Page 85 - Drumul_socialismului_1986_07

I • CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA

înzestrarea tehnică prin autoutiiare -

S O O Â L IS M llL cale eficientă pentru creşterea

productivităţii muncii

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C Colectivul l.M.'M.R. Si- tehnici moderne în activi­ scădere simţitoare a efor­
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U DEŢE'A N lineria şi-ia prevăzut în a- tatea de reparaţii a vagoa- tului fizic sau chiar eli­
cest an, o creştere a pro­ nel&r. O pondere însem­ minarea lui totală. Din a-
ductivităţii muncii cu 7,5 nată o deţin şi măsurile ceastă cauză, tot mai mulţi
la sută, faţă de realiză­ privind perfecţionarea or­ muncitori vin cu idei utile
Anul XXXVIII, nr. 8 923 VINERI, 25 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani rile obţinute în 1985. ganizării producţiei şi a privind perfecţionarea teh­
nologiilor de reparaţii. Ca­
— Pentru îndeplinirea anuncii, care, pe fondul drele tehnico-inginereşti
marfă
creşterii
producţiei
acestei sarcini — ne-a de­ industriale, va asigura îmbină soluţiile spre o e-
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI clarat iaig. Rudolf Veress, îndeplinirea şi chiar de­ ficienţă cît planurile ridicată,
mai
—
O.P.M.
biroului
şeful
teh
elaborează
păşirea acestui indicator.
avem în vedere aitît oreş-
necesare
participă
Sporirea
rodniciei
mun­
terea anai accentuată a cii cumulează la I.M.M.R. nicc materializarea şi lor. în
la
NICOLAE CEAUSESCU triale, cît marfă optimizarea Sîmeria toate forţele crea­ acest, fel au apărut majo­
indus­
producţiei
şi
ritatea maşinilor şi insta­
fluxurilor
de
operaţii,
mecanizarea , unor activitate, toare ale colectivului, c- laţiilor existente în pre­
zent pe fluxurile produc­
IN JUDEŢUL CONSTANTA perfecţionarea tehnologii­ I.M.M.R. SIMERIA tive.
lor de fabricaţie şi de re­
— Autoutilarea — ne-a
paraţii ş.a. Va trebui să declarat Ioan Savu, şeful
T o v a r ă ş u l Nicolae socialismului şi comunis­ Secretarului general al acţionăm în mod raţional nergia şi capacitatea pro­ unei echipe de lăcătuşi —
Ceauşescu, secretar general, mului pe pământul Româ­ partidului i se raportează asupra tuturor elemente­ fesională ale fiecărui om. repi'ezintă pentru noi o
al partidului Comunist Ro­ niei. că la primul grup nuclea- lor care conduc la creşte­ In cadrul sectorului II am cale principală pentru în­
mân, preşedintele Republi­ T o v a r ă ş u l Nicolae ro-eleotric lucrările de con­ rea rodniciei activităţii. notat pc această linie date noiri tehnologice. Este şi
cii Socialiste România, Ceauşescu, tovarăşa Elena strucţie la principalele — Vă rugăm să faceţi şi fapte de muncă edifi­ firesc: nimeni nu poate să
împreună cu tovarăşa Ceauşescu au fost primiţi clădiri sînt terminate, a- o scurtă prezentare a pro­ ştie mai bine decît noi în­
Elena Ceauşescu au efec­ pretutindeni pe parcursul sigurîndu-se astfel condi­ gramului de creştere a catoare. De pildă, prin şine' locurile unde avem
tuat, în cursul dimineţii de vizitei cu sentimente de ţiile desfăşurării montaju­ productivităţii muncii din autodotare a fost construi­ nevoie de perfecţionări
joi, o vizită de lucru în ju­ profundă dragoste şi stimă lui echipamentelor tehno­ acest an. tă, recent, o maşină pen­ tehnologice şi cum trebuie
deţul Constanţa. de oamenii muncii con- logice. S-a arătat că şi la — Putem spune că mă­ tru rodarea filetului cuplei să arate maşinile sau in­
Noua întîlnire a tovară­ stănţeni, care au exprimat cea de-a doua unitate lu­ surile stabilite în acest dc legare. Pînă acum o- stalaţiile respective. în a-
şului Nicolae Ceauşescu recunoştinţa lor fierbinte crările de execuţie sînt a- , peraţia se executa manual, ccst mod s-a „născut" dis­
cu oamenii muncii din ju­ pentru grija permanentă vansate, urmând ca în a- program sînt în strînsă de către 4 oameni. Alt e- pozitivul pentru extras
deţul Constanţa — care se manifestată faţă de dez­ proximativ două luni să corelaţie cu hotărîrile Con­ xemplu: o echipă forma­ amortizoarele din tampoa-
înscrie în practica stator­ voltarea judeţului, a între­ înceapă montajul, ba ce­ gresului al XlII-lea, csu tă din 12 oameni avea
nicită de secretarul gene­ gii ţări, pentru îmbunătă­ lelalte grupuri nuclearo- sarcinile şi indicaţiile con­ sarcina deosebit de grea nele vagoanelor. Pînă în
ral al partidului de a se ţirea continuă a muncii şi eiectrice se lucrează, • de crete formulate în acest 1985 se extrăgeau greu şi
consulta permanent cu vieţii tuturor cetăţenilor asemenea, intens, construc­ sens de secretarul general de a îndrepta vagoanele. se distrugeau din cauza
In
torii depunînd eforturi sus­
făuritorii de bunuri mate­ patriei. al partidului, tovarăşul prezent, eforturile în­ loviturilor de ciocan. A-
riale din toate sectoarele Primul punct al vizitei ţinute în vederea recupe­ Nicolae Ceauşescu. Astfel, tregii echipe au fost pre­ cum s-a creat şi posibi­
economiei naţionale — are l-a constituit Şantierul rării unor rămâneri în ur­ luate de un „stand pen­ litatea recuperării şi refo-
loc în atmosfera de in­ Centralei nuclearo-electri- mă şi încadrării în grafi­ s-a prevăzut — ţinînd sea­ tru îndreptat vagoane mar- losirii lor.
tensă activitate pe care ce de la Cernavodă, obiec­ cele de execuţie la zi. ma de condiţiile specifice fă“ I
întregul nostru popor o tiv de cea mai mare în­ Miniştrii prezenţi au ra­ ale întreprinderii noastre Inginerul Octavian Bu-
desfăşoară pentru îndepli­ semnătate pentru realiza­ portat secretarului general — obţinerea celei mai în­ — Introducerea noului dac, şef secţie coordona­
nirea cu succes a sarcini­ rea programului românesc al partidului asupra măsu­ semnate creşteri a produc­ tehnic — preciza Petru tor, ne-a condus spre „stan-
lor de plan pe acest an şi de dezvoltare a energeti­ rilor tehnico-organizatorice tivităţii muncii prin intro­ LrUngu, secretarul comite­
pe întregul cincinal, pen­ cii nucleare. luate în scopul asimilării ducerea sau extinderea tului de partid al sectoru­ MARIN NEGOIŢA
tru înfăptuirea hotărîrilor în faţa unor panouri şi şi livrării la termen a ma­ progresului tehnic şi, în lui II — aduce întotdeau­
celui de-al XlII-lea Con­ grafice este analizat sta­ terialelor, utilajelor şi- e­ priimiul rînd, prin asimi­
gres al partidului. diul actual al construcţiei chipamentelor necesare, larea şi îmbunătăţirea unor na, pe lingă înviorarea rit­ (Continuare în pag. a 3-a)
mului de producţie şi o
Pnintr-o semnificativă priimei centrale nuclearo- construcţiei centralei, creş­
coincidenţă, vizita de lu­ electrice a ţării, prevăzu­ terii gradului de integra­
cru s-a desfăşurat în ziua tă cu 5 reactoare, fiecare re în ţara noastră a unor
în care se împlinesc 2K fie avlnd o putere instalată materiale, echipamente şi NOUL AN ŞCOLAR SE PREGĂTEŞTE ACUM
ani de când Congresul al de 700 -MW. Centrala face utilaje necesare centralelor In spiritul ideilor
IX-lea al P.C.R., dînd parte din programul na­ nuclearo-electrice. şi orientărilor formulate
expresie voinţei comuniş­ ţional de energie nuclea­ de tovarăşul „La noi, cursurile
T
o
v
a r ă ş u
l
tilor, a tuturor oamenilor ră, elaborat sub conduce­ Ceauşescu, tovarăşa Nicolae Nicolae Ceauşescu
Elena
muncii, a întregii noastre rea nemijlocită şi cu apor­ Ceauşescu au fost invitaţi
naţiuni, a ales pe tova­ tul determinant al tovară­ să viziteze reactorul pri­ FURAJE SUFICIENTE, pot începe“
răşul Nicolae Ceauşescu şului Nicolae Ceauşescu — mului grup energetic. Aici
în suprema funcţie de con­ program de importanţă vi­ DE CALITATE
ducere în partid. Prin a- tală pentru progresul eco­ au fost prezentate tehno­ Primele săptămîni din ou zidarii şi tâmplarii. Iar
nomic şi social al patriei. logiile de montaj al echi­ ÎN FIECARE FERMĂ
ceastă opţiune istorică, de Potrivit directivelor Con­ vacanţa de vară au fost, Galenia Doba a fost, şi de
însemnătate hotărîtoare gresului al XlII-lea al pamentelor nuclearo-elec­ ZOOTEHNICĂ ! pentru multe colective această dată, ca argintul
trice corespunzător nor-
pentru destinele patriei, partidului, astfel de obiec­ şcolare, perioade bogate, viu. Prin munca tuturor,
ale poporului s-au deschis tive energetice urmează a (pagina a 2-a) nu doar în acţiuni educa- sălile de clasă, coridoa­
noi şi luminoase . orizon­ se construi şi în alte 'zone tiv-recreative, ci şi de bună rele, grădiniţa, curtea şco­
turi pe calea construirii ale ţării. (Continuare în pag. a A-a) gospodărire a localurilor de lii emană prospeţime şi
învăţământ. în raidurile în­ curăţenie, aşteptând elevii
treprinse în mai multe a- să se bucure de lumina
şezări hunedorene am fost cărţii într-o plăcută am­
întâmpinaţi cu invariabilul bianţă.
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ cepe de pe acum". Pricaz, totul emană cu­
Şi la Şcoala generală din
„La noi, cursurile pot în­
\
la
Aşa
s-a
din
Şcoala generală întîmpiat Var- răţenie, prospeţime. Exte­
riorul a fost tenouit şi zu­
Stăruitoare şi responsabile eforturi pentru strîngerea maga, unitate care poate grăvit într-o nuanţă caldă,
vop­
fi model de bună gospo­
odihnitoare,
tîmplăria
didactice,
Cadre
grabnică şi fără pierderi a recoltei de grîu dărire. întreprinderea pa- sită. în interior, doar li­
au
încăperi
nele
părinţi,
necesitat
tronatoare,' elevi, toţi s-au retuşuri, grija pentru bunul
în aceste zile cînd co­ capacitate de muncă şi hărnicia şi responsabili­ seară au fost secerate peste unit pentru a da localului obştesc, dovedită de-a lun­
;
muniştii, întregul nostru priceperea pentru recupe­ tatea. Combinerii Cornel 120 ha. Combinele la vo­ un aspect nou. S-au zugră­ gul anului şcolar, a făcut
popor omagiază, cu inimile rarea rămânerii în urmă Magda, Octavian Sav, Gelu lanul cărora se aflau Ga- vit interioarele şi exterio­ să se păstreze curate cla­
şi conştiinţele vibrând la la această lucrare şi a pune Gabor, Tibi Panciu, Gheor- vrilă Cajvan, Nicolae IIoc- rul. s-a reînnoit soclul ex­ sele şi coridoarele. în pe­
unison, împlinirea a 21 de pîinea ţării la adăpost ghe şi Ioan Şofron au lu­ man, Pavel Popa şi Gheor- terior, gardul împrejmui- . piniera de duzi, directorul
ani de la Congresul al într-un timp cît mai scurt crat cu maximă conştiin­ ghe Stanca n-au ieşit din tor. ,,într-o sală de clasă şcolii, înv. Viorel Igreţ,
IX-lea al P.C.R., eveni­ şi fără să se risipească nici ciozitate pentru a strînge lan decît pentru a fi ali­ a fost refăcut în întregime care de peste două decenii
ment de profundă rezo­ un bob. griul cît mai repede. în­ mentate cu combustibil tavanul, au fost vopsite şi-a legat viaţa şi munca
nanţă în istoria . contempo­ — Deci, strîngerea rccol- chinăm acest succes eve- sau pentru a goli buncă- soclurile interioare, uşile, de acest lăcaş al luminii
rană a patriei, care l-a rele de boabele aurii. Grîu; ferestrelele. Am primit un din sat, se consultă în ve­
ales în funcţia supremă de C. U. A. S. C. D E V A Hărăului este frumos, cu­ mare şi substanţial ajutor derea extinderii terenului
partid pe tovarăşul Nicolae rat şi se seceră de mai din partea întreprinderii cu plantaţii de dud şi în
Ceauşescu —, lucrătorii tei de grîu a reînceput nimentului ce-] aniversăm mare dragul. — cum zicea pabronatoare. Mina Ccr- preajma căminului cultu­
ogoarelor hunedorene des­ miercuri. Cît' s-a secerat în aceste zile — împlini­ Petru Dalie, preşedintele tej. Părinţii copiilor ne-au ral, pentru a asigura hrana
făşoară larg bătălia pentru în două zile de lucru în rea a 21 de ani de Ia Con-, cooperativei. fost—tai timpul alături la necesară viermilor de mă­
a strînge cît mai grabnic plin ? greşul al IX-lea al parti­ — Cum muncesc combi­ muncă — apreciază prof. tase. Cei 100 de duzi
şi fără pierderi pîineâ ţării. — Am atins o viteză dului ce a inaugurat pe­ nerii ? Valcria Blaj, . directorul existenţi în pepinieră au
— Am reluat secerişul zilnică de 220 ha, depăşin- rioada de istorice şi măreţe — Se grăbesc să nu piar­ şcolii generale, iar elevii, fost de niarei.. ajutor în
griului, după valul de ploi du-sc viteza planificată. împliniri, pe drept şi cu dă nimic din timpul bun la fel. Numai prin munca obţinerea celor 15,800 kg
din ultima vrome — sub­ Două unităţi agricole — mândrie patriotică numită de lucru al acestor zile, tuturor — elevi. întreprin­ de gogoşi pe care elevii
linia Doina Sicoe, preşedin­ C.A.P. Gristur şi C.A.P. „Epoca Nicolae Ceauşescu". dar şi cu grijă foarte mare dere patronntoare, părinţi, din Pricaz le-au predat în
tele C.U.A.S.C. Deva — cu Banpotoc — au încheiat Miercuri au reintrat în să nu risipească nici un colegi — am reuşit să dăin această vacanţă. De altfel,
hotărîrea de a îndeplini secerişul griului. lan combinele şi la Coo­ bob. într-o zi şi ceva înfăţişarea de azi şcolii". hărnicia elevilor se vede
exemplar ideile şi orientă­ împreună cu Galenia perativa agricolă de pro­ putem încheia lucrarea. „Colegii" sînt profesorii, şi în noul chip al şcolii,
rile secretarului general Blaj, secretarul organiza­ ducţie din I-Iărău. S-a mun­ Preconizăm o recoltă bună învăţătorii, educatoarele şi în realizarea în propor­
al partidului formulate la ţiei de partid dc la C.A.P. cit cu spor pînă seara târ­ la hectar. Doina Podeau. Maria Coz- ţie de sută la sută a an­
cel de al III-lea Congres Banpotoc, discutăm despre ziu, ca şi în ziua urmă­ moi. Soni a- Costar Maria gajamentului dc muncă pa­
al ţărănimii. Cooperatorii, modul cum s-a desfăşurat toare de altfel. Din cele TRAIAN BONDOR Miheţ, Ioan Blaj. Ioan triotică asumat pentru în­
mecanizatorii şi specialiş­ secerişul griului, 140 ha cu grîu cît a avut Podeau, care au muncit tregul an 1980.
tii şi-au mobilizat întreaga • — S-a muncit cu toată unitatea dc aici, pînă ieri (Continu'.fe în pag a 3-a) umăr la umăr cu zugravii. LUCIA LICIU