Page 73 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 73
21_ de ani de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român din iulie 1965
PARTIDUL • CEAUŞESCU • ROMÂNIA
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-Vfl!
Duminică, muncă rodnică la seceriş
KJUtTUL MUUiDOIRAC pe ogoarele comunei Geoagiu
s w i L is it n i bună pentru munca în de umiditate în boabe era cra la recoltat, în schimb
Duminică, vremea a fost
nu
prea
mare.
„Aceasta
Lucrătorii
ogoarelor
cîmp.
transportul
şi
balotatul
la
din cele trei cooperative înseamnă că formaţia de s-a muncit cu forţe sporite
combine a rămas, în aş
paielor din cîmp, la ara
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAIXi HUNEDOARA AL P C. agricole din comuna Geoa- teptare, la marginea la tul şi pregătitul tere
pentru
semănat,
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U P E T E A A l giu au muncit la secerat, nurilor — ţinea să preci nului tarlaua „Izvoare" au
Virgil
în
Tu-
inginerul
balotatul
zeze
la
transportul
şi
paielor şi la pregătirea dan, directorul S.M.A. fost concentrate la lucru
patului germinativ în ve Geoagiu. Cele cinci „Glo patru prese de balotat.
Anul XXXVIII, nr. 8 920 MARŢI, 22 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani derea însămînfării cultu rii" au fost dirijate ope Mecanizatorii Inel Aron.
rilor duble. rativ spre C.A.P. Romo- Trăian Giurgiu, Ioan Dan-
La C.A.P. Geoagiu a mai şel, unde condiţiile erau dea şi Ioan Rusu’au mun.
rămas de secerat griul de propice pentru seceriş şi MIRCEA LEPADATU
pe loturile semincere. Du
Politica permanentei stări minică nu s-a recoltat unde s-a muncit cu spor (Continuare în pag. a 2-a)
pînă după-amiaza tîrziu".
aici, dCoarcce procentul
Dacă nu s-a putut lu
de sănătate a poporului
In programul-directivă de piilor şi a familiilor cu mulţi rială şi financiară a fami
creştere a nivelului de trai copii, astfel încît în 1990 liilor cu copil, un sistem de
v
şi ridicare a calităţii vie populaţia României să ajun asistenţă medical-sanitară
ţii, partidul pune un accent gă Ia cel puţin 25 000 000 capabil să menţină popu
deosebit pe asigurarea u- de locuitori", Nobilului scop laţia ţării într-o permanen
nei permanente stări de să al creşterii numerice a na tă stare de sănătate, iată
nătate a populaţiei ţării, pe ţiunii noastre, partidul i-a elementele definitorii prin
menţinerea tinereţii şi vi- subordonat politica sa în care s-a împlinit şi conti
qorii naţiunii noastre socia domeniul sănătăţii ca şi în nuă să se împlinească pre
liste. viziunea din Programul
Inspirat de gîndirea pro partidului, program-emanaţie
fund umanistă a secreta a Congresului al Xl-lea al
rului general al partidului, partidului, program definit
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în anii „Epocii Nicolae
programul se înfăptuieşte Ceauşescu".
cu consecvenţă în toate e- în toţi anii ce au urmat
lementele sale. în toţi anii Congresului al IX-lea al
care au urmat celui de-al partidului, judeţul Hunedoa
IX-lea Congres al partidu ra s-a integrat armonios şf
lui, consolidarea bazei ma din acest punct de" vedere,
teriale a activităţii de să efortului general de ridicare - , (ţrs* ■ V • ■ > s ' * -- : *» y - ■ >
nătate s-a bucurat din par a României pe noi înălţimi
tea partidului şi statului de ale progresului şi civiliza
o atenţie prioritară, fiind cel al creşterii nivelului de ţiei. Faţă de anul 1965 C.A.I*. Cigmiiu. Dumi
susţinută printr-un generos trai şi ridicării calităţii vie populaţia sa a crescut cu nicii, combinele nu lu CINCINALUL VIII DEZVOLTARE INTENSIVÂ-,
program de investiţii. Re ţii. Sănătatea şi vigoarea circa 86 000 de locuitori. în crat din plin la grîu.
zultatul firesc a fost creş naţiunii au stat şi stau ne- această creştere, sporul na iThcgtei tehnic •’PncducUiMate înaltă
terea numerică şi calitativă slă’bit în atenţia partidului, tural reprezintă 4,2 la 1000
a populaţiei ţării. de locuitori, faţă de 3,6 la
a secretarului său general,
în Programul Partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu. mie în 1965. De asemenea, Reducerea costurilor de producţie—
Comunist Român de făuri De 21 de ani sîntem mar natalitatea a crescut de la ÎN ZIARUL DE AZI t
re a societăţii socialiste torii împlinirii, cuvînt cu cu- 12,9 la mie în 1965, la 15
multilateral dezvoltate şi la mie la finele anului 1985. • Etapa judeţeană a ac criteriu esenţial al eficientei
înaintare a României spre vînt, a prevederilor din în aceeaşi perioadă, mortali- ţiunii naţionale „Tot
înainte"
comunism se prevede: „Se Program în acest domeniu, • Divizionarele B au în
va aplica cu consecvenţă încurajarea printr-un întreg ceput pregătirile pen Actuala etapă de dez consumatoare de metal —
o politică de sporire a na sistem de legi a creşterii tru noul campionat voltare economico-socială prin specificul producţiei
talităţii, de ajutorare a co natalităţii, sprijinirea mate (Continuare în pag. a 2-a) a patriei impune în tonte sortimentale pe • care o
întreprinderile, ca şi în ac realizăm' ---, ne preocupăm
tivitatea de investiţii, de înnoirea şi reproiectarea
transporturi şi circulaţia unor repere, îndeosebi ma
«ş...... • p . :...................... - ;
mărfurilor, măsuri şi ac triţe şi S.D.V.-uri,' de per
Ritm şi calitate în realizarea ţiuni ferme pentru creşte fecţionarea tehnologiilor de
rea eficienţei, în concor lucru şi promovarea altora
INVESTIŢIILOR danţă cu cerinţele noului noi, de mare productivita
mecanism economico-finan- te, cum ar fi, spre exem
ciar, ale autocondueerii şi plu, cele de forjare în ma
11
muncitoreşti.
Pe „schelele siderurgiei autogestiunii de sarcinile ce triţe. multiple şi forjare de
înlocuirea
de
u-
Conştienţi
precizie,
le revin în acest domeniu, nor materiale deficitare sau
hunedorene—ritmuri înalte, de posibilităţile existente din import cu altele indi
în întreprindere şi de ne
aceleaşi
gene,
cu
perfor
cesitatea îndeplinirii preve manţe tehnico-ealitative. Şi
rezultate la... înălţime! derilor în condiţiile unei putem spune că rezultatele
calităţi superioare a pro sînt din zi în zi inai bune,
duselor şi eficionţe ridi la nivelul competenţei şi
cate a întregii activităţi hărniciei oamenilor noştri.
Interviu cu ALEXANDRU CIOROGARU, directorul
I.A.C.R.S. Hunedoara productive, oamenii muncii Insistînd, în continuare,
do la. I. M. Orăştic acţio pe necesitatea reducerii
nează consecvent şi dina cheltuielilor materiale, în
— De 36 de ani, între ţară, întreprinderea noastră mic, în spiritul orientărilor deosebi a metalului, ingi
prinderea antrepriză pentru a cunoscut o ascensiune date de conducerea parti nera Ana Brala, responsa
construcţii şi reparaţii si rapidă ; începînd cu anul dului, pentru reducerea sis bil pu consumurile specifi
derurgice Hunedoara este 1965, bornă de aur a celei tematică a costurilor de ce, aprecia măsura urmă
prezentă în mod permanent mai fertile epoci din isto producţie, pc multiple căi, ririi consumurilor pc ti
pe coordonatele metalului ria ţării noastre, „Epoca prin măsuri şi acţiuni spe puri de maşini, pe repere
liunedorcan — mai precis, Nicolae Ceauşescu". Prin cifice. şi sortimente, ceea ce per
chiar la „matca" acestei politica de dezvoltare şi — Principalele direcţii mite cunoaşterea permanen
materii... Cum ar putea fi înnoire continuă a side în care ne concentrăm c- tă a nivelurilor de con
caracterizat bilanţul gene rurgiei, iniţiată şi promo forturîle în vederea redu sum, putîndu-se interveni
ral al activităţii, tovarăşe vată cu consecvenţă " de cerii costurilor dc produc atunci şi acolo unde este
ing. Alexandru Ciorogaru. secretarul general al parti ţie — sublinia leronîm cazul. Se realizează astfel
director al acestei unităţi ? dului, tovarăşul Nicolae Ilie, inginer şef cu dezvol o normare analitică a tu
— Creşterile înregistrate Ceauşescu, colectivului nos tarea — sînt diminuarea turor consumurilor speci
pe toate planurile de către tru de muncă i s-au încre cheltuielilor materiale şi fice, se întocmesc nomen
colectivul nostru de mun dinţat sarcini deosebite. de transport, valorificarea clatoare în baza tehnolo
că, obiectivele siderurgice Construind din plin pentru superioară a resurselor ma giilor aplicate, care se re
construite şi puse în func siderurgia românească, am teriale şi energetice dis- vizuiesc anual, în funcţie
ţiune sînt — datorită mul înregistrat, la rîmdul nos , ponibile — inclusiv a celor de perfecţionarea, de mo
titudinii . şi complexităţii tru, o adevărată revoluţie rcfolosibile —, Utilizarea dernizarea tehnologiilor de
lor — imposibil de rele în tehnologiile de construc intensivă a capacităţilor de execuţie.' „Prin înfiinţa
vat în cîteva fraze. Insă ţii şi, ceea ce este foarte întreprinderea de tricotaje Hunedoara, secţia confecţii. producţie, ridicarea nivelu rea, în cadrul unităţii
putem afirma lapidar.: important, în conştiinţa oa- Cîteva nume — Aurelia Kîzu, Elena lîuric, Marla Ostric — lui tehnic şi calitativ al
nu-i puţin ce-aan făcut, e ale celor care prin strădanie au situat mereu între frun produselor pe care le exe DUMITRU GHEONEA
mult ce ne-a mai rămas MARIN NEGOITÂ taşe formaţia de la agregatul 2, condusă de ajutorul de cutăm în întreprindere. Ţi-
. de făcut. La fel ca toate maistru Valeria Iile. Foto N. GHEORGHIU nînd cont de faptul că u->
unităţile economico din (Continuare în pag. a 2-a) nitateu noastră este mare (Continuare în pag. a 2-a)