Page 78 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 78
*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Activul de partid —mai eficient implicat Dezvoltarea intensivă,
în rezolvarea cerinţelor producţiei armonioasă a industriei
(Urmare din pag. t) rii materialelor de construc
Pentru organele de partid zuale, perfecţionarea pla presupune înfăptuirea an ţii, în sectorul exploatării şi
de la Combinatul siderurgic nificării şi organizării mun gajamentelor şi obiectivelor dificare multilaterală a pa prelucrării lemnului, ca şi în
„Victoria" Călan, atragerea cii, îmbunătăţirea coordo stabilite. triei noastre, jalonată de industria uşoară, dezvoltarea 20.00 Tel
şi implicarea activului de nării activităţii organizaţii Realitatea arată însă că Congresul al Xlll-lea al parti intensivă trebuie să se axe 20,20 Tir
partid in întreaga activi lor de masă, gospodărirea în activitatea cu activul, la dului — cincinalul 1986— ze prioritar pe creşterea pro „ Un'
Ce:
tate constituie una dintre mai judicioasă a materiilor Combinatul siderurgic „Vic 1990 —, dezvoltarea inten ductivităţii şi îmbunătăţirea ne
laturile majore ale muncii prime şi materialelor, re- toria" Călan mai există sivă se situează pe un plan calităţii produselor, organi pal
de zi ou zi. „Căutăm per partizarea mai echilibrată încă însemnate resurse, in superior, alături de dezvol zarea temeinică a activită tatl
manent — ne spunea tova a personalului muncitor. De clusiv la nivelul comitetu tarea puternică, în continua ţii, respectarea riguroasă a Bu
dej
răşul Andrei Ilie, secreta o reală valoare practică lui de partid al combina re, a forţelor de producţie, normelor de lucru şi a nor vlţ:
rul adjunct cu problemele s-au dovedit consfătuirile tului. Este nevoie de o a bazei tehnico-materiale, a- melor de securitate a mun 21,30 Toi
organizatorice al comitetu şi schimburile de experien mai accentuată concreti firmarea cu putere a noii cii — toate subordonate e- 22.00 Im
lui de partid — ca activul ţă avînd drept teme întă zare a sarcinilor fiecărui revoluţii tehnico-ştilnţifice, fectiv rentabilităţii, creşterii mu
să fie peste tot foiosit cu rirea răspunderii în reali membru şi, în acelaşi timp, continuarea cu fermitate a eficienţei economice în fie
pricepere, cei care-1 com zarea sarcinilor, folosirea o urmărire permanentă a procesului de transformare ducţiei, în vederea utilizării care întreprindere.
pun să fie efectiv implicaţi mijloacelor de educaţie po ceea ce s-a făcut din cele revoluţionară a societăţii. cu maximum de randament
in rezolvarea problemelor litică şi ideologică, îmbu stabilite. în acelaşi timp, a capacităţilor, economisirea începutul celui de al trei
cu care se confruntă co nătăţirea planificării mun trebuie coordonată cu mai Dezvoltînd aceste obiecti strictă şi valorificarea supe lea deceniu al „Epocii
lectivele de muncă. Avem, cii. multă atenţie activitatea ve şi prevederi ale celui de rioară a materiilor prime, Nicolae Ceauşescu", -întrea
apoi, în vedere cuprinde O experienţă bună în a- comitetelor din subordine, al optulea cincinal la cel combustibililor şi energiei, ga perioadă 1986—1990 în
rea tuturor domeniilor şi ceastă direcţie au multe' munca lor cu activul de de al Xlll-lea Congres al recuperarea şi refolosirea re seamnă, pentru oamenii BUCU
P.C.R., precum şi la forumu
sectoarelor, începînd cu din comitetele de partid partid. La secţia aglome rile de partid, de stat şi ale surselor rezultate din proce muncii hunedoreni o etapă dloprog
adoptarea măsurilor, con din uzine şi secţii, care âu rare, de exemplu, sînt sele de producţie şi de con de maxime acumulări can 0,35 Sfa
Recolta
tinuând cu stabilirea răs fixate sarcini concrete pen domenii importante ale democraţiei muncitoreşti din sum, reducerea costurilor de titative şi calitative, de ple jurnal;
muncii colectivului în care luna iunie a.c„ tovarăşul producţie, creşterea eficien nară angajare revoluţionară, 8.00 Ri
trebuie să se simtă mai Nicolae Ceauşescu a Indicat ţei economice în toate ra de realizări remarcabile în Curleru
VIAŢA DE PARTID consistent prezenţa activu cu claritate direcţiile de în murile şi sectoarele de acti producţie. Rezultatele bune Buletin
Răspum
lui. Ne referim la asigura făptuire a lor, core vor asi vitate. obţinute în cinstea aniversă lor; 10, t
rea funcţionării agregate gura trecerea României de Pentru colectivele de mun rii celor 65 de ani de la 10,23
punderilor concrete şi ter- tru membrii propriilor lor, întărirea ordinii şi dis Ia stadiul de ţară în curs că hunedorene, ca pentru făurirea P.C.R. şi împlinirii folclorh
minînd cu materializarea active, urmărindu-se cu ciplinei, realizarea ritaică de dezvoltare Ia stadiul de întreaga economie româneas a 21 de ani de la Congre Publici:
do
ştir.
hotărârilor şi sarcinilor în maximă exigenţă ceea ce a sarcinilor de plan. Şi ţară mediu dezvoltată. Aces că, aceste căi constituie sul al IX-lea al partidului spiritul
credinţate. Marea majori se realizează. La cele trei în secţia C.E.T. există Un. te principale direcţii sînt mo programe concrete de acti se cer amplificate în conti pentru
tate a organelor de partid turnătorii, bunăoară, res important potenţial de dernizarea, in continuare, a vitate, a căror materializare nuare, în cinstea măreţei noastre
au o experienţă bună, ponsabilităţile activului se acţiune al activului, insu structurilor de producţie, ri se cere urmărită ferm, nea sărbători naţionale de la 23 12.00
12,05 Al
preocupări şi căutări con regăsesc în toate domeniile: ficient valorificat însă. dicarea permanentă a nive bătut, pas cu pas. în indus August, constituind temelia Dragost
tinue pentru ca activul economice, politice, tehni Este necesară o mai res lului tehnic şi calitativ al tria extractivă şi în siderur încheierii cu succes a pri nla. Er
să se regăsească tot mai ce, acţionîndu-se cu o mai ponsabilă implicare a' a- produselor, sporirea produc gie, în energetică şi în chi mului an economic al celui 12,15 D
consistent în rezolvarea mare eficienţă în special cestuia în punerea în tivităţii muncii, accentuarea mie, în construcţia de ma de al optulea cincinal în rulul ;
15,00 A
multiplelor cerinţe ale pro pentru creşterea producti funcţiune a C.E.T. 2, ur specializării şi integrării pro şini şi în industria produce România socialistă. tv. ; 15
ducţiei". vităţii muncii, reducerea mărirea strictă a lucrări Radloji
Este o practică curentă consumurilor materiale, îm lor de investiţii şi repa- citate ;
a comitetului de partid de bunătăţirea calităţii pro raţii capitale, implicarea doric ;
a organiza adunări ale în ducţiei. Argumente ale mai hotărîtă a tuturor ce ştiri ;
-conon
tregului activ, sau dintr-Un acestei implicări a membri lor 10 organizaţii de partid opulm
anumit domeniu (economic, lor activului sînt, în primul în asigurarea unei condu politico
organizatoric, social, po- rînd, rezultatele bune ob ceri mai competente şi res Orele •
litico-educativ) pentru a ţinute de colectiv în rea ponsabile. Nici la secţia a Ştiri; i
naţion:
dezbate probleme de ma lizarea indicatorilor de II-a furnale nu este folosit Inform
ximă importanţă şi a sta plan. O substanţială pre la maxim potenţialul liman Radloji
bili măsuri, căi de ac zenţă a activului de partid şi material existent. Acti cU.'â *8
ţiune pentru înfăptuirea în rezolvarea problemelor vul de partid trebuie mai dv. ; ;
*
oră
sarcinilor. De asemenea, producţiei există, de ase mult implicat în buna func Momei
planurile de muncă ale menea, ia secţia mecanică. ţionare a maşinii de tur bllcitai
comitetului de partid, te- Zilnic este urmărit aici nat fontă pe bandă, în letln i
măticile orientative anuale felul în care sint duse la pregătirea şi perfecţiona
prevăd activităţi proprii, îndeplinire sarcinile. O a- rea profesională a oame
distincte, la care urmează tenţie deosebită se acordă nilor etc.
să participe activul, obiec asigurării unei cit mai Comitetul de partid al
tivele ce vor fi realizate bune asistenţe tehnice pe combinatului are deja în
într-o anumită perioadă. schimburi şi locuri de vedere o seamă de măsuri
Să menţionăm între acestea muncă. La secţiile I fur care o dată materializate
studiile şi analizele rea nale şi chimică, la C.T.E. vor duce la îmbunătăţirea DEV
lizate cu privire la pre — laboratoare ete., activul stilului şi metodelor de trla);
gătirea profesională a for este sistematic antrenat, muncă în această direcţie. I.U.M. Petroşani, sccjla pentru maşini abataj şl prototipuri mecanică 2. Prin urmă New '
seriile
ţei de muncă, creşterea e- într-o varietate de forme rirea atentă a fiecărei etape do prelucrare a pieselor, muncitorii din subordinea şefului NEDO
ficienţei propagandei vi de acţiune, la tot ceea ce VALENTIN NEAGU de schimb Mlliai Strateciuc obţin rezultae deosebite In muncă. dern
dern 1
porari
căra);
(Arta)
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA nele
m m m Aromi
’oves
nirea)
La întreţinerea culturilor, mohic
CAN :
rtil);
zestre
recoltarea şi depozitarea furajelor ncrul)
u. u. M. R. CRIŞCIOR. Mai buna organizare (Rete;
ticul ;
(Urmare din pag. 1) Şopron Boroi, Rodicg Mun Blbla:
a muncii - sporuri însemnate de producţie ricn Olariu, preşedinta u. tean şi alţii. Samoilă, vicepre GUR/
Gelu
piimS
• In primele şase luni, realizările superioare obţi goneţii minieri, introduce tehnicitate şi productivita nităţii, porumbul semănat şedinte al biroului exe- ORAŞ
producţia netă a fost de nute în condiţii similare rea Unor noi tehnologii de te, cum sînt unele prese în cultură dublă — pe o cu'tiv al Consiliului popu corii
păşită cu 1,2 milioane lei, — din punct de vedere al sudură — cu efecte di hidraulice, strunguri, ma suprafaţă de 35 ha — a lai- Beriu, arăta : mineţ
GIU-1
producţia marfă cu aproa dotării tehnice, aprovizio recte asupra calităţii pro şini de îndreptat laminate, răsărit peste tot. Mecaniza — La transportul finu vacan
pe Un milion lei, iar be nării cu materiale, struc duselor, îmbunătăţirea in instalaţii de debitat prin torul Aurel Lolean a efec lui, la C.A.P. Căstău, am HATI
neficiul ca 3,2 milioane lei; turii forţei de muncă — dicelui de utilizare a maşi- copiere după şablon, care tuat prima praşillă meca mobilizat 19 căruţe ale (Daci
• La maşini şl utilaje cu cele ale secţiilor I şi a nilor-omelte, folosirea mai vor duce la modernizarea nică şi s-a început cea oamenilor din cele două
nă B
tehnologice pentru lucrări Tl-a. Printr-o bună organi eficientă a forţei de mun producţiei, la înfăptuirea manuală, la această lucra sate, Căstău şi Cucuiş. Lung
miniere s-a realizat un zare a producţiei pe fiecare că disponibile. Rezultatele cu succes a sarcinilor ce ne re luînd parte marea ma Ioan Barbu, Avram Tru (Cast
spor de 9 milioane lei j formaţie in parte, o preo se văd. Din zi în zi sînt revin. Aş da un singur joritate a locuitorilor sate faş, Nicolae Avram, Ilie RIA :
• Cheltuielile totale la cupare sporită a cadrelor tot mai bune. Vom conti exemplu. Modernizările ce lor Orăştioara de Sus şi Sîbişan, Gheorghe Urs şi în glie
1 000 lei producţie marfă de conducem din secţii nua să promovăim în sec se vor aduce pînă la finele Bucium. alţii au transportat cu că A ta
au fost reduse cu 24,1 lei; pentru întărirea disciplinei ţii metode moderne de lu anului curent, după calcu O bună organizare şi ruţele mari cantităţi de moţa
• Producţiile suplimenta tehnologice, s-a îmbunătăţit cru, care să asigure creş lele noastre, vor asigura o desfăşurare se înregistrea fîn în baza furajeră a
re au fost obţinute pe sea indicele de utilizare a fon terea productivităţii şi efi creştere a producţiei mar ză şi la recoltarea, trans unităţii. Asemenea ac
ma creşterii productivităţii dului de timp maxim dis cienţei economice — sarcini fă, comparativ cu anul portul şi depozitarea fura ţiuni am organizat şi la
muncii. ponibil cu 0,67 la sută, iar prioritare trasate de con 1985, de cel puţin 7 mi jelor. Pînă în prezent, la C.A.P. Beriu ; priiţic*
In perioada trecută de la productivitatea pe om al ducerea partidului întregii lioane lei. nivel de consiliu unic — primii care nu ieşit m
începutul anului, la Uzina muncii a fost peste cea economii. Eforturile constructorilor cum reiese din situaţia o- transportul finului, cu a-
de utilaj m-lnier şi repa stabilită. — în etapa a II-a, în care de utilaj minier de la perativă la zi — au fost telajelc proprii se aflau
raţii Crlşcior toate secţiile — In primele şase luni de fapt am şi intrat — a U.U.M.R. Cfişelor sînt o- transportate şi depozitate Ioan Trufaş, Nicolae Şte-
âu desfăşurat o activitate s-a acordat o maximă a- completat ing. Ioan Dră- rientate cu prioritate spre 2 602 tone fînu.ri. Deoarece, fănie, Romulus Bodca, Pei
rodnică, şi-au îndeplinit teniţie aplicării măsurilor ghiţă, şeful compartimen îndeplinirea ritmică a pla după efectuarea celei de a Ioan Ştefănie, Ioan Fili- va
Ceru
şi chiar depăşit sarcinile cuprinse In programul de tului de organizare a pro nului pe anul 1986, în con II-a coase la trifoi şi lu don, Aftenie Sturza, Luţu cal
dc plan. Contribuţia cea organizare şi modernizare diţiile creşterii continue a cerna şi a primei coase la I, Ştefănie şi alţii. Aşa
a
şi
mai Importantă la plusurile a procesjflut de producţie ducţiei introduce muncii — productivităţii muncii şi fîn, în cîmp se aflu mari s-a reuşit ca la C.A.P. Be aver
dotarea
vom
în
cârc
raportate de uzină şi-a — sublinia ing. Nicolae secţiilor noi maşini, utila eficienţei economice. cantităţi de fibroase, con riu să avem deja depozi va
adus-o colectivul secţiei a Androne, şeful comparti LIVIU BRA1CA ducerile unităţilor agricole, tate 210 tone furaje, iar vest
îll-a, condus de inginerul mentului producţie. Cele 14 je şl instalaţii de înaltă consiliile populare au la C.A.P, Căstău circa mo
12 :
Fabian Oprinesc, care s-a ■măsuri care au fost apli organizat ample acţiuni de 100 tone. La unităţile a- mas
situat pe primul loc In în cate în prima etapă au Valorificarea rezervelor transport, la care au fost gricole din Orăştioara de grat
trecerea socialistă pe pri condus la o înviorare vizi mobilizaţi un mare număr Sus şi Orăştioara do Jos nea(
mele şase luni ale anulai. bilă a activităţii noastre, (Urmare din pag. 1) netm dc potenţialul uman de cooperatori şi mijloace transportul furajelor tre Lt
Oeea ce a departajat eo- reflectată fidel de sporul şi teluric necesar, fapt, ca de transport cu tracţiune buie intensificat deoarece fi 1
9
kdmd acestei secţii, după înregistrat la producţia ţiipr de producţie, evitarea re va fi ilustrat în conti animală ale unităţilor şi în baza de nutreţuri au mul
ploi
m m aprecia tovarăşul Cor marfă. S-a pus accentul, risipei de materii prime, nuare de realizările pe ca ale oamenilor din sate. La fost aduse doar cu ceva să.
taci Ştefan, secretarul ®a- !n această perioadă, pe materiale, combustibil şi e- re colectivul secţiei cocsi C.A.P. Orăştioara de Sus, peste 50 de tone, iar în vesi
ffliltetuTuî de partid al iM» executarea de dispozitive nergie. Pentru îndeplinirea ficare le va obţine în pro în fruntea acestei acţiuni dmp se află mari canti
r
inel, au fost, indiscutabil, prin auto&otare pentru A a- acestor deziderate dispu- ducţie". . , „***■».• s-au situat Emil Muntean, tăţi de fibroase.