional „Cîn- cabil şi greu acceptabil de Avani
tăţi literaturii şi artei, crea­ al Festivalului noţional „Cîn- tarea României". Avram Iancu către acei spectatori care 10,00
Selecţ
ţiei de toate genurile, dînd tarea României". Largul democratism al cul­ cunosc originalul şi simt „Eteri
subiecte pentru opere nepie­ La rîndul lor, plasticienii turii noastre a generat fi­ astfel de intervenţii ca pe gc Gi
ritoare, care să ridice cultu­ din cadrul Filialei Deva — resc la nivelul Hunedoarei o Există opinia — împărtă­ spune că realizatorii dramei o impietate faţă de un text de şti
adresi
ra şi arta românească la un Petroşani a U.A.P., din cer­ descătuşare fără seamăn de şită pină şi de G. Câlinescu Avram Iancu, pe care ne-a devenit de acum clasic. scrii ;
nivel mai înalt de dezvolta­ curile de creaţie de pe lingă energii creatoare, insuflă noi — că, printre altele, şi din oierit-o televiziunea în zi­ Drama AVRAM IANCU a ★ Mu
re, să contribuie Ia forma­ casele de cultură şi clubu­ forţe, noi temeiuri, contri­ cauza excesului de poezie, lele trecute, au urmat în­ fost scrisă la Viena, între zică;
rea conştiinţei socialiste a rile muncitoreşti, creatorii de buţii, pe măsura perioadei teatrul lui Lucian Blaga nu tocmai aceste sugestii. Poa­ 14 şi 30 aprilie 1934. Prima litică
ţional
poporului nostru, să însufle­ fotografie şi film acordă o deschise de Congresul al ar fi ;,reprezentabil", Cu te nu le-a permis-o nici ediţie a apărut la Sibiu in 21,00
ţească in muncă şi viaţă tî- atenţie aparte procesului de IX-lea al partidului, la for­ timpul insă, o asemenea o- '„genul tv" pe care Blaga acelaşi an, iar premiera ducăt
omagi
năra generaţie, să înfăţişeze documentare în perimetrul marea omului nou, construc­ pinie s-a dovedit o preju­ nu l-a putut avea în ve­ absolută a piesei a avut nai ;
perspectiva, viitorul luminos hunedorean. Lucrările re­ tor conştient şi devotat al decată, iar valoarea ideilor dere. Ei au ales o cale de loc pe scena Teatrului Na­ Mo nu
al patriei noastre". zultate din taberele de crea­ societăţii socialiste multilate­ şi tensiunea dramatică a mijloc (sau de compromis ?) ţional din Cluj, la 30 ianu­ zică i
La nivelul judeţului, crea­ ţie, prezente în expoziţiile ral dezvoltate. confruntării lor a dus şi la intre sugestiile autorului şi arie 1935, cu Ion Tilvan in Bulcti
ţia literară ocupă un loc dedicate unor evenimente recunoaşterea valorii tea­ o viziune tradiţională, eroic rolul titular. Dincolo de
bine definit, evidenţiind ta­ deosebite din viaţa partidu­ MINEL BODEA trale a acestor piese. Tea­ posibilele rezerve privind
• - • ■ - * - trul acesta a putut să con­ „adaptarea", recenta pre­
trarieze pentru că de la mieră tv. trebuie salutată
început a fost un teatru fie şi numai pentru meritul DE'
CRONICA LITERARĂ modern, numele lui Blaga de a reactualiza una dintre riile
puţind fi aşezat alături de n PRIVELIŞTI cele mai populare şi repre­ să n<
HUNI
cel al unor inovatori ai zentative piese din drama­ aurul
G. OPRESCU dramaturgiei universale pre­ turgia lui Blaga. Şi dacă, dern
cum Claudel, Garda Lorca, spectaculoasă in interpre­ în cipda ezitărilor şi a ca­ menti
Al p
Manual Beckett, Eugen lonescu etc. tarea unor scene, şi realis­ racterului oarecum hibrid debai
Cum demonstra criticul Al. tă, chiar naturalistă pe a- al montării, spectacolul a perm
(Arta
locuri; in scenografie. Au
de istoria Paleologu, „teatrul lui Bla­ mai intervenit apoi şi impe­ reuşit totuşi să transmită o cei d
ga nu poate fi jucat in mod
riile
reală
tensiune
dramatică,
naturalist şi cu rutina acto­ rativele adaptării, inerente aceasta se datoreşte in cea gar
artei ricească a dramelor bur­ aceluiaşi „gen tv.". ;;Adap­ mai mare măsură lui Adrian Ciule
PENI
gheze, nici la modul eroic tare" e insă un termen Pintea. Aflat, după cite (Culţi
După o căutare nu lipsită spectaculos". Intr-adevăr, foarte elastic, care poate ştim, la primul său rol de perpe
«le peripeţii, am Intrat în po­ aşa e. Dar atunci cum ar ii aplicat in diverse ac­ asemenea anvergură, el a EONI
cin
sesia „Manualului de Istoria trebui in-scenat ? Sugestii cepţiuni. In cazul nostru (Mim
arte<“ alo cărui volume au interpretat cu subtilitate şi rele
apărut în colecţia „Biblioteca in acest sens se găsesc in s-a recurs la reducţii in inspirate nuanţe personali­
BRAI
de artă". Lectura cărţii este înseşi textele lui Blaga. Op­ text, explicabile şi accepta­ tatea lui Iancu in ipostaza întîi
un prilej do încîntare pe care ţiunile sale merg înspre ;;un bile atita timp cit nu agre­ (S t e
semnatarul acestor rîndurl o sează intenţia şi mesajul de simbol şi mit, dindu-ne RAŞ'J
mărturiseşte cu sinceritatea teatru simplificat, de linie sentimentul reconfortant că turco
celui care’ nu £Ste un specia­ abstractă şl cu indicaţii autorului, dar şi la modifi­ nu ne-am irosit cele două mlsai
list în domeniu. Din paginile simbolice"; ceva in genul cări în text, adică la un soi seri. . ^ CEO.
Iul G. Oprescu se desprinde o teatrului din '„timpuri eli- de colaborare postumă cu na r
fină erudiţie propusă la mo­ Pentru cei tineri, preocuparea pentru păstrarea autentici­ cultu
dul neostentativ. înainte de a tăţii creaţiei populare reprezintă un motiv de conştiinţă. zabethane". Nu se poate autorul; ceea ce e inexpli­ RADU CIOBANU se îi
fi un speculativ, înainte do a bra:
propune comentarii „de pro­ York
funzime", strălucitoare In © Premieră. La Casa de releva calităţile artistice LAN
sine, G. Oprescu este preocu­ Viaţa literar-artistioă într-un spectacol tematic Sânt;
pat să informeze, să lămu­ cultură din Hunedoara a cultu
rească notele definitorii alo avut loc o Interesantă pre­ în localitatea Avram Iancu curs
unei perioade dominate de un mieră, constituind debutul tr-o manieră modernă, în bit Diana Mariş, preşedin­ deţinător al titlului de lau­ (Alba), iar muine va evolua Pion
anumit curent ori fenomen poetului Eugen Evu ca au­ tele Comitetului municipal reat în Festivalul naţ onal pe scena din aer liber de
:
artistic. El abordează firesc regia autorului (regia mu- pe Muntele Găina.
clasicismul, de exemplu, por­ tor dramatic şi regizor. zicală aparţine lui Mircea Hunedoara de cultură şi „Gîntarea României" şi-a
nind de la definirea lui, In­ Creat şi pus în scenă pen­ Goian), eseul constituie o educaţie socialistă, Mircea reafirmat personalitatea ar­ © „Germisara". Tot la
tr-un demers în care căderea tru a reprezenta teatrul tulburătoare metaforă tea­ Bele, Mircea Moţ şi Necu- tistică. Taraful (dirijor Geoagiu-Băi a fost prezent,
în didacticism este evitată poetic hunedorean în ac­ lai Chirica. Iliuţă Ciorogaru), suita de într-un spectacol de aleasă Pe>
prlntr-o fluiditate aproape cap­ trală despre omenia Meş­ fi sc
tivantă a naraţiunii, care este, tuala ediţie a Festivalului terului Manole, redimen- © „Doina Mureşului — dansuri populare (coregra­ ţinută artistică, ansamblul temp
de fapt, modalitatea prin care naţional „Cântarea Româ­ sionînd, dinitr-un unghi, fia — Vasile Popa, Nicolae folcloric „Germisara" al dea
conceptele devin accesibile. niei", eseul „Singura moar­ optimist, drama eroului. ansamblul folcloric al Casei Grlstea), soliştii vocali şi Căminului cultural Geoa- de t
Iniţiere In cultură dar şl de cultură Orăştie a fost, instrumentişti Livia Cioran, giu (sat). Soliştii instru­ cu t
posibilitate spre adîncime, ac­ te a lui Manole" a fost in­ © „Aur heraldic" — miercuri, oaspetele oameni, dină
cesibile unul cititor dornic de terpretat cu talent de ti­ noua carte a poetului Eu­ Mihai Petreuş, Mariana mentişti şi vocali (M. Ga- slab
do se informa, cartea Iul G. nerii actori Ion Mermezan gen Evu a fost lansată şi la lor muncii aflaţi la odihnă Ştefan, Relu Sibişan, Vio- nea, I. Olaru, S. Gali, M. est
Oprescu are în fond echilibrul în staţiunea Geoagiu-Băi. rel Bunea, Ioan Pătrăşcanu Anghel), taraful, dansurile mini
şl calmitalca studiului unul (în rolul lui Manole-— Hunedoara. Cu acest pri­ mixte s-au reunit într-o între
ade\ărat om de cultură. bătrîn), Petre Sănduţ (In­ lej, despre poezia auto­ Cu spectacolul muzical-co- au avut o evoluţie lăuda­ cele
ginerul) şi Zoica Stan rului, despre activitatea sa regrafic „La porţile doru­ bilă. Astăzi, ansamblul prezenţă de prestigiu, în­ 29 j
MIRCEA MOJ (Ana-din-vis). Conceput în- pe tărîm cultural au vor­ lui", ansamblul orăştian, „'Doina Mureşului" îşi va delung aplaudată.