Page 74 - Drumul_socialismului_1986_07

, '»q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI *

Politica permanentei stări
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
de sănătate a poporului

Duminică, muncă rodnică la seceriş
(Urmare din pag. 1) dic îi reveneau 763 de lo­ 20,eo Telc,
cuitori, astăzi numărul a- 20,20 Cont
tatea infantilă a scăzut sim* cestora s-a redus la 454. pe ogoarele comunei Geoagiu devei
ţitor. Creşterea de peşte două ort * Bem
îmbunătăţirea indicilor de­ a numărului medicilor şi (Urmare din pag. 1) nie Pera şi de inginerul torii Ioan Putuca şi Gheor­ torct
nară
mografici în judeţul nostru personalului sanitar a per­ Virgil Iosif, şeful secţiei ghe Dănilă. rlcă
s-a realizat printr-un pro­ mis transferarea treptată a cit cu răspundere şi hăr­ de mecanizare. La vola­ Bilanţul la zi în cele Ccau
gram susţinut de extindere centrului de greutate a ac­ nicie. Baloţii de paie se nul celor cinci „Glorii" trei cooperative agricole îl 20,40 Alltt
Spir
şi modernizare a activităţii tivităţii medicale spre cea transportau operativ din care secerau griul se a- aflăm de la Ioan Rob, in­ * în (I
de sănătate. Mari investiţii profilactică — aşa cum se clmp de către mecaniza­ flau mecanizatorii Nicolae ginerul şef al C.U.A.S.C. gina
s-au făcut in anii „Epocii prevede în documentele de torii Pamfil Popa şi Ioan Potinteu, Alexandru Ma- Geoagiu. Recolta a fost 21,30 rolo
Nicolae Ceauşescu" în ba­ partid —, apropierea activi­ Beca, dar trebuie să evi­ oi'işan, Ioan Ciolan, Mir- strînsă de pe o suprafaţă cons
za materială a sistemului tăţii sanitare de beneficiarul denţiem faptul că la trans­ cea Maniu şi Nicolae Săn- de 185 ha la C.A.P. Geoa­ 21,50 Tele
sanitar. S-au construit în ei direct, omul. port au fost mobilizate şi descu. în urma lor ve­ giu, 100 ha — la C.A.P.
aceşti ani adevărate „uzi­ actului medical s-a îmbu­ Pe aceste coordonate s-a numeroase atelaje ale neau cu presele de balo­ Aurel Vlaicu, şi 23 de ha
ne de sănătate" ta Hune­ nătăţit simţitor datorită a- înfăptuit şi se înfăptuieşte .membrilor cooperatori, Ca tat Iosif Ponoran şi Gheor­ la C.A.P. Cigmău, livrîn-
doara şi Petroşani, Ia De­ paraturii moderne cu care în judeţul Hunedoara poli­ urmare a acestei bune ghe Suciu. Transportul du-se, în acelaşi timp,
va, la Haţeg, incit capaci­ au fost dotate unităţile sa­ tica demografică a partidu­ mobilizări a sătenilor la recoltei în baza de recep­ cantităţi însemnate de
grîu la fondul dc stat.
ţie îl asigurau mecaniza-
tatea de spitalizare a cres­ nitare, competenţei sporite lui, o politică menită să ga­ muncă, s-a eliberat de
cut la peste 6 900 de pa­ a personalului medical şi ranteze permanenţa stării paie o suprafaţă de 24 de
turi, cu 50 la sută mai creşterii numerice a aces­ de sănătate şi de vigoare a ha, pe care au şi intrat Bucun
multe ca în 1965. Calitatea tuia. Dacă în 1965 unui me­ naţiunii. cu plugurile mecanizato- dioprogri
torii Emil Pojoni şi Ioan C,15 Sluti
I— « Murg. Pe „schelele" siderurgiei hunedorene Recolta
jurnal; 7
Ea G.A.P. Cigmău s-a 8.00 Kc\
muncit în tarlaua „Şer- Curierul
baia”. Aici secera grîul o (Urmare din pag. 1) ţitor şi punctajul în între­ Buletin
Băspumli
formaţie de cinci combi­ cerea socialistă. lor; 10,00
ne, la volanul cărora se menilor. Perspectivele, aşa — Apropo, ce Iniţiative 10,05 Mic
lor; 10,3:
aflau mecanizatorii Nico­ cum rezultă din hotărîrile muncitoreşti stimulează în­ muzică
lae Stanciu, Viorel Ştiop, celui de al XUI-lea Con­ trecerea dintre formaţiile Publici ta
Gheorghe Cristea, Nicolae gres al partidului, vor fi şi brigăzile unită(ii ? «Io ştiri;
Mărgineanu şi Ioan Mi- mult mai bogate în astfel — In principal, iniţiati­ tea rădic
tecele şi
Reducerea costurilor de producţie hăilă. Ei au strîns, dumi­ de împliniri. va „Formaţia de lucru — relor; 12.
— Cum vedeţi acest vii­
nică, recolta de pe 15 ha. tor, prin prisma rezultate­ model de organizare şi dis­ Ştiri; 12,1
(a; 12,30
(Urmare din pag. 1) dere —, am revizuit reţe­ trică, respectiv a eoanpre- Transportul griului în ba­ lor obţinute în semestrul I ciplină". Aceasta dă, cum clorului;
tele de turnare, incit să ne soarelor, cuptoarelor de za de recepţie l-au efec­ 1986? se spune, tonul activităţii. 3; 15,00 I
noastre, a două depozite încadrăm în consumurile tratament termic şi maşi­ tuat, c« remorcile, Ioan =— Trebuie menţionată, Apoi, mai sînt două ini­ dlo-tv. ;
de şpan (unul pentru livra­ specifice normate şi să re­ nii de rectificat ghidaje Oneţ şl Ioan Ilieş. în primul rînd, hotărârea ţiative înrudite: „Contul perete; 1
Itadlojun
rea către I.J.R.V.M.R. Deva, ducem feroaliajele din im­ (in funcţie de volumul lu­ ŞI la G.A.P. Aurel Vlai- puternică a întregului co­ de economii" şi „Să lucrăm patriotice
ră;
iar celălalt pentru dirija­ port, fără a greva cu nimic crărilor ce trebuie execu­ cu s-a lucrat duminică cu lectiv de a realiza şi de­ o zi pe trimestru cu mate­ ; i
riale economisite". Pe pri­
rea şpaltului spre turnăto­ calitatea pieselor turnate". tate), spre evitarea orică­ spor Ja secerat şi elibera­ păşi sarcinile de plan, an­ mul semestru au fost eco­ omit
riile întreprinderii), econo­ „In acelaşi scop, al dimi­ ror pierderi de aer şi agent tul terenului de paie, ac­ gajamentele asumate în nomisite aproape 100 tone . arie;
misim anual peste 360 000 nuării cheltuielilor materia­ termic şi a risipei kilo­ tivitatea fiind coordonată întrecerea socialistă. Pe de metal, 57 tone de ci­ rit; 18,30
(ională
lei, releva interlocutoarea. le şi de transport, am pre­ waţilor. Şi pe această linie la faţa locului de ingine­ primul semestru al celui ment, 92 tone de cărămidă Informaţi
De asemenea, recondiţio­ luat execuţia, la forja în­ rezultatele sînt bune de rul şef al unităţii, Anto- de al 8-lea cincinal am ob­ refractară, 28 mc de mate­ do ştiri;
In Epocs
năm, în atelierele proprii, treprinderii, a unor matriţe la începutul anului, eco­ ţinut realizări suplimentare riale lemnoase, peste 25 000 flamurile
un mare volum, de piese şi repere forjate, reducînd nomisind peste 250 tone la toţi indicatorii princi­ bucăţi cărămidă roşie ş.a. Comunist
de schimb, diminuînd şi colaborările cu alte între­ combustibil convenţional, pali t o producţie marfă de La toate locurile de muncă 1!),2S' Per
vlgouiea
pe această cale consumul prinderi, iar la secţia scu- 300 000 NMC gaz metan şi PRIN aproape 18 milioane lei, iar s-a declanşat o adevărată Radio juri
de metal, implicit costurile lărie am reproiectat o se­ mai mult de 1 500 MWh e- Ia lucrările de investiţii — bătălie pentru micşorarea rla părui
de producţie. De la înce­ rie de scule, cu parametri nergie electrică". AUTODOTARE un plus de peste 26 mi­ consumurilor specifice. A- 21.00 La t
O zi într
putul anului am economisit superiori de precizie şi cu Complexul de măsuri lioane lei. ceasta a condus pe primele ment po
— prin măsuri tehnice şi productivitatea ridicată, re­ tehnice şi organizatorice Oamenii muncii de — Concret, caro sînt va­ şase luni alo anului la turnă m
24.00 Bul
acţiuni proprii — mai mult ducînd în bună măsură aplicate, strădaniile con­ la atelierul de reparaţii lorile înregistrate — în reducerea cheltuielilor to­
de 120 tone metal şi atu consumul de oţel pc pro­ secvente ale oamenilor locomotive al Depoului şase luni din acest an — tale la 1 000 lei producţie
recondiţionat piese şi re­ dus", menţiona, în com­ muncii din secţii şi ateliere G.F.R. Simeria acordă o ia investiţiile executate construcţii-montaj.
pere însumînd peste trei pletare, ing. Ioan Blaga, pentru economisirea valo­ importanţă deosebită ac­ pentru celo două combi­ — Ultima întrebare, to­
milioane lei“. şeful grupei tehnice de la rilor materiale şi diminua­ tivităţii de autodotare nate siderurgice din judeţ? varăşe director : care sînt
O dată cu punerea în sculărie. rea permanentă a costuri­ cu instalaţii şi dispozi­ — Realizări peste plan obiectivele fizice prioritare
ale anului 1986 ?
funcţiune a noilor capaci­ Alte preocupări ale con­ lor de producţie au făcut tive pentru îmbunătăţi­ de aproape 13 milioane lei
tăţi de producţie s-au re­ structorilor de maşini din ca, pe primul semestru al rea calităţii lucrărilor la G.S.V. Călan şi de peste — Importante sînt toate
DEVA :
vizuit unele tehnologii de Orăştie pe linia reducerii anului, la I.M. Orăştie să executate. Recent, aici, 17 milioane lei la C. S. şi trebuie realizate la ter­ trla); n;
lucru, s-au adoptat altele costurilor de producţie vi­ se înregistreze o economie cu sprijinul maiştrilor Hun ed oara. Product ivit ate a menele stabilite prin plan. New Yot
construeţii-mon-
în
în acest sens, pot spune
muncii
noi, s-au iniţiat o serie de zează încadrarea în consu­ a cheltuielilor la 1000 lei Simion Runcan, Viorean taj a fost depăşită cu 13,66 că avem importante forţe seriile I-
acţiuni menite să deter­ murile normate de energie producţie marfă de 1,50 lei Drăgănesc, al electricie­ la sută. concentrate la execuţia ba­ NEDOAR
dern
A):
mine creşterea productivi­ electrică, economisirea pe la materiale şi de 16,2 lei nilor Cornel Repede, Ion — Ce sarcini de plan au teriei nr. 4 Călan, la „Re­ -n B);
tăţii şi calităţii produselor, toate căile a acestei im­ la total, precum şi însem­ Dumitru şi Nicolae Bor­ rămas restante ? fractara" Baru, Fabrica de :tră —
reducerea costurilor de pro­ portante valori materiale. nate beneficii suplimenta­ za, s-a realizat un stand —- Avem minusuri ia in­ dolomită Zlaşti, furnalul A
<
ducţie, sporirea eficienţei „Strădaniile noastre în re. I-Iotărîrea colectivului pentru verificarea apa­ vestiţiile proprii, care con­ nr. 4 din C. S. Hunedoara nete /; t (I
economice. „Astfel, prin acest sens, ne relata, ing. de aici este de a ampli­ ratelor electrice din stau în achiziţionarea de ş.a. Rezultatele obţinute premiu
darea în exploatare a li­ Doinei Stănculea, de la fica rezultatele pozitive dotarea locomotivelor, utilaje şi alte dotări. Există în primul semestru ne fac Poveste t
niilor de acoperiri galvani­ compartimentul mecano- de pînă acum şi a încheia aparat care funcţio­ contracte ferme cu furni­ să privim cu multă încre­ nlrca); i
mohican
ce şl a turnătoriilor — a- energetic, sînt orientate zi primul an al noului cin­ nează cu bune rezultate. zorii respectivi, însă nu ni dere şi cea de-a doua CAN : u
răta ing. Marius Popa, şe­ de zi spre utilizarea raţio­ cinal cu depăşiri 1a toţi (IOAN JURA, cores­ s-au trimis utilajele con­ jumătate a acestui an, pe rul); I
fei comisiei inginerilor şi nală a utilajelor mari con­ indicatorii de plan fizici pondent). form graficelor stabilite. care dorim să-l încheiem lovitură
tehnicienilor pe întreprin­ sumatoare de energie elec­ şi de eficienţă economică. Aceasta ne-a diminuat sim- cu un bilanţ bun. (Minerul)
nul de K
B R A D
(Steaua t
Se în toi
Ritmul înalt de dezvolta­ Unor propuneri imediate, tria);
re şi de modernizare a ju­ Scrisorile cetăţenilor — soluţionate ceea ce determină pe ce­ (Flacăra)
deţului nostru pune zilnic tăţeni să se adreseze or­ Sîmbăta
sa de ci
îsa faţa organelor şi orga­ ganelor superioare. Fata fărt
nizaţiilor de partid, consi­ Concluzia care se des­ le I-1I (
liilor populare, organisme­ in termen, cu răspundere prinde este aceea că or­ Doctoriţe
lor de conducere colectivă ganele şi organizaţiile de Alice (Ct
din unităţile economice şi partid, de masă şi obşteşti, SIMERIA
instituţii, ale organizaţiilor yîu, cu cetăţenii, au făcut me, materialelor, combus­ a zeci de străzi şi trotuare, tribuie la informarea ope­ conducerile unităţilor tre­ dczlrablli
de masă şi obşteşti sarcini să crească încrederea oa­ tibililor şi energiei, mai sistematizarea circulaţiei rativă a conducerilor uni­ buie să acţioneze mai sis­ ILIA : A
pentru i
dintre cele mai complexe. menilor în organele locale, buna organizare a muncii rutiere etc. La originea tăţilor asupra unor stări tematic, cu mai multă
Rezolvarea acestora la ni­ să sporească spiritul lor de în cooperativele agricole de unor asemenea realizări se de lucruri şi lămurirea fermitate pentru creşterea
velul exigenţelor actuale responsabilitate civică. producţie, întărirea ordinii regăsesc şi sesizările şi unor situaţii la faţa locu- răspunderii şi operativită­
n® poate fi realizată deeît Aşa cum s-a apreciat la şi disciplinei in unele uni­ propunerile făcute de către lui. ţii, respectarea termenelor
ca participarea activă şi plenara C.G. al P.G.R. din tăţi, îmbunătăţirea trans­ cetăţeni, atât prin scrisori Urmărind extinderea ex­ de rezolvare a scrisorilor,
efectivă a cetăţenilor, iar 1—2 aprilie a.c., întreaga porturilor, a asistenţei so­ adresate direct Comitetu­ perienţei bune dobîndite în prevăzute în hotărîrile de'
una dintre modalităţile de activitate cu scrisorile şi ciale, Învăţământului, a ac­ lui judeţean de partid sau domeniul muncii cu scriso­ partid şi lege, pentru ri­
participare a acestora la audienţele relevă creşterea tivităţii cultural-educative Consiliului popular jude­ rile trebuie să arătăm că dicarea nivelului calitativ (
conducerea treburilor ob­ gradului de conştiinţă civi­ şi la alte aspecte ale vieţii ţean, cît şi cu prilejul şl în această direcţie mai al acestei activităţi, întări-' Pentru
şteşti, la perfecţionarea că, a nivelului politic, a economieo-sociale din ju­ audienţelor. persistă încă multe nea­ rea răspunderii şi receptivi­ fi în gen
m.
continuă a activităţii cco- spiritului de răspundere pa­ deţ. Despre eficienţa par­ De un real folos pentru junsuri. în unele unităţi tăţii tuturor factorilor din cerul căde
Vor
nomico-sociale o constituie triotică al oamenilor mun­ ticipării cetăţenilor la re­ comitetele de partid din şi instituţii nu se acţio­ Unităţile de bază din judeţ avea şi t
scrisorile, sesizările şl pro­ cii. zolvarea problemelor cu unităţi şi instituţii la des­ nează ou toată fermitatea faţă de problemele de in­ să, Insoţ
punerile oamenilor muncii. Urmărind tematica scri­ care se confruntă judeţul făşurarea acestei activităţi pentru creşterea operativi­ teres general sau personal eârl eleei
grindină,
De la început merită sorilor adresate Comitetu­ nostru vorbesc de la sine s-au dovedit a fi comisiile tăţii şi respectarea terme­ pe care le ridică oamenii ţtlc de a
subliniat faptul că se ob­ lui judeţean de partid şi şi numeroasele realizări ob­ pentru scrisori şi audienţe, nelor de rezolvare a scri­ muncii. litri/mp
\ servă o preocupare sporită Consiliului popular jude­ ţinute în ultimii ani în di­ care, pe baza analizelor sorilor prevăzute în hotă­ Activitatea permanentă tul va st
moderat
din partea organelor de ţean în perioada care a ferite domenii. Dacă ne re­ concrete întreprinse fac rîrile de partid şi în lege. eu scrisorile oamenilor tic. Tem
partid şi de stat, a acti­ trecut din acest an, a re­ ferim la domeniul edilitar- propuneri judicioase de so. Sînt situaţU cînd unele muncii trebuie să devină" mc vor
viştilor de partid şi cadre­ ieşit că multe dintre ele gospodăresc, putem aminti luţionare a problemelor. scrisori îşi aşteaptă răspun­ un dialog viu, fructuos în­ 1 $ ş i 1 8
lor de conducere pentru se refeream Ia mai buna noile ansamble de locuinţe Asemenea comisii sînt la sul o lună, două sau chiar tre cetăţeni şi autorităţi, maxime
grade.
rezolvarea atentă, în con­ folosire a maşinilor şi U- din Deva, Hunedoara, Pe­ Jf. M. Barza, I. M. Orăştie, mai mult. De asemenea, în cu avantaje reale, reciproce
formitate ou hotărîrile de tilajelor din întreprinderi, troşani, Brad, Orăştie, Ha­ T.A.G.C.M. Deva, Mina unele unităţi nu se mani­ în soluţionarea tuturor La niut
partid şi eu legile ţării, a fondului de timp, asi­ ţeg, amenajarea şi înfru­ Ţebea, unele comisii din festă suficientă receptivi.ta. problemelor pe care le ri­ bilă, eu
cădea pi
â problemelor semnalate gurarea unei ritmicităţi co­ museţarea cartierelor din <3. S. Hunedoara. Dar sînt te şi solicitudine faţă de dică viaţa de fiecare zi. vea. şl ca
'de oamenii muncii prin respunzătoare în. aprovizio­ Deva, Hunedoara, Petro­ şi unele comisii, ca acelea propunerile, observaţiile însoţite
scrisori şl audienţe. Exa­ narea tehnteo-materialâ a şani, din oraşe,: dezvolta­ de Ia Mina Ghelarl, In­ critice şi cererile oameni­ IOAN DANCIU, l«ctrlce
minarea cu grijă şi solîd- locurilor de muncă, ridica­ rea şl modernizarea pieţei dustria mică B r a d, lor muncii, nu se acţionea­ activist slab pîni
«fii ceaţi
fiudine a acestora, reaîi- rea calităţii produselor, e- agroalimentare din Deva, C.P.A.D.M. Orăştie, care, ză pentru a găsi soluţiile al Comitetului judeţean
Barea unui dialog direct, eonomisirea materiilor pri­ repararea şi modernizarea im mai mică măsură con­ cuvenite, în spiritul legii, de partid