Page 67 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 67
R. 8 918 • SÎMBĂTĂ, 19 lUUE 1986 Pag. 3
Comuniştii - în linia intii a Viaţa... intre două trenuri
EVIZIUNE
Cum e viaţa între două ra puţine sortimente. De
promovării spiritului revoluţionar trenuri intr-o gară din ju ce ' Organizatorii lui în
?
sfîrr't ii o sâpta- deţul nostru ? „.Cum şi-o cearcă să se justifice, da*
sînt
argumentele
şubrede.
face omul" — ar răspunde
i (p„c x ‘lal color): (Urmare din pag. 1) ducţiei, de sporire a rodni gice, de perspectivă ale Această vibrantă apreciere cineva, in glumă. E drept, Prin comparaţie vom ară-'
cîntcccle verii... ciei cu care se cheltuieşte partidului şi poporului nos- şi, totodată, un îndemn îşi
desenului anl- omul îşi „face" viaţa în ta că în gara din Deva,
mente superioare jalonează timpul, cu care se valorifică tru. Iar în realizarea acestor are temeiul în faptul că a- fiecare moment al ei, chiar (care a fost dotată cu aproa
elodie în primă şi activitatea comuniştilor, a resursele materiale ş.a. De deziderate, la loc de seamă firmarea şi promovarea nou şi într-o gară, între două pe toate serviciile care fae
,le tuturor oamenilor muncii din asemenea, implică deopo in industria extractivă, side lui este astăzi mai mult ca
ce arc ţara mal trenuri. Dar ol „şi-o face" agreabilă viaţa între două
ios: „Căi ale îm- judeţul nostru. Iar condiţiile trivă, nu numai înaltă res rurgie, energetică, în alte do oricînd, una dintre condiţiile şi în funcţie de condiţiile trenuri), linia de autoser
rli“ — reportaj epocii contemporane, ale ac ponsabilitate pentru îndepli menii va trebui să se regă fundamentale ale mersului ce i se oferă. vire a restaurantului oferă
le momente ale tualei etape de dezvoltare, nirea sarcinilor proprii, ci şi sească şi contribuţia sporită neabătut înainte al societăţii,
:ulul: a oamenilor muncii din ju Ce stă la îndemîna călă de regulă, 7 feluri de mîn-
plastică în epo- conferă astăzi caracteristici pentru munca întregului co înnoirea, modernizarea, per torului trecător prin gara care şi trei feluri de cior-
Icolae Ceauşescu distincte spiritului revoluţio lectiv, adică de a milita deţul Hunedoara. De aici şi fecţionarea sînt procese pe Simerin, ne-am convins be-supe, două sortimente
giu partidului — nar. Păstrînd în preţiosul pentru crearea unui climat cerinţa ca, întregii activităţi care anii ce-i străbatem le
icnt poetic consacrate înfăptuirii obiec fără prea mare efort. Mai de răcoritoare etc. Atunciî
intcrpre(i ai său aliaj trăsături ce străbat de ordine şi disciplină. Desi implică în ritmuri altădată întîi am mers la chioşcul sau cei ce fac alimentaţie
el lirice vremurile — dăruire, abne gur, de aici şi cerinţa ca tivelor, muncii de îndeplinire de neimaginat. Deschiderea de librărie din bolul gării. publică în gara Simcria o
;port gaţie, dîrzenie, hotărîre de a nimeni să nu treacă indife a lor, să i se imprime un spre nou trebuie să fie Nu se ştie al cui este.
graf muzical nu da înapoi în faţa greută rent pe lîngă lipsuri şi nea puternic spirit revoluţionar, astăzi pentru comuniştii din fac în virtutea inerţiei, sau
ămîna politică
jurnal ţilor, voinţa de a învinge — junsuri, de a spune cu curaj o înaltă exigenţă comunistă. judeţul Hunedoara o stare ÎNSEMNĂRI DE (PSEUDO) CĂLĂTOR
îresul marilor spiritul revoluţionar presupune lucrurilor pe nume, dar şi a In contextul revoluţiei teh- permanentă a gîndului şi
hlderl înnoltoa- ca toate acestea să fie puse pune umărul la înlăturarea nico-ştiinţifice contemporane, acţiunii, aptă să impulsio
color). Partid e- program afişat nu are, dar serviciul de aprovizionare
al unei ţări de în slujba ţelului înalt al în deficienţelor. ■ una dintre trăsăturile defini neze căutările creatoare, pa
i — documentar făptuirii exemplare a pro In acest context trebuie torii ale spiritului revoluţio siunea şi iniţiativa oameni nici cine să-ţi vindă o car al I.C.S.A.P. Deva are în
tind congresul gramelor de dezvoltare eco- aşezate şi evenimentele poli nar este larga deschidere lor muncii. Receptivitatea te nu este. Pur şi simplu cele două restaurante din
sărbătorim o ţa- e închis fără nici o expli cele două gări un „copil"
,'color). Specta- nomîco-socială a acestor me tice de referinţă de la în spre nou, cutezanţă in gin- faţă de nou este strîns legată
muzical-literar- leaguri. Spiritul revoluţionai ceputul acestei veri, cînd dire. „A fi revoluţionar - de competenţa profesională, caţie. bun şi unui vitreg. între
jraflc dedicat înseamnă deci, astăzi, înain înalte foruri de partid şi de sublinia secretarul general de o înaltă pregătire de O „nevralgie datorată serviciile pe care le oferă
de-a 21-a anl- gara Deva este şi o floră
irl a Congresu- te de toate a acţiona pentru stat, importante organisme al partidului, tovarăşul specialitate, de un larg ori curentului" ne trimite la
I ix-lea al P.C.R. ca sarcinile încredinţate la ale democraţiei noastre au Nicolae Ceauşescu, înseam zont al cunoaşterii. Sînt a- punctul farmaceutic al rie. Foarte nimerit într-0
artistic: „O lu- locul de muncă să fie înde dezbătut şi adoptat, sub nă a lua poziţie hotărîtă cestea doar cîteva argu gării. Solicităm aspirină gară un astfel de serviciu.
i la etajul zece“ împotriva a tot ce este vechi, mente care pledează pentru calcică, stomacul ncsupor- La ora 10,45 însă, pe u.şa
ir). Premieră tv. plinite la parametrii cei mai semnul unei înalte răspunderi florăriei un anunţ le infor
jurnal înalţi. Mai mult decît atît, pentru prezentul şi viitorul perimat şi nu mai corespunde intensificarea activităţii or tînd-o pe cea obişnuită.
■ursul de cîntece înseamnă a nu te mulţumi patriei, programul de muncă noilor realităţi, noii etape ganelor şi organizaţiilor de Nu găsim însă. în treacăt ma că vînzătoarea e ple
eitoreşti, patrio şi acţiune revoluţionară a de dezvoltare şi să acţionezi partid din judeţ, activitate fie spus, nici ţinuta lucră cată pînă la nu ştiu ce bi.
ţi revoluţionare cu ceea ce ai realizat, a rou. Tot un asemenea a-
Uzat de U.G.S.R., năzui mereu ca, prin pute naţiunii noastre în actualul cu toată fermitatea pentru menită să ducă la întrona toarelor de la punctul far
.iliul Culturii ţi rea iscoditoare a minţii, prin cincinal. Este perioada ho- promovarea noului, pentru a rea în întreaga muncă şi maceutic (ţinută de stra nunţ te intîmpina şi la u.şa
taţlel Socialiste, neprecupeţirea puterilor crea tărîtoare pentru dezvoltarea face drum celor mai înaintate viaţă a spiritului revoluţio dă) nu e cea propice în punctului farmaceutic. Urîî
nea Compozito- obicei aceste plecări în tim
ţi Muzicologilor toare, să se identifice noi şi viitoare a ţării, pentru în cuceriri ale ştiinţei, tehni nar, luminînd gîndul şi fapta tr-un astfel de loc.
Radlotelevizlunea noi căi de creştere a pro făptuirea obiectivelor strate cii, ale cunoaşterii umane". de fiecare zi a comuniştilor. Este vară şi e cald. în pul serviciului de la uni
ână (color). Se tren se află mulţi părinţi tăţi, căutate în tot momen
im! din concor cu copii. în gară — alţi tul de public. Nici măcar
de gală al lau-
lor. părinţi cu copii In aştep justificarea „am fost după
Un angajament al constructorilor tarea trenului următor. Co marfă" nu e admisibilă în
piii vor fructe (e cloar mie asemenea cazuri. Timpul
din Petroşani zul verii), dar tot ce se anunţat pe orar e timp la
şi
cetăţeanului
dispoziţia
găseşte la cele două chioş
curi din spatele gării sînt el nu trebuie ocupă t cu ni-'
EŞTI I: 6,00 Ra (Urmare din pag. 1) asemenea, în toate lucrări nişte mere cam... pădure mic altceva.
mul dimineţii ;
i de ţtiri; 6,30 le realizate. Datorită hăr ţe după aspect. Comerţ la Cum o viaţa între două
86 ; 7,00 Radio- conştiinţă la nivelul exi niciei dovedite dc construc peroane cu fructe ? Nici trenuri în unele gări din
,30 Azi, în (ară ; genţelor prezente. Cel mai tori, în semestrul I 1986 vorbă. „N-avem oameni judeţul nostru ? Pigmenta
sta presei ; 8,10
melodiilor ; 8,55 bine se pot vedea toate au putut fi predate la timp de-ajuns" — se plînge ges tă cu clipe de mulţumire
e ; ,.30 Buletin acestea la nenumăratele blocurile 61, 103 şi 104. Se tionarul 11 ie Dianoneasa de faţă de ceea ce so face bun
3,05 Audienţa puncte de lucru pe care află în finalizare spaţiile la I.C.S.L.F. Aceasta să fie şi frumos, dar şi cu „amă
,00 Buletin de nunte" ca acestea despre
05 Din comoara le avem în prezent pe raza pentru prestări servicii de oare cauza ?
i nostru: 10,25 oraşului. la parterul blocului 61. Comerţul de alimentaţie care am vorbit şi care tre
literară radio; Faţada blocului 61B se buie să lase neîntîrziat lo
letin de ţtiri ; Am răspuns invi'aţiei... terminase în ziua ante publică ce se face în gară cul altora mai bune.
pe marea scenă în zona Pctroşani-Nord a şi la peroane nu e un co
13,00 De la 1 la fost finalizat, de curând, rioară, iar constructorii îşi merţ de întâmpinare si ofe- ION CIOCLEI
dlojurnal; 15,00 blocul 104. Cel cu numă mutaseră schelele, pentru
nicră radio-tv. ;
dlojurnal; 16,30, rul 104 A se află într-un lucrări asemănătoare, la
i din opereta stadiu avansat de execu blocul 79. Alte nume de
iubiri" de Geor- constructori din brigada 10:
riu; 17,00 Buletin ţie, iar la 104 B se lucrează Ioan Trantca, Constantin
17,05 Muzică pe fundaţia. în acelaşi loc,
v. ; 18,00 Orele viitorul sediu al I.R.E. este Tutilă, Dumitru Roşu,
Buletin de ţtiri ; înălţat şi arc pardoselile Ghcorghe Beţivu, Gheorghe Q i'c marginea notei apăru trivrt acestor neroda.» _____________ se
c, informaţii, mu- Sa vin, Dumitru Postolache, te în coloanele ziarului sub precizează în răspunsul pri
i5 Săptămîna po turnate. Se află „în gra titlul „ŞI ACUM ÎNCOTRO ? u , mit — conducerea I.C.S.M. Că
emă ţi interna- fic". Nicolae Tudor, Dumitru ne răspunde Miliţia judeţului lan a luat atitudine promptă»
:0,00 Radiojurnal; Creţan, Constantin, Mircea Hunedoara. Reţinem că la in sancţionînd cu avertisment pe
ca de aur, con- Pe strada Ing. Teodorcscu tersecţia drumului ce duce Tuza Viorica, lucrător gestio
iubit. Spectacol întîlniin o lucrare mai a- şi Dumitru Colţatu, Ma către Lunca cernii, cu drumul nar la alimentara B.I.G. şl
22,00 Radiojur- parte: canalul colector rin Ungureanu-, mulţi alţii. forestier „Bilea", a fost plan Valentina Şandru, vânzătoare
o Sport ; 23,00 pluvial. Aici sînt prezenţi Şi un excavatorist de ex tat de către U.M.T.c.F. Deva, la mezeluri; de asemenea, au
poetic ' "3,10 Mu- cepţie, din cadrul S.U.T. care avea în administrare a- fost sancţionate Rodită Lung,
Jans ; 5—21,00 Iietoniştii clin echipa lui ceastă arteră de circulaţie, un lucrător gestionar la menaj şi
—
Cernii
Bî-
la
Barabaş,
le ţtîi Aclam Wlnkfein. „Canalul I.ivezcn i : Ion Busuioc — indicator dar „Lunca unitatea respectivă Maria ţigări nr. 31. dc Aceste chioşcul
lea",
cazuri
de
— ne spune şeful echipei — „un adevărat bijutier în n-a mai executat lucrări de în au fost discutate în şedinţa
a pornit de la blocul 119, meserie", cum ni l-au pre treţinere. In prezent, drumul consiliului şefilor de /unităţi,
cu
a trecut pe sub Piaţa Vic zentat oamenii. a ţiei trecut în administrarea Sec viitor scopul de a se curma pe
cadrul
Hunedoara
Di
din
atitudini
asemenea
în
toriei şi noua şosea, pe sub — Ne vo-m strădui — recţiei judeţene de drumuri şl unităţile noastre comerciale".
policlinica veche, a stră concluziona secretarul or poduri, făcîndu-se intervenţii © Consiliul popular al mu
Spanacus — sc- le corespunzătoare pentru re
(Patria); Sper bătut străzile I. Văcărescu ganizaţiei de bază — să nicipiului Hunedoa a răspunde
al vedem (Arta); şi Teodorcscu pînă la pî- no mobilizăm şi mai mult medieri. notei apărute la rubrica „A-
'ARA: Profetul, • în articolul „BUNA SER •VEŢI CUVINTUL", în nr. 8891
ardelenii (Mo- rîul Maleia. Din cei a- forţele de care dispunem VIRE A CUMPĂRĂTORULUI al ziarului, semnată de un
A); Vară senti- proape 1 000 ml lungime pentru a cbnstrui la timp EXCLUDE PRACTICILE ÎN grup de locatari din Te line,
(Modcrn — B) : mai avem, după cum se şi de înalţ nivel calitativ VECHITE, INCORECTE", apă strada Viorele, blocul IJ. Ci
lea gard lîngă întreprinderea de tricotaje Hunedoara. „Urmărind la lu rut în nr. 8887 al ziarului, erau tăm: „în urma dării în fo
er (flacăra); Su- vede. circa 50 ml. Vom toate obiectivele pe care le cru mîinile Elvirei Dana, vei găsi expresia hărniciei ce o scoase în evidenţă aspecte losinţă a unor blocuri de lo
— seriile I—II termina lucrarea în această avem. Sîntem hotărîţi să caracterizează pe această tînără muncitoare. Tocmai de aceea negative din activitatea câtor cuinţe, demolarea barăcilor din
■ETROŞANI: Noi, săptămîna !" încheiem cu bine primul tinerele din setjia confecţii, în care lucrează, au ales-o se va unităţi aparţinînd I.C.S.M. această zonă s-a făcut cu o
linia întîi — se- cretară a organizaţiei U.T.c. pe secţie" — ne spune cu mi ni Călan. Consiliul popular al o- oarecare întîrziere, iar după
(Parîng): lian Echipele de muncitori an al celui dc-al 8-lea cin dric şefa secţiei, Mariana Maiorescu. raşului răspunde că cele sem ce au fost recuperate mate
ţi Noiembrie) ; conduse de Nicolae Neăg, cinal, să îmbogăţim conti nalate cu privire la marfa rialele rezultate, au rămas
a (Unirea); LU- Victor Cupeeac şi Mihai nuu zestrea edilitară a Foto N. GHEORGHIU dosită s-au confirmat. „Impo- grămezi dc moloz şi diferite
aspeţi de seară resturi de gunoaie, care ur
i; VUI.CAN: Şu Asavei s-au remarcat, de Petro.şaniului. mează a fl ridicate şi trans
tul (Luceafărul); portate în locuri destinate a-
Bunul meu vc- cestui scop. S-a comunicat
— seriile I-II E X P O Z I Ţ I E D E A R T Ă P L A S T I C Ă celor interesaţi — la data cer
; URICANI: Me cetărilor întreprinse — terme
niu (Retezat) : CMPAHIA AGRICOLĂ Dl VARĂt nul de executare a lucrări
transportare
Moi, cel din linia Haţegul a găzduit, în în măsură să îmbogă pusenilor, de unde îşi lor de gunoaielor de a pe molo
şi
zului
am
seriile 1-11 cadrul săptămînii cultu- ţească viaţa spirituală a trage şi seva. A fost pre
a r o ţ I e): O- ral-cducative „Prag de oraşului. Creatorul este zent în 36 de expoziţii plasamentul respectiv".
Colierul de Griul— din dmp în hambare, într-un
(Patria); Un co plămădire a istoriei ro autorul a peste 650 de personale şi peste 30 de
rzii (Flacăra) ; mâneşti", o interesantă lucrări în tehnica acua expoziţii de grup, organi \ Participare la buna jj
J-BAl: Săptămî- expoziţie de artă plastică relei, uleiului ce redau zate în ţară, precum şi
nilor (Casa de timp cit mai scurt, fără pierderi! ţ aprovizionare a v
IIATEG : Cobra a pictorului clujan, La- frumuseţile plaiului ro peste hotare (Uniunea ţ populaţiei cu legume \
-ce (D ! " i a) ; zăr Morcan. manifestare mânesc. mai ales ale A-' Sovietică, Bulgaria, R.D.
New Yontr New Germană) (Urmare din pag. 1) — 10—15 minute. Dispu
seriile I-II; CA- nem de două cântare, iar l La ferma de legume a I
intrabandiştii din In expoziţia organizată străduiesc să asigure ma determinarea procentului ! C.A.P. Beriu, alături de ţ
îcla (Casa de la Haţeg, au reţinut aten I lucrările de întreţinere I
SIMERIA : Con- ţia publicului peisajele ximă operativitate în pre de umiditate durează cîte ţ a culturilor, se desfăşoa- *
lureţul); ILIA : luarea cantităţilor de grîu. va minute.
nl (Lumina) ; din Retezat, Câmpeni, de Mircea Ilinca,. şeful bazei — La noi — ne spunea I ră şi cele de recoltare, j
pe Someş, Dealul Gră- de recepţie, ne spunea: Iosif Radovici, de la „Agro- J Pînă în prezent au fost t
diştei, urme de cetăţi ş.a. — La noi este adus grîu! sem" — vin cantităţile de ţ livrate la.fondul de stat ?
•mea; Fecunda activitate de din consiliile unice agro grîu reţinute pentru sămîn- I şi la cel de autoaprovi- J
creaţie a pictorului Lazăr industriale Geoagiu şi O- ţă, de aceea determinarea } zionare 70 tone varză de ţ
I vară, 40 tone cartofi i
azi: Vremea va Morcan din Cluj-Napoca răştie. Lucrătorii noştri — caracteristicilor calitative ( timpurii, 1,5 tone castra- J
jătoare, cu cerul i-a adus, cum era şi fi dintre care se evidenţia
noros. Vor că- resc, titlul de laureat al ză Iosif Rob, Ioan Ştefănie, ale recoltei se face cu ma veţi ş.a. Printre cele ţ
localc însoţite ximă atenţie. Preluarea mai harnice legumicul- ţ
rcărl electrice şi Festivalului naţional „Cîn- Floarea Popa, Eugenia Glă- griului se desfăşoară ope toare se numără Cor- ;
izolat do grin- tarea României" şi, în a- van, Florin Cotoară şi al l
nelia Necşa, Doina Lă- j
ntul va sufla celaşi timp, aprecierile ţii — se străduiesc să asi rativ. Avem un colectiv l nel
zăroi, Marinela Damian, l
îodcrat din nord- gure operativitate maximă harnic, din care se eviden 1 cri» r
it. Temperaturile criticii de specialitate. Maria Petraş, Ana To- ^
Borza, Maria Popa, Corne- I
vor fl cuprinse preluării recoltei. ţiază Ioan Lucaei, Tosif muta, l-ica Damian,
şl 18 grade. Iar PETRE FĂRCASIU — Practic, cât durează
rime între 24 şi preluarea unei încărcă liu Opreau, Ioan Bora, Domnica IIie şi altele, ţ
Foto AUREL ANCA 1
turi ? Ioan Visăroi şi alţii.
*