Page 69 - Drumul_socialismului_1986_07

21 de ani de la Congresul al iX-lea al Partidului Comunist Român din iulie 1965

PARTIDUL ♦ CEAUŞESCU • ROMÂNIA

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢ1-VĂ! CAMPANIA AGRICOLA Dl ¥A1Ă
CL . Eforturi susţinute ia seceriş

SOCIALISMUL industrial şi semănatul culturilor duble!

pe 05 de ha. Şi aici au fost
Dar,
cînd
secerat.
într-un
în Consiliul unic agro­
strînsc paiele de pe 15 ha.
loc nu sînt condiţii prielni­
Brad
mecaniza­
torii,
cooperatorii,
specia­
sămînţată operativ cu cul­
trăm operativ combinele pe
liştii din unităţi sînt mobi­ ce pentru secerat, concen­ suprafaţă care a şi fost în-
ORGAN, AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA- AL PC lizaţi cu forţe sporite la terenurile unde se poate turi duble, do către meca­
secerişul griului, eliberarea recolta. De asemenea, pen­ nizatorul Traian Şitnon.
SI AL CO NS I LI U LUI PO P U L A R J U D E Ţ E A N operativă a terenului de tru a putea semăna cît mai Bine sc acţiona la sece­
paie, pregătitul patului ger­ repede culturile duble, am riş şi la celelalte lucrări
minativ şi semănatul cul­ organizat schimburi pre- în C.A.P. Vata de Jos. Aici
turilor duble. „Astfel — griul a fost secerat, pînă
Anul XXXVIII, nr. 8 919 DUMINICĂ, 20 IULIE 1986 4 pagini - 50 bani sublinia Viorica Iancu, in­ ieri, de pe 45 de ha. Com­
ginerul şef al C.U.A.S.C. C.U.A.S.C BRAD binerii Ioan Muntea, Ni­
Brad — pînă la această colae Schiler şi Ioan Cioa-
dată griul a fost recoltat ză se străduiau să nu
Integrarea învăţămîntului de pe apr° P 300 ha, din lungite la arat şi pregă­ piardă nici un bob din re­
a e
această suprafaţă mai mult
de 150 ha fiind eliberată de tirea patului germinativ. coltă. Terenul a fost elibe­
rat de paie pe o supra­
La
Mesteacăn,
cu cercetarea şi producţia-condiţia paie. în urma preselor de Andrei C.A.P. şi Vasile faţă de 25 de ha. S-a tre­ la
Gligor
intrat
operativ
au
balotat
operativ
în
cut
mod
tractoarele la airat şi dis­ Haşu, la volanul „Glorii­ pregătirea patului germi­
trainică a pregătirii generaţiei tinere cuit, terenul cu pregătit fiind lor", au secerat pînă ieri nativ şi la însămînţaren
grîul de pe 00 de ha. în
în
însămînţat
porumb
duble,
culturilor
lucrare
cultură dublă. în prezent, urma lor, cu presa de pe care Pavel Başa. spe­
învăţâmîntul românesc con­ hunedoreană de azi ilus­ cei mai avansaţi la sece­ balotat, Nicolae Dan a eli­ cialistul unităţii la însă-
temporan — t e m e i u l trează elocvent structura e- riş sînt cooperatorii de la berat terenul de paie pe
progresului civilizaţiei noastre conomiei judeţului. Şi, pentru Rişca, Mesteacăn, Birtin, 25 ha. De asemenea. au mînţări, a finalizat-o pînă
— este, pe toate treptele că ramurile prioritare ale fost semănate cu porumb ieri pe 10 ha.
sale, un proces instructiv- economiei judeţului sînt mine­ Vata de Jos, Ribiţa şi Că- în cultură dublă 10 hectare. La C.A.P. Ribiţa se aflau
educativ modern, integrat ritul, metalurgia, construcţii­ răstău. O formaţie de trei com­ la datorie, cu „Gloriile-
profund cu cercetarea şi pro­ le, energetica, construcţiile — Avom mobilizate la în lanul de gnu, fraţii Hu­
ducţia. Această nouă condi­ de maşini şi agricultura, ma­ seceriş — completează Flo- bine secera din plin la ria şi Murea Cimpoaie l'i
ţie i-a fost conferită prin joritatea liceelor (22 din cele rian Tomuş, directorul C.A.P. Rişca, unde din cele
procesul înnoitor iniţiat de 28 licee existente) au profil S.M.A. Baia de Cri.ş — toa­ 150 ha cultivate cu grîu MIRCEA LEPÂDATU
Congresul al IX-lea al parti­ industrial. Dintre acestea, te combinele noastre care, combinerii Bujor Indrieş,
dului în toate sferele vieţii şase au profil minier, două- grupate în formaţii, acţio­ Petru Oană şi Mihai Cră­
materiale şi spirituale şi în metalurgic, două de con­ nează în fiecare unitate la ciun au strîns recolta de (Continuare în pag. a 3-a)
perfecţionarea căruia un rol strucţii, trei de construcţii
hotărîtor l-a exercitat apli­ de maşini, unul — energetic,
carea concepţiei revoluţiona­ lor integrării, a măsurilor trei sînt agroindustriale. Ma­
re a tovarăşului Nicolae pentru perfecţionarea moda­ joritatea elevilor liceeni se Omagiu ziditorilor de ţară nouă
Ceauşescu, privitoare la a- lităţilor de conlucrare între pregătesc pentru meseriile
propierea învăţămîntului de cele trei componente ale de miner, oţela?, furnalist,
cercetare, de producţie, de sale a presupus, de-a lungul constructor, energetician, a-
viaţă. Abordînd obiective de acestor ani, în judeţul nos­ gricultor. Atelierele—şcoală Anii construcţiei socialis­ litic ce a marcat deschi­ mit haină arhitecturală .
natură să determine trans­ tru, o susţinută activitate au un caracter productiv. te în România au trans­ derea celei mai glorioase nouă, pe măsura timpului t
formări calitative, secretarul politico-organizatorică şi e- Elevii nu sînt doar familia­ format ţara din temelii, in epoci din istoria patriei, în­ eroic parcurs, ridicind la ^
general al partidului subli­ ducativă. Organizaţiile de rizaţi cu aspectele generale toate sectoarele economico- scrisă sub numele autoruiu'- cote superioare nivelul ur- .
nia la Congresul al IX-lea partid din fiecare unitate de ale profesiei, ci participă sociale s-au petrecut în­ banistic, de civilizaţie, con- '
imperativul unirii eforturilor învăţămînt au pus în centrul activ la munca productivă. noiri profunde. Industria fort şi bunăstare in intiea- \
creatoare, al folosirii maxime preocupărilor lor acele pro­ Urmărind pregătirea şi in­ s-a dezvoltat şi modernizat ga ţară. i
a resurselor proprii de gîn- bleme de care depinde rea­ tegrarea tineretului şcolar în continuu, oraşele şi locali­ „ZIUA Cele enunţate pinâ acum ’
dire şi creaţie, pentru dez­ lizarea integrării efective : viaţa economică şi socială a tăţile patriei au luat o în­ CONSTRUCTORULUI" se vor un argument al \
voltarea cercetării ştiinţi­ buna conlucrare cu întreprin­ judeţului, şcoala hunedorea­ făţişare modernă, din an muncii şi realizărilor unuia i
fice în învăţâmîntul de toate derile patronatoare, buna nă se străduieşte ca, pe mă­ in an mai proaspătă, mai dintre cele ma puternice ’
gradele, pentru integrarea desfăşurare a practicii pro­ sură ce elevii dobîndesc pri­ frumoasă, viaţa materială şi colective muncitoreşJ — \
lui organică în activitatea ductive, ridicarea calităţii ceperi şi deprinderi practice, spirituală a oamenilor s-a constructorii. Pentru că tot 4
productivă. Directivarea pe muncii procesului instructiv- specifice meseriei pentru care îmbogăţit permanent. ei de necontestat, Nicolae ceea ce este azi noj, mo- }
acest făgaş a activităţii şco­ educativ, sporirea aportului se formează (mai ales cei In evoluţia sa firească Ceauşescu, secretarul ge­ dern şi frumos ’n ţară. din \
lii româneşti a pus temelia şcolii la acţiunile de auto­ din treapta a ll-a şi din şco­ spre dezvoltare şi progres, nerai al partidului, pre-. zare în zare, pe o/'zonlafă l
unui sistem complex, revolu­ dotam a laboratoarelor, a lile profesionale) să lucreze în mersul său dinamic şedinţele ţării. în toţi a- Şi pe verticală, este opera ,
ţionar de împletire strînsă a atelierelor, întărirea discipli­ pe fluxul tehnologic al marii spre edificare multilaterală ceşti ani, România şi a a- acestor oameni harnici şi 1
învăţămîntului cu cercetarea nei şi răspunderii pe întrea­ producţii, împreună cu mun­ şi civilizaţie, ţara noastră dăugat, constant, energic şi iscusiţi, care, cu mintea o- ^
gerâ şi braţele puternice, i
trainic, noi • valori la co­
şi producţia. ga filieră a activităţii edu­ citorii şi sub directa în­ a parcurs etape egale in
cative. drumare a specialiştilor. timp, dar mai pline cu fie­ loana sa robustă de bogăţii au aşezat una lingă alta şi J
Climatul care însoţeşte a- care an încheiat şi mai şi frumuseţi. Impunătoare şi una peste alta bornele de- )
Rod al iniţiativelor şi com­
plicarea în viaţă a acestei Urmînd indicaţiile date de petenţei profesionale a per­ moderne obiective industria­ venirii României moderne, l
concepţii a fost stimulat de ctitorul învăţămîntului mo­ sonalului didactic sînt stu­ angai'ante cu fiecare nouă le i-au amplificat forţa e- In eforturi conjugale cu ale j
generoasa idee că orice de­ dern românesc, tovarăşul diile şi cercetările comune perioadă. Cei mai pros­ conomică, dotarea şi meca­
mers pe tărîmul învăţămîn­ Nicolae Ceauşescu, privind peri ani au fost ultimii 21; nizarea agriculturii au spo­
tului trebuie să fie animat orientarea spre domeniile de după Congresul al IX- rit rodnicia pămintului, o-
de spirit revoluţionar, con­ prioritare ale producţiei in­ lea al P.C.R., eveniment po­ raşele şi localităţile au pri­ (Continuare în pag. a 2-a) \
structiv; înfăptuirea principii- dustriale şi agricole, şcoala (Continuare în pag. a 3-a)
Ca in toate localităţile
judeţului, ca în ţara în­
treagă, şi în municipiul
Deva se construieşte
mult şi frumos, se înal­
ţă blocuri de locuinţe
moderne, cu grad ridi­
cat de confort şi civili­
zaţie. Toate sînt rodul
eforturilor susţinute şi
dăruirii în muncă ale
constructorilor de la
T.A.G.C.M. Deva, care
realizează asemenea a-
devărate opere de artă
în majoritatea oraşelor
şi comunelor hunedo-
rene.
Foto
N. GHEORGHIU