Page 79 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 79
IR. 8 921 • MIERCURI, 23 IULIE 1986 Pag. 3
iCfcW
Cum se poate permanentiza activitatea tuturor O stagiune cu majore
echipelor-o experienţă ce trebuie generalizată
VIZIUNE implicaţii educaţionale
Final de stagiune Ia birii" de Nicolae D. Niţă. goste peniiu pâmintul pa
IN M U N I C I P I U L H U N E D O A R A Teatrul de stat „Valea „Dănilă Prepeleac ", drama triei. respectul pentru mun
rnal Jiului" Petroşani. Poate tizare după Ion Creangă, ca cinstită, satirizarea unor
ţea noastră — — Una dintre preocupă ţiile controlului oamenilor Pîţan, de Mihai Gorchi de cea mai densă din punct de C. Paiu, „Cocoşeiul /efecte. de comportament
ea e p o c i i rile noastre majore este şi muncii, răspunderile celor la I.G.C.L., de pensionarii de vedere al opţiunii reper
iscu. Emlsiu- aceea de îmbunătăţire con neascultător" de Ion Lu în societate.
icurs. ' controlaţi în a soluţiona Iosif Ilea, Ioan Moisescu. toriale, exigen'elor educa cian ş.a. A fost valorifi Urmărind diversitatea te-
pă reprezcn* tinuă a activităţii tuturor sesizările, propunerile, ob Aristică Văduva şi alţii. ţionale puse în faţa sluji cată, de asemenea, scenic,
a municipiului echipelor de control al servaţiile făcute cu ocazia Este lăudabilă perseveren torilor scenei de Congresul matică a repertoriului, în
jştl şl alo ju- piesa „Iorgovan, fiul mun- tregul colectiv artistic, ce
f Cluj, Dîmbo- oamenilor muncii — sub controalelor în domenii de ţa cu care urmăresc ca al XIIT-lea ai partidului, ţiloi" de Nicolae Gherghc, lelalte compartimente ale
Vîlcea linia tovarăşul Eugen A- mare însemnătate publică toate constatările lor nu exigenţe pe măsura celei actor în teatrul nostru. teatrului au depus efor
rnal vram, secretar al Comite — de la comerţ, prestări numai să fie luate în sea mai rodnice perioade din turi susţinute pentru ea, nu
erea progra- tului municipal de partid, servicii, la .ocrotirea sănă mă, ci să se soluţioneze istoria, patriei — ..Epoca
preşedintele Consiliului mu tăţii, întreţinerea fondului operativ, în folosul cetăţe Nicolae Ceauşescu". numai din punct de vedere
nicipal Hunedoara al Fron locativ, mai buna gospo nilor. De asemenea, mem „Atmosfera de efo; t ce a LA TEATRUL al conţinutului, ci şi caii-;
tului Democraţiei şi Uni dărire a municipiului, pro brii acestor bune şi active caracterizat activitatea co tativ să sporească produc
tăţii Socialiste. Aceasta tecţia mediului înconjură echipe nu se limitează la muniştilor, a întregului DE STAT ţia artistică, dovadă a unei
deoarece sîntem pe deplin tor, păstrarea ordinii şi a efectua doar un control personal muncitor din insti „VALEA certe maturităţi profesio
conştienţi că în procesul liniştii publice, a reguli pe lună, activitatea lor tuţia noastră în actuala nale.
vast şi. amplu . al perfecţio lor de igienă, curăţenie şi fiind permanentă, eficien stagiune, ne relata directo JIULUI" Noua stagiune, gîndită
nării conducerii vieţii so altele. tă. rul teatrului, actorul Mihai în limitele -aceloraşi exi
ciale s-a întărit şi se întă — Aş spune că din a- — Altfel ar însemna să
;ti I: G,00 Râ Clita, credem că a dat roa genţe şi implicaţii educa
ul dimineţii 1 reşte continuu rolul con ceste dialoguri am avut ne pierdem vremea — dele aşteptate. Piesele in ţionale, va cuprinde, printre
medicului; 6,30 trolului oamenilor muncii, mult de cîştigat şi noi cei spunea Constantin Mitrică. In cadrul amplelor mani
; 7,00 Kadio- caracterul larg democratic oare îndrumăm activitatea Tovarăşii mei de muncă de cluse în repertoriu aparţin - festări omagiale dedicate altele, piesa lui I. D. Sîrbu
Azl, în ţara; în majoritatea lor, dra „Sîmbăta amăgirilor", îh
[a presei; 8,10 al acestui mecanism de echipelor de control al oa la atelierul aer-gaz ne-au gloriosului jubileu al parti premieră pe ţară, „Timp
elodlilor; 9,00 autocontrol, propriu socie menilor muncii — comple încredinţat mandatul, ne-au maturgiei româneştii Adre- dului, teatrul minerilor a
i ştiri; 9,05 tăţii noastre — aşa cum s-a ta tovarăşa Elena Mîneran, acordat încrederea lor. Şi sîndu-se diverselor catego pregătit şi prezentat publi în doi" de D. R. Popescu,
ascultători- rii de vîrste, acestea au minispectacole prezentate
uletin de ştiri; subliniat şi la Consfătuirea secretar al consiliului mu noi trebuie să răspundem sporit în efecte educaţio cului spectator piesa „Va
jtl şi iorma(il pe ţară a reprezentanţilor nicipal al sindicatelor. Ast- bine misiunii încredinţate. liza cu fluturi" de Iosif la sălile de apel ale între
e la sate; 10,45 controlului oamenilor mun — La magazinul alimen nale. Pot fi menţionate; prinderilor miniere, spee*
11,00 Buletin cii. Pot să afirm că în tar cu autoservire nr. 110, „Timp în doi" de Dumitru Naghiu, inspirată din viaţa tacole-lectură pentru elevi,'
11,05 Litera şi şi lupta comuniştilor, a
11 ; 11,25 Clntec municipiul nostru, conco Controlul oamenilor pe care-1 avem în răspun Radu Popescu, „Autorul e corelate cu programa şco
imenii zilelor mitent . cu întărirea, forme muncii — concret, dere — arăta electricianul în sală" de Ion Băieşu, prezentat numeroase reci- lară. O stagiune care să
uzică uşoară ; lor controlului pe linie Vasile Pîţan, facem con „Excursia" de Th. Mănescu, talurPde poezie patriotică".
tin de ştiri ; de partid şi de stat, s-a exigent, eficient troale cu regularitate. A ofere noi posibilităţi de
dl corale ; 12,35 „Moartea unui artist" de Prin repertoriul abordat
ipremă, Româ perfecţionat continuu şi trebuit să ne impunem afirmare teatrului mineri
nie de versuri; controlul exercitat de oa punctul de vedere la con Horia Lovinescu, „Idolul s-a urmărit dezvoltarea u- lor între instituţiile de
omoara folclo- menii muncii. La buna lui fel, pc baza sugestiilor ducerea I.C.S.M.A. pentru şî^fon Anapoda" de G. M. nor puternice sentimente
i De la l la 3; desfăşurare sînt antrenaţi primite am dirijat mai sis a igieniza unitatea, a in Zamfirescu ş.a. şi numai patriotice, îndeosebi în profil din ţară. ;
iremieră radio- muncitori fruntaşi, cadre tematic controalele spre troduce mai multă ordine I
Miori(a; 16,00 pentru copii ; „Puterea iu rîndul tinerelului, de dra B. CĂTĂLIN
; 16,15 Publi- cu funcţii de răspundere, domenii de mare interes şi disciplină. Şi am reuşit.
0 Moment fol- specialişti, gospodine, pen cetăţenesc : cantine, micro- — La început lucrătorii
00 Buletin de sionari — prin toate ac cantine, bufete de incintă, din unităţile pe care le
5 coordonate ţiunile lor unmărindu-se unităţi de alimentaţie pu avem în răspundere pentru • Tabăra, republicană
; 17 Muzică „Start şpre viitor" îşi
17,* inteze îmbunătăţirea ‘continuă a blică, creşe, grădiniţe, că a le controla ne priveau
sloglv- , 18,00 muncii In cele mai diver mine pentru nefamilişti, ca şi cum nc-am amesteca primeşte, tot în această
* Buletin de se domenii de interes ob pieţe, farmacii. Am urmă în treburile lor — conti săptămînă, şi tot la Cluj-
Revista inter- ştesc. Cu activitate bună, rit şi am intervenit ca nua Ion Ciopleanu, respon Napoca, beneficiarii — pe
idio; * Muzică, cu rezolvări ■ propunerile, observaţiile fă sabilul unei alte echipe. cei mai buni pionieri din
muzică; 20,00 permanentă,
20,30 Agrlcul- operative ale neajunsuri cute de echipele de con Le-am dovedit că nu avem ® Din nou, loc fruntaş generoasa emblemă „în cercurile tehnico-aplica-
,06 ta sugestia lor constatate. pe teren se trol să . fie imediat luate alt interes decît de a-i pc ţară. După' premiile epoca de aur muncim şi tive. Echipajul reprezen
O zi intr-o înscriu cele mai multe în dezbaterea factorilor ajuta în munca lor, pentru II şi III pe ţară, cuce învăţăm, cutezători: spre tativ al judeţului, .Hune
Uojurnal; 23,00
etic ; 23,10 Pu- echipe de la C. S. Hune răspunzători-, să - li se asi a servi cit mai bine cetă rite în această vacanţă ‘ comunism înaintăm". — doara estş format • din
23,55—21,00 Bu- doara, I.A.C.R.S. Hune gure curs favorabil de re ţenii, pentru a preveni de pionierii hunedoreni în îşi deschide, in. această Diana ■ Moraru (pictură),
doara, de la poştă, filiala zolvare. eventualele abateri de la întrecerile republicane (de săptămînă, porţile în mu- Vasile Top (construcţii
Băncii Naţionale, din car Am văzut la lucru, pe respectarea regulilor de automodele şi' pregătire nicipiul -Gluj-Napoca. Ju- radio), Robert Papal (ae-
tiere. teren, multe echipe de comerţ, a contribui şi pe pentru apărarea patriei),' cicţuil Hunedoara va fi re- rpmodele), Lucian- Piţu
— Continuând ideea — control al oamenilor mun această cale , ,1a îmbunătă un.nou loc fruntaş.a fost prezentat în forumul na- (navomodele), Ciaudiu
arăta tovarăşul Gheorghe cii. Se cuvine să fa<$eni ţirea ' activităţii.. atribuit purtătorilor era- ţional de pionierii Lote- Moldovan (carturi). - toţi
Dârle, preşedintele . consi -cîteva precizări : în dome Am consemnat multe a- vatelor roşii, cu tricolor dana Balabuc, Fiilop Mi- din Deva, Diarra Bre-
liului municipal al sindi niile de larg interes cetă semenea păreri. Este bine din judeţul nostru. Este „haly (Deva)/ Râul Băgă- teanu (radiogoniometrie),
catelor — aş menţiona uti ţenesc au fost repartizate că ele au acoperire in vorba de concursul repu Bianca Olteanu (radioelub)
litatea practică a consfă- fapte prin soluţionarea la ceanu (Hunedoara), Cris-
leherezada (Pa- echipe formate din oameni blican „Cea mai bună bază — din Haţeg, Dan Berbei-
tîi fericire * tutrilor pe care le-am or de specialitate, cu bună faţa locului, . în unităţile sportivă şi de pregătire a tina Dîrvan (Orăştie), An
New York — ganizat periodic şi la care supuse controlului, a nere ca Veturia jianil (Brad), cu (construcţii radio) Hu
(Arta); HU- experienţă în sectorul res tineretului pentru apăra nedoara, care au‘ avut
: Preeria (Mo- au participat responsabilii pectiv. Este cazul echi gulilor care mai există. Tot rea patriei", unde Şcoala Iulian Eliade Mareş (Că- participări şi lucrări va
lallo taxi (Mo- echipelor de control al oa pelor conduse de maistrul atît de adevărat este însă generală nr. 1 Simeria a lan), Viorica Ster (Ani-
lespărţire tem- menilor muncii, unii din cocsar Virgil Bizadea, de că nu toate echipele dove ocupat locul III pe ţară, noasa), Olaudiu Tăşală loroase în cercurile de
;rlile I-II (Fla- tre membrii acestora, con Gheorghe Muntean u — desc răspunderea cuvenită (Răchitova) şi de instruc profil din şcoli şi case ale
nouălea fecior ducătorii unităţilor contro în exercitarea atribuţiilor obţinând diploma de „Cen pionierilor şi şoimilor
TROŞANl : Cîl- late, activişti de partid şi maistru la distilări a de ce le revin. De aceea tre tru fruntaş în'activitatea torul U.T.C. Giulia Kore patriei. Participă cu de
rîng); Marele gudron, de lăcătuşul Gheor de P.T.A.P." şi un pre (Hunedoara). Pînă în 6 monstraţii Viorel Ceican,
(7 N 'mbrie); de stat, jurişti. Cu aceste ghe Odină, de luminatorul buie să se acţioneze pentru august, cei mai buni din
Inte iţă (U- prilejuri s-au purtat dia Constantin Didea, subingi- activizarea tuturor echipe miu. O contribuţie în Gabriel Pelian (aero-
PENi . Ultimul loguri vii, concrete, s-au nerul Andrei Piişok, opera lor, a membrilor acestora, semnată la obţinerea a- tre pionierii hunedoreni modele), Radu Todosin
lultural); VUL- precizat mai bine atribu torul Constantin Mitrică, pentru extinderea şi gene cestui succes a avut-o vor reprezenta cu cinste
nărit (Luceafă- ralizarea experienţei bune prof. Mircea Sinescu. (automode.le) —- toţi din
EA : Fata fără lăcătuşul Stan Aldea, sub- dobîndite la Hunedoara în organizaţia revoluţionară Deva.
eriile I-II (Mi- inginerul Marin Fazecaş, <• Forumul naţional al de copii din judeţul nos
STRILA : Osta- UN GEST PLIN electricianul Gheorghe Pin- exercitarea controlului oa pionierilor — care poartă tru. LUCIA LICIU
CANI: Furtuna ter, muncitoarea Ecaterina menilor muncii.
BRAD : Ian DE OMENIE Gros, electricianul Vasile GH. I. NEGREA
;steaua roşie); De la Sînziana Francisc,
ZA : Simfonia domiciliată în Mediaş, str.
(Minerul) ; Dr. Petru Groza, nr. 2,
Se Întorc co bloc 2, apartament 24, am Muzeele-factori activi în formarea conştiinţei patriotice, revoluţionare
la) ; Steaua di- primit o scrisoare prin care
acăra); GEOA- transmite mulţumiri căldu Prin însăşi menirea lor Pornind de la astfel de ziţii dintre care se impun de istorie, brigăzi ştiinţi Fără îndoială, majoritar
Muşclietaril în roase lucrătorilor de mili de păstrătoare a unor ines obiective educaţionale ma a fi menţionate cele de fice. tea manifestărilor educai
isa de cultură); ţie de la T. F. Simeria, timabile valori materiale jore, lucrătorii Muzeului dicate aniversării a 65 de Un domeniu de bază al ţionale realizate de către;
.ebedcle negre pentru gestul plin de o- ale trecutului, ca şi prin judeţean, ai celorlalte insti ani de la făurirea P.C.R., activităţii muzeelor îl con muzee cunosc eficienta
RAZI : Noctur- menie ce l-au făcut, a- multiplele forme de acti tuţii de profil hunedorene 50 do ani de la procesul stituie cercetarea ştiinţi dorită în măsura în cara;
ov ; CALAN : cordîndu-i tot ajutorul de vitate, muzeele hunedorene şi-au făcut un titlu de militanţilor comunişti şi fică propriu-zisă care con dovedesc deschidere spre
um către sine care avea nevoie pentru a se înscriu în rîndul princi cinste din a acţiona în di antifascişti de la Braşov, duce la îmbogăţirea cu o- diverse categorii socio-pro»
■uitară); StME- prinde o legătură la tre palelor instituţii de cultură recţia formării omului nou, 20 de ani de la istoricul biecte descoperite a pa feşionale. Pornind de alei
emarea mării cu funcţii formativ-infor- maiterializînd indicaţiile de Congres al IX-Iea al parti trimoniului muzeal, fina- se cere să se 'acţioneze
Mureşul); 1LIA: nul cu care trebuia să a- malive. „Acordînd impor inestimabilă valoare ale dului, 40 de ani de la vic lizîndu-se, în acelaşi timp, mai insistent pentru a-
jungă acasă. S. F. ne rela
ovityră pentru tează că, fiind bolnavă, tanţa cuvenită muncii e- secretarului general al toria istorică a popoarelor prin sesiuni şi simpozioa tragerea către aceste instig
mina). ne ştiinţifice. în această tuţii a tinerilor încadraţi'
împreună cu fratele său ducaţionale sub diversele partidului, t o v a r ă ş u l asupra Germaniei fasciste,
pe care l-a cuprins o pa ei forme — patriotic-revo- Nicolae Ceauşescu, cuprinse de la instaurarea primului privinţă, atît simpozionul în producţie, organizând
ralizie, se deplasa de la luţionară, materialist-ştiin- în Raportul prezentat la guvern muneitoresc-ţără- anual al muzeelor cit şi cel acţiuni cultu ral -educative
Petroşani la Simeria. iar de. ţifică, moral-cetăţenească, Congresul al XIII-lea a] nesc din România, „Iniţia dedicat împlinirii a 30 de cu tematică diversă şi a*
aici doreau să meargă la şi estetică — ne spu partidului, în cuvântarea tive şi acţiuni de pace ale ani de la înfiinţarea Par decvată, punând accentul
Mediaş. Văzîndu-i în im nea tovarăşul loachim rostită la adunarea solem- României socialiste, ale cului Naţional Retezat s-au pe dezvoltarea dragostei şî
posibilitatea de a se mişca Lazăr, directorul Muzeului ■ nă dedicată aniversării a t o v a r ă ş u l u i Nicolae impus ca acţiuni de înaltă, ataşamentului tineretului
din sala de aşteptare spre judeţean, aceste institu 65 de ani de la făurirea Ceauşescu", „Epoca Nicolae ţinută ştiinţifică, bucurîn- faţă de valorile istorice, cul
>zi: vremea se tren, cei doi lucrători de ţii organizează yn număr Partidului Comunist Ro Ceauşescu — epoca mariloi du-se de participarea a turale aflate pe teritoriul
lătăţi treptat. miliţie, fără a se lăsa ru însemnat de manifestări cu mân. Reţin atenţia acţiuni transformări . revoluţiona-. numeroşi oameni de ştiinţă, localităţilor în care trăieş
£i variabil, Lo- gaţi, le-au sărit imediat în un bogat conţinut ştiinţi organizate atît la sediu cîl re". cercetători, muzeografi, ar- te şi îşi desfăşoară activi
Sdea ploi, care tatea. mai buna valorifi
şi caracter de ajutor şi i-au dus, cu ba fic, contribuind la impri şi în judeţ. Participarea Muzeului' hivişti din principalele
isoţite de des- gajele respective, în vago marea în rîndul oamenilor Pentru atragerea unui ■ judeţean la activitatea e- centre universitare ale ţă care a patrimoniului mu
;ctrice. Vîntul nul cu care au călătorit muncii, îndeosebi a tine număr mai mare de vizi ducaţională s-a realizat, de rii şi muzee din Bucureşti, zeal hunedorean.
moderat din Perioada care urmează
paraturile mini- pînă la destinaţie. Pentru retului, a spiritului mili tatori, muzeele şi-au spo asemenea, prin modul de “Cluj-Napoca. Alba Iulia.
cuprlnse între acest gest plin dc omenie tant, a conştiinţei patrio rit permanent colecţiile, concepere a tematicii .ex Sibiu, Braşov, Oradea. Pen va trebui să însemne pei>.
grade, iar cele S. F. ţine să-şi manifeste tice, revoluţionare, la pro oferind deopotrivă valoroa poziţiilor de bază, prin tru rezultatele deosebite tru muzeele din judeţ in
între 22 şl 27 movarea şi răspândirea a- se şi interesante expoziţii explicaţiile asigurate gru obţinute în munca de cer tensificarea contribuţiei lop
tţă locală diml- recunoştinţa ei şi a frate în ansamblul muncii edUt
lui său. în vîrstă de 64 de devărului despre trecutul dedicate unor evenimente purilor de vizitatori cât şi cetare de către muzeele
ani, acum complet refăcut, istoric, . cunoaşterea celor deosebite din viaţa parti prin organizarea de acţiuni hunedorene. judeţului i-a caţionale, la formarea O-
ite, vremea va proprii în săptănuriile cul revenit cinstea de a găzdui mului nou, constructor cons
ă, cu cerul mai şi să mulţumească din mai noi descoperiri din dului şi poporului nostru,
is. Vor cădea inimă celor doi lucrători de domeniul ştiinţelor naturii, unor personalităţi ale isto turalo desfăşurate la nive a XX-a sesiune anuală de ştfent şi devotat, al socie-»
iracter de aver- miliţie, care se numesc a creaţiei artistice, puse în riei naţionale, realizări de lul oraşelor şi comunelor, rapoarte privind rezulta taţii socialiste multilateral
moderat din tele "cercetărilor arheolo dezvoltate pc ’vămîntui
subofiţer Constantin Dra- slujba intereselor şi idea seamă ale epocii contem urmate de oxeriîpiificarT şi’
gomir şi elev aflat în prac lurilor celor mai înaintate porane,' expoziţii tempora de dezbateri în Viţa unor gice din 1085 cu participare patriei.
tică Dumitru Marcu. ale poporului". re. itinerante, mioroexpo- obiecte muzeale, colocvii naţională. MINEL BODEA i