Page 86 - Drumul_socialismului_1986_07

■•q. î DRUMUL SOCIALiSMULU

în spiritul ideilor şi orientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
= r
F U R A J E S U M t i t n k 20,0'

20,2'

Î N F I E C A R E - - - - - - - - - -

20,3
Se poate asigura necesarul de nutreţuri
In cuvîntarea rostită la cel de al III-lea Congres al ţărănimii, precum ţii cu
alte prilejuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia importanţa deosebită a
asigurării furajelor în cantităţi îndestulătoare şi de calitate. Pentru aceasta 20,5
trebuie să se acţioneze Pe tot parcursul anului la efectuarea lucrărilor de cu­ pentru stabuiaţia viitoare!
răţări, fertilizări, însămînţări, recoltare şi punere la-adăpost, în cele mai bune
condiţii a întregii producţii de furaje.
Este acum vremea recoltării fînurilor şi cerealelor păioasc, care asigură o — Tovarăşe Mircca Stă- să se adune în bazele fu­ blc, care, se ştie, asigură
mare parte din grosiere. Cum, de asemenea, este vremea însămînţării cultu­ ncscu, inginer cu probleme rajere ? cea mai mare parte din 21,1
rilor duble. In pagina de faţă relevăm cum se acţionează în unităţi din zootehnice din c a d r u l — Mă refeream la coo­ necesarul de suculente ?
C.U.A.S.C. Geoagiu pentru realizarea necesarului de nutreţuri. C.U.A.S.C. Geoagiu, preci­ perativele din Geoagiu, — S-a încheiat coasa a
zaţi, vă rugăm, care este Cigmău şi Pişchinţi care Il-a la lucernă şi coasa.I 21,3
necesarul de furaje la ni­ au suprafaţe mai mici de ia trifoi pe toate cele 215 21,!
velul consiliului unic agro­ fineţe naturale. Cum sece­ ha cultivate în consiliul
Tehnologia conservării furajelor verzi industrial pentru viitoarea ta din prima jumătate a nostru. Cea mai mare
fost y
stabulaţie ?
rile, este puţin probabil ca
— în cele opt unităţi anului a afectat şi nutreţu­ parte a recoltei a
pusă la adăpost în fînare.
Recoltarea şi conserva­ torc în aceeaşi zi sau a şi tocate, apoi se însilo- agricole din consiliul nos­ aceste trei unităţi să-şi In ce priveşte culturile
rea furajelor necesită din doua zi de la cosire. Ri­ zează cu amestec de paie tru trebuie să se asigure poată realiza din resurse lla r
partea specialiştilor o aten­ dicarea de pe cîrnp tre­ sau plevuri de cereale, în 3 500 tone de fibroase, proprii necesarul de fi­ duble — porumb în ames­ ţii;
ţie deosebită şi aplicarea buie făcută a treia sau straturi alternative, în 5 282 tone de grosiere şi broase. tec cu floarea soarelui — G,l!
Rc
umor tehnologii adecvate a patra zi, cînd umiditatea procente de 70—80 la sută — Cum soluţia cumpă­ ele au fost însămînţate pe Jui
prin care să se asigure din plantele cosite a scă­ plante verzi şi 20—30 la 20 961 tone de suculente. rării dc fin nu este cea mai mult de jumătate din 8,01
păstrarea Intr-un grad cît zut de la 80—85 la sută la sută paie sau plevuri. Can­ — Cum apreciaţi, există mai potrivită, totuşi, ce ar cele 1100 ha planificate Cu
mai ridicat a compo­ 30—35 la sută. Apoi, a- tităţi mai ridicate de condiţii, s-au luat toate trebui făcut ? şi acţiunea continuă, pe Bu
Ră
nenţilor nutritivi din plan­ cesta este depozitat în şire, grosiere se . folosesc atunci măsurile pentru ca în fie­ măsură ce se recoltează lor
te. Acest deziderat se poa­ fînare sau chiar în aer li­ cînd plantele verzi au o — Să compensăm minu­ grîul. Precizez că avem, şti
te realiza aplicînd cele mai ber şi se continuă uscarea umiditate ridicată Ia recol­ care unitate să se asigure sul de fibroase prin asi­ la nivel de consiliu unic, înt
Pu
potrivite metode de con­ cu aer rece. De asemenea tare (peste 80 la" sută) sau necesarul de nutreţuri, la gurarea unui surplus ' de de
servare a furajelor verzi. se poate face balotarea în cazul cînd insilozarea fiecare sortiment ? suculente şi grosiere, dar, şi 85 ha ocupate cu sfeclă de
Obţinerea finului vita- se desfăşoară pe timp — In toate unităţile mai ales, să recoltăm nu­ furajeră, care s-a dezvoltat al
pc
minos. Fînul reprezintă un Sfatul specialistului ploios. există condiţiile' pentru a- treţurile de pe diguri, mar­ frumos în toate unităţile, no
nutreţ cu calităţi nutritive Desfăşurarea operaţiuni­ promiţînd producţii bune 12,
15,
deosebite. El se obţine din plantelor tot la 30—35 la lor de însilozare pentru coperirea balanţei la su­ gini de drumuri, şanţuri, la hectar. Tot acum s» cir
plante care se cosesc în sută umiditate, cu adaus scmifîn sau semisiloz se culente şi grosiere. De a- de pe orice petic de teren 10,
stadiul tînăr de vegetaţie, de uree tehnică 1,5—2 la face după regulile ^cunos­ semenea, cu cîteva excepţii, intravilan, unde există recoltează din plin, puri 1*13
tind au masa foliară bo­ sută, metodă care poate cute, în acest caz fiind există posibilitatea să se ierburi. du-se la adăpost, nutreţu­ fio]
17,
gată, iar tulpina un con­ garanta conservabi litatea necesar să se ia măsuri rile de pe fîneţele natu­ Ar
ţinut relativ imai redus de în condiţii bune. pentru tasarea continuă şi realizeze necesarul şi la — Care este stadiul re­ rale. Or
celuloză şi lignină. Carac­ Insilozarea plantelor puternică a masei depo­ fibroase. coltării nutreţurilor culti­ şti
tei
teristic pentru acest nu­ verzi. Această metodă se zitate, umplerea Silozului — Mai precis, vă rugăm. vate, a celor de pe pajişti­ — Cc cantităţi dc fura­ 7. i(
treţ este faptul că plan­ aplică atunci cînd condiţiile In timp cît mai scurt şi Cc înseamnă „cîteva ex­ le şi fîneţele naturale, al je s-au depozitat pînă Ia 19
tele sînt ridicate de pe atmosferice sînt nefavora­ acoperirea Silozului cu folie cepţii" şi cît fin estimaţi însămînţării culturilor du- zi, Ia nivelul C.U.A.S.C» şo
★
sol în primele zile după bile pentru uscare, iar de material plastic. Geoagiu ? Tic
oosire. Obţinerea acestui starea de vegetaţie înain­ re
fin se poate realiza în două _ tată a acestora impune Dr. ing. ION ARIŞANU, — Aproape 1 500 tone ni
moduri. După cum reiese din tabelul alăturat, situaţia.recol­ de . fibroase, 1 580 tone de ge
recoltarea neîntîrziată. Institutul de biologie tr
Una din acestea constă în 'acest caz, plantele şi nutriţie animală, tării fibroaselor nu este prea bună în C.U.A.S.C. grosiere şi 300 tone de 28
în recoltare şi depozitare verzi sînt recoltate direct Baloteşti - Bucureşti Geoagiu. Cu excepţia a patru unităţi, care au reuşit suculente. Dar cea mai Pi
ni
rapidă, cîrid plantele con­ să pună în depozitele furajere cantităţi mai consisten­ mare.' parte a suculentelor R-
ţin 30—30 la sută umidita­ te de linuri — şi aici trebuie să evidenţiem, din nou,
te şi se continuă uscarea pc harnicii cooperatori d'in Romos, care au cele mai urmează să se însilozeze
în şire cu ajutorul curen­ Necesarul Depozitat mari cantităţi depozitate în fînare, dar şi pe cei de la o dată cu recoltarea sfeclei
ţilor dirijaţi de aer rece, UNITATEA de fibroase (tone) 7Y.E.T. Vaidci, C.A.P. Aurel Vlaicu şi chiar C.A.P. •furajere şi a culturilor
folosind ventilatoare, iar (tone) Geoagiu —, în celelalte cooperative agricole se ac­ duble.
altă metodă o reprezintă ţionează destul de lent la acest capitol. Este, bare, —r Deci, în concluzie... Cl
recoltarea şi depozitarea în C.A.P. Geoagiu 795 200 normal ca la această dată’la' C.A.Pi Romoşel. nici 10 în
siloz, sub formă de semi- la sută din necesarul de fînuri să nu fie depozitat? ' Trebuie să acţionăm D
fîn sau semisiloz, cînd C.A.P. Aurel Vlaicu 350 230 întrebare, de altfel valabilă şi pentru cooperativele şi în continuare cu răs­ d<
<r
plantele conţin 45—50 la C.A.P. Cigmău 300 45 din Cigmău, Vaidei şi Pişchinţi. Desigur, motivaţii am pundere .maximă în fiecare ţi
sută umiditate. Acesta se auzit suficiente, • eă ;mult fîn se află în cîmp, pe pre- unitate, pentru a echilibra r-
poate realiza după circa C.A.P. Romos 650 310 peleci, că acum se dă bătălia griului, că .nu sînt mij­ n P
2—3 zile de la cosire. C.A.P. Pişchinţi 250 100 loace de transport ctc. Insă, la o analiză mai atentă- balanţa furajeră la t( rî
Pentru obţinerea finului toate aceste motive cad. Adevărul este că printr-o- sortimentele, în aşa îti <•«
vitarhinos prin uscare cu C.A.P. Romoşel 519 35 bună organizare a muncii, prin . mobilizare, susţinută - îneît să se asigure o hră- ti P
ajutorul ventilatoarelor, C.A.P. Vaidei 250 80 la coasă şi transportul nutreţurilor, din cîmp se pot fi
cosirea plantelor se face umple şi fînarele. O demansfrează cei de la Romos, nire corespunzătoare a ani­ O
în stadiul tînăr de vege­ A.E.I. Vaidei 815 304 Aurel Vlaieu ş.a. malelor in tontă perioada n fi
taţie, iar brazdele se în­ de stabulaţie. 13
v
(1
n
Şi
Două unităţi vecine, două moduri diferite de a acţiona pentru asigurarea furajelor n
(1
S
s
• Ferma zootehnică a jan, preşedintele .şi ingine­ de nutreţuri. Se află în • Ferma zootehnică n C.A.l*. lizat un plus dc 20 tone. Fi­ A venit la fermă după Insis­ ti
tre­
anut
C.A.P. Romos a avut în a- ra! şef al cooperativei, dar, plină desfăşurare recolta­ Romoşel a avut de în 360 bovine reşte, am căutat să aflăm cau­ tente chemări telefonice). P d
cut
un
efectiv
răspuns
Iată
zele.
ne-au
ce
nici
ri­
s-a
Nu
—
nul 1985 un efectiv de 550 mai ales, am constatat-o tul finului de pe pajiştile şi 1 600 de ovine • Necesarul Mariu Cirţu, preşedintele uni­ sipă cu finul făcut răspunde o şefa r
—
capete bovine şi 1200 la faţa locului. naturale. Pînă acum am de furaje a trebuit să-i asi­ tăţii, şl ion Voslescu, Ingine­ de fermă. Cine a afirmat a- C
fine­
de
ovine • Necesarul de fu­ — în acest an avem un pus în fînare peste 60 to­ gure naturale, pe 55 365 ba hectare trifolie- rul şef : ceasta ? S-a terminat deoare­ R (
de
ţe
atît
—
raje a trebuit să-l asigure efectiv de 600 bovine şi ne, dar acţiunea se va in­ ne în cultură pură, de pe su­ ţine Am realizat deoarece de pu­ ce am asigurat a o hrănirc co­ (
animalelor.
respunzătoare
în­
suculente,
de pe cele 195 ha fineţe 1 500 ovine. Necesarul de tensifica o dată cu înche­ prafeţele ocupate cu păioase treaga suprafaţă culţi vată cu (Dar nici producţia de lapte,
naturale, 30 ha de trifo- furaje pentru acestea este ierea secerişului la grîu. şi porumb boabe şi de pe cele sfoefă furajeră ne-a fost ca- nici modul cum arată vacile
duble
cu
însămînţate
culturi
De
am
liene în cultură pură, de de 600 tone. dc fibroase, Estimăm să ne asigurăm şl sfeclă furajeră # Faţă dfc lainitată. o suprafaţă asemenea mică şl, îndeosebi viţeii, nu atestă
foarte
avut
pe 100 ha însămînţate cu 700 tone de grosiere şi în acest mod cu 100 tone necesarul prevăzut pentru (10 ba) destinată porumbului acest lucru — n.n.).
520
de
Normal
fi
fost
culturi duble şi grosierele 1 500 tone de suculente. dc fibroase în plus faţă de stabuiaţia 1985—1986, tone gro­ pentru siloz, do pe care am cest an ar conducerea ca in a-
380
tone
fibroase,
şl
unităţii
suculente.
300
de pe suprafeţele ocupate Pentru asigurarea lor am necesar. Grosierele le rea­ siere şi 1 200 tone suculente, realizat trecut şi tone recoltele de a fermei să acţioneze cu
Anul
cu păioase şi porumb boa­ acţionat încă din primăva- lizăm dc pe suprafeţele unitatea şl-a asigurat 540 tone cereale păioase au fost slabe, răspundere maximă pentru
fînuri,
be • Faţă de necesarul cultivate cu păioase şi po­ de 390 tone 285 tone • grosiere asigurarea furajelor. Dar,
planul
şl
suculente
cosit
prevăzut pentru stabuiaţia C.A.P. ROMOS rumb pentru boabe (peste la lapte fond de stat s-a C.A.P. ROMOŞEL slabe pe speranţe. ba Finul natu­
120
pajişti
do
1985—1986, de 550 tone 400 ha). Cum recolta este realizat doar în procent de 84 rale se află încă în cîmp,
fibroase, 900 tone sucu­ ră, efectuînd lucrări de bogată, cu certitudine vom la sută, situaţia alţi nefiind mai motiv pentru care nu ne-am cum tot în cîmp se Ă.VQ şl
Indicatori
Ia
bună
nici
lente şi 750 tone grosiere, curăţări şi fertilizări cu strînge 1 200 tone de gro­ • Rămasă la sfir.şltul lunii realizat necesarul de gro­ trlfollenele de la coasa A 11-a.
unitatea şi-a asigurat 600 îngrăşăminte organice şi siere, cu 500 tone peste februarie a.c. fără furaje, u- siere. Dar am avut fîn sufi­ In fînar erau strînse doar 35
tone de fînuri, 1100 tone chimice pe fîneţele şi pa­ necesar. Suculentele le vom nitatea a trebuit să cumpere cient şi putea să ne ajungă tone trlfotiene de Ia coasa I.
Cam
dc
de suculente şi 900 tone jiştile naturale. Iar cînd a realiza la nivelul necesaru­ nutreţuri s-au 100 000 lei. lucrurile pînă la Ieşirea animalelor la Din acesta se administrează
prezentat
aşa
grosiere • Ferma zooteh­ sosit vremea oo&sei ne-am lui de pe cele 100 ha pe la ferma zootehnică din Ro­ păşunat. Dar n-a fost bine zilnic cîte 500 kg viţeilor, în
nică şi-a realizat planul străduit să recoltăm la care le însămînţăm cil moşel In stabuiaţia trecută. gospodărit. S-a făcut zicem timp ce pe marginea drumu­
la toţi indicatorii, livrând timp, să transportăm în culturi duble de porumb Cum unitatea respectivă are o noi, chiar risipă. rilor, bunătate de iarbă se
de
la fondul de stat 370 hl depozitul furajer întreaga în amestec cu floarea soa­ suprafaţă dublă fineţe naturale __ Clne-i vinovat ? usucă necosită. In fermă este
aproape
decît
vecina
lapte în plus faţă de plan recoltă de nutreţuri. Ast­ relui şi de pe cele 5 ha din Romos, Iar suprafeţele cul­ — Şl noi, dar, în primul dezordine. Faţă de prevederi­
• N-a cheltuit nici un leu fel, pînă în prezent am ocupate cu sfeclă furajeră. tivate cu păioasc, porumb şl rînd, şeful fermei, medicul le Ia perioadă, s-au livrat
pe furaje, dimpotrivă, a încheiat două coase pe în baza furajeră un fînar plante pentru siloz nu au veterinar Saveta Lupu, care mal puţin cu peste 100 hi
furnizat nutreţuri unor u- suprafaţa cultivată cu este plin deja, al doilea pe fost cu mult mai mici faţă răspunde direct de modul lapte de vacă. Sînt realităţi
nităţi rămase în „pană". lucernă şi coasa I pe cea cale de a se umple, iar do cele ale C.A.P. Romos, fi­ cum se administrează furaje­ cărora atît şefa de fermă, cît
Cum se preocupă con­ cu trifoi, strîngînd în fî­ şirele de paie stau parcă resc ar fl fost să nu fie pro­ le, de întreaga activitate din şl ccliaţi tovarăşi din condu­
ducerea unităţii şi a fer­ nare peste 250 tone de nu­ trase la sfoară. Animalele bleme eu nutreţurile. Dar, fermă. Dar, deşi am tot In­ cerea unităţii, oricît au cău­
mei zootehnice pentru asi­ treţuri de calitate. Avem din taberele de vară au după cum se vede din datele sistat, po dînsa n-o prea tat n-au reuşit să le găsească
gurarea unor furaje sufi­ şanse certe să mai luăm şi hrană suficientă, progra­ de mai sus n-a fost aşa. Uni­ interesează aceste lucruri... justificări. Pentru îndrepta­
ciente şi de calitate pen­ coasa a IÎI-a la lucerna şi mul derulîndu-se în bune tatea a înregistrat un substan­ (n.n. .Şi în ziua cînd noi am rea situaţiei, comitelui comu­
tru viitoarea stabulaţie încă o coasă la trifoi, ceea condiţii. Se predau zilnic ţial deficit la suculente (minus fost la Romoşel, şefa de fer-) nal de partid Romos trebuie
aim aflat-o din cele rela­ ce înseamnă că vom ridica la fondul de stat peste 800 tone) şi de asemenea, la mă nu se afla la locul de să se implice cu mai multă
tate de Mircea Pătrîn- la 350 tone acest sortiment 1 000 litri de lapte de vacă. grosiere. T.a fibroase s-a rea­ muncă, 1 ci acasă în Romos. energie şl eficienţă.