Page 71 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 71
8 919 e DUMINICĂ, 20 IULIE 1986 Pag. 3
Integrarea învăţămîntului cu cercetarea TAPAE (PORŢILE DE FIER ALE TRANSILVANIEI)
l/IZIUNE
şi producţia — condiţia trainică Cercet urile arf teologice au cea dacică şi a reutilizat secţiunii au fost descope
A 20 IULIE . început la Porţile de Fier unele dintre ale elementele rite fragmente ceramice ro
componente
anul
ale
s-a
în
Transilvaniei
astă
dată
De
acesteia,
mane.
a pregătirii generaţiei tinere 1984, Au. fost secţionate câ în sfîrşit, în sectorul de la constatat existenţa unei
copiilor,
filmoteca »le teva elemente ale fortifica poalele dealului Poiana din construcţii patrulatere din
in (color), Acum, cînd aniversăm cu ţiilor de acolo cu scopul Porţi, era clar că existase piatră sumar fasonată, le
torll" (Urmare din pag. 1)
:ununa cîntc- mîndrie 21 de ani de la Con de a stabili sistemul de un turn roman pentru că gată cu pâmînt amestecat
omfinesc. Mu- efectuate cu specialişti din gresul al IX-lea al partidului, construcţie şi datarea. Şi materialele de construcţie cu apă. Tot în zid sc a-
pulară ne facem o datorie de o- dacă datarea era aproape
duminical întreprinderi, expoziţiile a- romane (ţigle, cărămizi, o- flau fragmente de cărămizi,
color) * nuale de material didactic, noare de a arăta că intre evidentă la fortificaţiile de lane) au fost reutilizate în ţigle, olane romane, ecca
i de aur a ti- aparate, utilaje şi mijloace marile înfăptuiri ale acestei pământ cu bastioane un epoca feudală.
* Muzicii u- cc demonstrează că el este
1 Laudă lim- de învăţămînt, sesiunile de epoci se află crearea unui ghiulare (sec. XVI) şi la în sectorul de la nord ulterior epocii provinciei,
lănc. k Şlagăre comunicări ştiinţifice orga sistem modern de învăţămînt, aceea Vauban (sec. XVIII), de porţi, acolo unde şanţul în acelaşi timp. contempo
umcntale. Dl- nizate în cadrul acţiunii profund ancorat în viaţă, re pentru toate celelalte nu şi valul dacic nu au fost
ent muzical- raneitatea sa cu materia
Hc ★ cotldia- „Creativitate şi eficienţă în ceptiv la cerinţele societă existau nici un fel de in dublate, a existat o pali- lele arheologice din seco
1
600 de sc- învăţămînt' . ţii. întreaga lui activitate dicii în afara evidentelor lul XVIII este exclusă pen
* Lumea mJ- răspunde imperativelor Con analogii eu întăriturile de
a filmului. învăţămîntul tehnic supe tru că atunci zidurile se
1, muzică şi rior din judeţul nostru a cu gresului al Xlll-lea al parti la Cioolovinn-Ponoriei. Monumente construiau cu mortar de
din 11. P. noscut reala lui dezvoltare dului, al primului Congres S-a dovedit eă cea mai
(color) ale culturii dacice bună calitate. Soluţia pen
o ale unui şi modernizare în epoca ma tere de la 659 000 lei în 1965, al ştiinţei şi învăţămîntului, veche şi mai mare forti tru probabila încadrare
role rilor împliniri — „Epoca la peste 10 milioane lei în iar îndemnurile şi orientările ficaţie de pă.mînt din Porţi şi romane pe teritoriul cronologică a zidului o o-
nai Nicolae Ceauşescu". Insti a fost ridicată de daci.
îea azi (color) prezent - valoare mate tovarăşului Nicolae Ceauşescu judeţului Hunedoara feră fragmentele ceramice
Ceauşescu. tutul de mine Petroşani, cu rială care vorbeşte despre adresate slujitorilor şcolii la Lungimea actuală a forti din secolul al XI 1-lea, des
[ Vrancea In cele două facultăţi — de recenta plenară a C. C. al ficaţiei dacice este de 1,7
; al partidului mine, maşini şi instalaţii valoarea pregătirii în specia km, dar în antichitate ea coperite în interiorul for
ia României litate a viitoarelor cadre din P.C.R. subliniază înaltul sta tificaţiei.
miniere — unicul de acest minerit ! Iar Institutul de depăşea 2 km. Ea pornea sadă dar nu pc val, ci. în
irtistlc (color) profil din ţară, funcţionează tut social acordat învăţămîn de pe Muchea Cătanci faţa şanţului, mai mult, tot Rezultatele înregistrate
la Polanlecki“ într-unul dintre cele mai subingineri Hunedoara, crea tului în România, mobilizînd (nord de pasul Porţile de aici, pe mamelonul dc pe pînă acum sînt mai mult
mleră Tv. importante bazine carboni ţie a acestui timp eroic, de cadrele didactice la găsirea decît satisfăcătoare şi pro
nai. numit cu mîndrie „Epoca de noi modalităţi pentru Fier ale Transilvaniei) şi Muchea Cătanci a fost
fere ale patriei, care asigură cobora spre pas mai intii construit un ..bastion" cir miţătoare pentru săpătu
21 IULIE condiţii favorabile integrării Nicolae Ceauşescu", împli continua perfecţionare a pro ea val şi şanţ, apoi aceste cular pe traseul valului. rile de viitor. Anume, im
nai învăţămîntului cu cercetarea. neşte cu succes, alături de cesului instructiv-educativ, în clemente se dublau, se tri Ceramica descoperită în in portanţa fortificaţiei „li
sul al IX-lea Dotarea cu maşini şi apa marele combinat siderurgic, centrul căruia se află inte niară" dacică poate fi iden
H. — moment cerinţele integrării invăţă- grarea lui profundă cu cer plau şi, chiar in pus erau teriorul lui se încadrează
în noua isto- rate de laborator a cunoscut, împătrite. în secolul I e.n. tificată cu deplină certitu
îomânlel în aceşti 21 de ani, o creş mintului cu cercetarea. cetarea şi producţia. dine cu Tapne. Tot acolo,
folcloric (co- La sud de pas, fortifica Apoi s-a dovedit că în
ţia reîncepea, urca în dia locul uride mai tirziu s-a in epocile ulterioare s-a
86 I construit fortificaţia feuda ridicat un probabil luni
- la înălţimea v gonală pe panta dealului
ile aur I Realizări suplimentare pe seama creşterii productivităţii muncii | Poiana din Porţi, în conti lă din secolul XVI exista sau un burgus roman. Du
nai nuare, pe panta nordică a seră două valuri dacice cu pă cum demonstrează ma
% Dealului Prevecior şi, a- tot atiten şanţuri. Cel din terialele de epocă romană
Ocupante ale unor lo- „în primele G luni ale a- ne, osii recondiţionate — junsă pe culmea celui din găsite pînă acum, în faţa
* curi fruntaşe pentru re- cestui an — ne-a decla 24-1 bucăţi, piese de I urmă. colea spre sud cobo- spre ost a fost aplatizat în (vest) Porţilor de Fier se
| /uitatele obţinute In ac- rat sing. Dumitrii Stana, schimb confecţionate — j rînd în Lunca Bistrei. epoca feudală din pricina afla un rastru roman de
, tivitatca desfăşurată în de Ia biroul producţie al 298 000 Iei, Ia piese de I utilizării pămîntului din
TI i.ftO Ac- sectorului II, ce cuprinde schimb recondiţionate — * în afara detaliilor de mantaua lui la ridicarea marş do pe teritoriul satu
a bo de mi- | 1985, colectivele secţiilor construcţie ale fortificaţii valurilor feudale. lui Bucova, apoi s-a con
Kadioprogrn- * a Il-a şi a IV-a, din ca- ambele secţii — am în peste 200 000 ici ş.a. Au |
; 9,30 Magazin | drul I.M.M.R. Simeria, au registrat depăşiri Ia toţi fost reparate în plus 205 , lor, stabilite în urma să Ce rect ăr ile arheologice struit probabila fortifica
12,00 Do toate I acţionat şi în primul se- indicatorii principali de vagoane marfă echivalen- j păturilor, s-a putut preciza ţie din secolul ăl XI 1-lea
13.00 Rndlo- că fortificaţia din secolul din anul 1985 au continuat
5 Muzică de \ mestru al celui de-al 8-lea plan. Astfel, putem ra te şi s-au realizat alte Iu- J al XVl-lea a fost lipită de eu realizarea unei secţiuni si celelalte ulterioare din
13,35 Radio- » cincinal cu liotărîrea de porta o producţie marfă crări industriale supli- , secolele XVI şi XVTTI.
:e .firilor; 14,00 | a repara şi reda circula- suplimentară de peste 8 montare de peste G mi- I în sectorul de la sud de
;'14,30 Pagini milioane Iei şi obţinerea lioane lei. Este necesar j
15.00 Revista * ţiei feroviare cit mai mul- Porţi- în afara materiale ADRIANA RUSU,
ire; 10,00 Bu ie vagoane marfă, de a unor importante plusuri să menţionăm că toate a- { Formaţia an reparat lor feudale tîrzii (sec.
ri; 16,05 Va- J realiza în mod consec- la producţia fizică şi sor ceste realizări au fost ob- » motoare an ti gri /.ut oase de orheolog
rice; 1G,35 Pu- timentală. De pildă. Ia ţinute îndeosebi pe sea- | la LP.S.H.U.E.K.M. Petro XVIII), în toată suprafaţa la Muzeul judeţean Deva
,00 COrul Ma- | vent sarcinile de plan şi şani, condusa d.e in#. Du
it de Marin | angajamentele asumate piese forjate şi matriţatc ina creşterii productivită- mitru Horea, execută lu-
17,30 Publi- * în întrecerea socialistă. din oţel — aproape G to tii muncii".
0 Muzicoteca
19,15 Atlas
9,45 Muzică CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA
[îl Columbia ;
urnal ; 20,20
Festivalului Rezultatele ce se obţin —
ntarea Româ- Eforturi susţinute la seceriş
Turneul me-
,00 Iladiojur-
noramlc spor- barometrul activităţii cotidiene
manţe şi cîn-
Emll Gavrlş : şi semănatul culturilor duble!
nă muzicală acest an, a fost depăşit
Iluletin de Efectivele matcă de bo (Urmare din pag. 1) de pe 45 de ha. Combi-
vine ale cooperativelor a- substanţial, operatorul în-
gricole de producţie din sămînţător Traian Marti- nerii Ştefan Cioază şi Vic
Dobra, Răduleşti şi Lăpuş- nescu desfăşurînd o activi nu reuşit să secere griul tor Drăgoi sînt cei care
nie nu sînt ţinute, pe tim tate bună. Mulsul însă du de pe jumătate din cele seceră aici, dîndu-şi silin
pul nopţii. în tabere de rează prea mult, astfel că 75 ha cultivate. Di,n aceas ţa să execute o lucrare
vară, ci în padocuri ame animalele sînt scoase tîr- tă suprafaţă 30 ha au fost dc calitate. La rînduil său,
oi tacus — se- eliberate de paie, ia.r 20 Doru Todea, cu presa de
atria); Sper najate în apropierea graj ziu la păşune. ha au fost insăimînţatc de
edem (Arta); durilor. La C.A.P. Dobra, Ferma zootehnică a balotat, a strîns paiele
A: Profetul, C.A.P. Lăpuşnic livrează mecanizatorul Ilie Brczeş- de pe 40 de ha. Se mun
lelcnii (Mo- programul de muls începe teanu cu porumb pentru cea, de asemenea, la pre
; Vară senti- dimineaţa, la ora 5 şi se la fondul de stat 400 1 lap siloz. gătirea terenului şi însu-
idern — H) ; încheie în jurul orei 7,30, te marfă zilnic. Puţin, in
gard mgâ comparaţie cu posibilităţi Din cele 75 de ha ocu mînţarea culturilor duble,
[Flacăra) Su- cînd animalele sînt scoase pate cu grîu la C.A.P. Bir- porumbul pentru siloz fiind
seriile I—11 la păşune. Sc mulg 109 le ce le are unitatea agri tin, recolta a fost strînsă pus sub brazdă po 10 ha.
itO.ŞA N1: Noi. vaci de la care se obţine colă de -aici.
î intîi - se-
a ring); ilan- 0 producţie marfă de 480 ■ — Ne confruntăm cu o
Noiembrle) 1 lapte zilnic. Susana Ti- problemă — ne spunea
Unirea); LU- cula, Solomon Suba, Marin Mari-a Toinuţa, şefa de fer- EXPOZIŢIA „UCENICILOR"
eţl de seară
i’ULCAN: Su-
(Luceafărul); Pe lingă întreprinderea sele realizate de ci in ca
nul meu vc- RAID PRIN TABERELE DE VARĂ comercială de stat mixtă drul restaurantelor . „Şu-
serille I—II Călan funcţionează un curs rianul". „Stroiul" şi „Perla
ETIULA: Vul-
■itoresc); Fi de calificare pentru profe Streiului", I.C.S. mixtă a
arele premiu Bătrîna, Maria Holdean, mă. Nu avem îngrijitori siile de bucătar şi cofetar organizat o foarte reuşită
3RAD; Noi, Eleonora Ple.şa şi alţii, corespunzători. De aceea cu durata de 9 luni. şi apreciată expoziţie de
i întîi ______ se-
tcaua roşie); care au in grijă vacile cu programul de muls durea Au trecut trei luni şi preparate culinare.
Mireasma lapte, muncesc cu hărnicie ză mult dimineaţa, iar sea ceva de la deschidere şi Asemenea expoziţii vor
i (Minerul) : şi răspundere. Ferma zoo ra animalele sînt aduse în
Colierul de „ucenicii" încep să se afir mai fi organizate, bilunar,
tria); Un co- tehnică a C.A.P. Dobra padoc mai devreme decît me. De curînd, cu produ pînu la închiderea cursului.
i (Flacăra) : înregistrează rezultate bu ar trebui. Soluţia ar fi să
Al : Raco ne şi în ce priveşte re se găsească îngrijitori lo
li de cul-
fEG ; Cobra producţia. Pînă în prezent, calnici, conducerea coope
( D a c i a ) ; au fost obţinuţi 112 viţei, rativei trebuind să se pre Q-jitnJJia Florile înfloresc in toate anotimpurile..
v York, New iar stocul de gestante a ocupe mai mult de reali
ile I-r iftA-
abandişttl din ajuns la 120. Aceste rezul zarea acestei cerinţe.
(Casa de tate au la bază activitatea Efectivele matcă ale ...Şi invăţâtoarea Stela mărturie aspectul camere parte din Ansamblul folclo
IERI A : Con- desfăşurată de operatorul C.A.P. Ro.şcani sînt ţinute Nu despre implicaţiile Pleter, şi maistrul instruc lor apartamentului din blo ric al casei pionierilor şi
şul): TIJA : profesiei de educator a-
(Lumina) ; însămînţător Ştefan Takacs în tabăra de la „Lunca tor Albuf Pleter, părinţii Da cul „E 23", cartierul Cojdu- şoimilor patriei, laureat a
şi preocuparea acordată de Balicului", unde aO iarbă veam intenţia să discutăm nielei şi ai lui Radu, oa Deva, modestia şi seriozita treia oară la fazele repu
Argentina Mihuţ, şefa de suficientă, apă şi adăpost cu învăţătoarea Stela Ple meni ce s-au născut cu tea cu care a vorbit fie blicane ale Festivalului na
fermă, pentru realizarea pentru timpul ploios. Uni ter. Dar relatările ei spon dragostea pentru frumos care dintre părinţi şi copii ţional „Cintarea României".
natalităţii planificate. tatea de aici — cum no tane s-au transformat în- moştenită de la părinţii lor, despre dragostea lor pen — Am pus la temelia
La C.A.P. Răduleşti, în spunea Emil Mihuţ, .şeful tr-o confesiune: „Cine nu au păstrat in suflete da-a tru muzică şi dans, pentru muncii noastre, a iubirii de
: v remea va de fermă — are îngrijitori iubeşte copiii, nu-şi poate lungul anilor aceeaşi pa nuanţele broderiilor şi cu
cu corul mal grijitorii Nicu Petrişor, exercita cu rezultate bune siune: pentru muzică, pen săturilor. frumos — spune tatăl, Al-
. Vor eă- Lazăr Băcean, Traian din sat, oameni harnici şi buţ Pleter — perseverenţa
care vor Gheară, care au în grijă pricepuţi, dintre care se profesiunea de părinte, de tru dans şi pentru a trans Daniela, absolventă a
eter de aver- evidenţiază Viorica Po- dascăl. Intre mine şi copii, pune pe pinză, prin cusă şcolii generale de muzică, şi stăruinţa, dar şi afecţiu
pe alocuri şl vacile cu lapte, lucrează între mine şl clasă se cre turi, frumuseţile naturii. nea şi răbdarea, reuşind o
•1 electrice. cu hărnicie, dar nu toţi povici, Livia şi Viorel To- preschimbă prin acordurile armonie deplină.
ă(ile de apfi procedează Ia fel. De a- plean, Dorina Duleant, Per- ează permanent o legătură Chiar dacă n-au făcut o fine la pian spaţiul obiş
5 l/mp In 2-i afectivă. Nu-i de-ajuns să-ţi meserie din aceste înclina nuinţei intr-un timp al su Astfel, familia Pleter şi-a
tul va sufla ceea, producţia de lapte sida Munteanu, Florica To- placă copiii în general. imprimat sieşi frumosul, ra
moderat din marfă este încă mică (de moaie şi alţii. Munca lor ţii, ei le-au transmis copii fletului, altă dată mînuieş-
ibllc. Tcmpc- la 64 vaci aflate în lacta plină de răspundere stă la Trebuie să-i îndrăgeşti şi în lor lor in primul tind, iar te acul şi andrelele, aşa ţiunea şi disciplina, noţiuni
ime vor fi felul acesta se formează ca dascăli — şcolarilor, cum a invăţat de la mama; definitorii ale existenţei u-
e 15 şi 20 de ţi* se obţin doar 152 1 baza bunelor rezultate ce un climat in care florile imprimindu-le dragostea Radu, fratele ei mai mic, mane.
cele maxime lapte marfă zilnic). Lucru le obţine unitatea din Roş-
> uşoară scâ- cu atît mai nefiresc cu cît cani în sectorul zootehnic. pot înflori în toate ano pentru cintec şi dans, pen elev in dasa a Vll-a, este
fl cuprinse timpurile". tru frumos şi ordine. Stau dansator... consacrat. Face ESTERA ŞINA
23 de grade. numărul planificat de vi
ţei, pc perioada trecută din TRAIAN BONDOR
