Page 89 - Drumul_socialismului_1986_07

Finalizarea la termen a obiectivelor

miniere -fn centrul atenţiei constructorilor

In cincinalul trecut, co­ ducere, ordinii şi discipli­ care. ne-am planificat şi
lectivul Brigăzii complexe nei în muncă, pentru înca­ pregătit producţia pe 1986,
de antrepriză Lupeni — drarea tuturor lucrărilor mobilizarea în rîndul for­
Valea de Brazi, din cadrul în graficele de execuţie. maţiilor, condiţiile mate­
I.A.C.M.M. Petroşani, a — Ce realizări s-au ob­ riale de care dispunem,
obţinut rezultate bune în ţinut în perioada trecută sîntem ferm hotărîţi să
producţie, clasîndu-se an din acest an ? încheiem primul an al ce­
de an pe primul loc în în­ — Am predat beneficia­ lui de-al optulea cincinal
trecerea 'socialistă pe în­ cu cel puţin o lună mai
treprindere. Harnicii con­ rilor în plus faţă de devreme.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P G structori au finalizat, în vederile planului cinci toate investiţiile
amintită,
SI AL C O N S I L I U L U I perioada contribuind 124 de
nemij­
lucrări,
locit la dezvoltarea şi mo-
dernîzarea mineritului car­
Anul XXXVIII, nr. 8 924 SIMBĂTĂ, 26 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani bonifer în zona vestică a
Văii Jiului.
Subinginerul Carol Ridzi, crări. De altfel, activita­ miniere din Valea
se
li
de
tea
construcţii-montaj
şeful brigăzii, ne-a spus: este realizată în proporţie sînt importante şi necesară,
acordă
atenţia
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI sarcini deosebite. Pînă la de 104 la sută. Dintre lu­ în cursul semestrului al
— Şi, în 1986 ne revin
II-lea prioritare sînt lucră­
în
terminate
încheierea anului trebuie crările luni ale anului pri­ rile de la minele Lupeni—
mele
a-
să predăm 41 de obiective.
NICOLAE CEAUSESCU Ritmurile de execuţie sînt transport cărbune de de sud, Valea de Brazi, staţia
mintesc
instalaţia
de ventilatoare de la puţul
la
bune,
garanţia
dîndu-ne
respectării termenelor de preparaţia Lupeni, extinde­ nr. 7 Sterminos, staţia de
compresoare
puţul
la
de
IR JUDEŢUL CONSTANTA punere în funcţiune. La de la I. M. Bărbătcni, cen­ nr. 5 Uricani, atelierele de
rea staţiei de compresoare
fiecare punct de lucru a-
şi
reparaţii
întreţinere
cordăm atenţia cuvenită trala tenmică de la puţul auto de la cariera Cîmpu
T o v a r ă ş u l . Nicolae tivităţi la cote superioare rului generai al partidului întăririi spiritului de răs­ nr. 5 Uricani, vestiare şi lui Neag, instalaţia de ex­
Ceauşescu, secretar gene­ de calitate şi eficienţă. i-au fost prezentate, în fa­ pundere al cadrelor de con­ altele. Prin modul în tracţie de la mina Ţebea
ral al Partidului Comunist La Constanţa, mii şi mii ţa unor machete şi grafi­ ş.a. Aici sînt grupate forţe
Român, preşedintele Repu­ de locuitori ai oraşului au ce, dezvoltarea impetuoasă sporite —' tehnice şi uma­
blicii Socialiste - Români-a, făcut tovarăşului Nicolae înregistrată de întreprin­ ne —, se munceşte cu
împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşei Elena derea constănţcană. în anii răspundere, săptămînal se
Ceauşescu au vizitat, vi­ Ceauşescu o emoţionantă şi din urmă, precum şi ma­ analizează, în prezenţa şe­
neri, 25 iulie, întreprinde­ călduroasă /primire. rea diversitate de tipuri filor de formaţii, maiştri­
rea de construcţii navale de nave realizate de aceas­ lor şi inginerilor, stadiile
Constanţa şi Fabrica de Ei au ovaţionat cu în­ ta — mineraliere, petrolie­ atinse, se adoptă măsurile
construcţii şi reparaţii na­ flăcărare pentru partidul re, docuri plutitoare, ba­
ve Mangalia. nostru comunist şi secre­ raje fluviale pentru Cana­ LIVIU BRAICA
tarul său general, pentru
în centrul dialogului de eroicul popor român, con­ lul Dunăre-Marea Neagră,
lucru purtat de secretarul structor al socialismului şi derocatoare pneumatice, ^Continuare în pag. a 3-a)
general al partidului cu comunismului. drăgi absorbante ^etc.
factori de răspundere din Secretarului general al
cadrul ministerului de re­ Manifestările pline - de partidului i-au fost pre­
sort, cu specialiştii, cu căldură ale constănţenilor zentate, de asemenea, prin­
membrii consiliilor de con­ reafirmă vibrant, în aces­ cipalele caracteristici ale
ducere ale unităţilor na­ te zile cînd s-au împlinit unor noi tipuri de nave
vale din Constanţa şi Man­ 21 de ani de la istoricul care urmează să fie in­
galia şi cu cadre din con­ Congres al IX-lna al troduse, în curînd, în fa­ Continuare
ducerea Centralei indus­ P.C.R., care a ales în func­ bricaţie, precum şi pre­
triale de profil s-a situat ţia supremă de conducere ocupările colectivului de firească
exa.min,area modului în în partid pe tovarăşul oameni ai muncii de aici
care se acţionează pentru Nicolae Ceauşescu, senti­ pentru trecerea la debita­ / Muncitorul c o m u n i s t ,
îndeplinirea sarcinilor de mentele de profundă dra­ rea materialelor cu laseri 1 Dionisie Munteanu, in
plan pe acest an şi pe în­ goste şi înaltă apreciere şi plasmă. Termocentrala Mintia, camera do comandă combustibil. i prezent secretarul corni- 1
l
tregul cincinal, a preve­ pe care oamenii muncii le Ia pupitru — operatoarea Edit Dicu — care,prin fire şi
derilor programului con­ nutresc faţă de conducă­ S-au vizitat, în conti­ butoane, transmite hrana zilnică a cazonelor — cărbunele. 1 telului de partid al C.A.P. i
strucţiilor navale în ţara torul încercat al partidu­ nuare, mai multe hale de Ţ Băcia, a închis între filele »
noastră. Totodată, au fost lui şi al ţării, care a făcut producţie. \ cărţii de muncă 34 de \
ani. Ani in care a mun- l
analizate aspecte esenţia­ din slujirea, cu neţărmu­ T o v a r ă ş u l Nicolae
le ale dezvoltării şi per­ rit devotament a interese­ Ceauşescu a indicat să fie RITMURI HUNEDORENE : , cit cu dăruire şi înaltă )
fecţionării activităţii în lor naţiunii noastre, a cau­ revăzut graficul de reali­ ) răspundere in secţia tur- )
construcţia de nave, orga­ zei socialismului şi comu­ • Veşti din Candoria i nâtorie a C. S. „Victoria" l
nizării şi modernizării pro­ nismului, ţelul suprem al zare a mineralierului de • „Un corpus de antologie" / Călan, dar şi ca activist j
ceselor de producţie, pe întregii sale vieţi şi acti­ mare tonaj în sensul de- 1 de partid şi de si
el
Şi totuşi, despre
baza celor mai avansate vităţii revoluţionare. ^ Cînt tineresc pentru tinereţea patriei ţ i putem afirma că este... i
cuceriri ale ştiinţei şi teh­ La întreprinderea de (pagina a 2-a) ' pensionar. Zorii fiecărei / ' .
nicii, ridicării întregii ac- construcţii navale, secreta- (Continuare în pag. a 4-a) \ zile de muncă îl găsesc \
1 pe ogoarele satului, la 1
} oricare dintre lucrările }
— Sîntem mobilizaţi cu 110 ha — muncea Roman 1 ce se execută pentru ca 1
toate forţele la recoltatul . < Dănilă. ( j pămîntul să dea roade (
griului — arăta Virgil Activitate intensă, bine / bogate. i
Hatfaludi, preşedintele CAMPANIA AGRICOLA DE organizată am întâlnit şi la i — Nici nu se poate '
C.U.A.S.C. Ilia — în aşa C.A.P. Burjuc. Aici recol­ \ altfel. Nouă, comuniştilor ţ
fel, îneît să folosim din tarea griului o execută I care muncim in agricul- i
plin fiecare oră bună de mecanizatorii Ioan Călean, : tură, tovarăşul Nicolae )
lucru în cîmp. Cele opt Muncă susţinută, organizată în flux, Crăciun Cioază, Iosif Orşa, \ Ceauşescu ne cere să fim )
formaţii de mecanizare şi Nicolae Apetrei. Pînă 1 în primele rinduri ale e- J
t
(combine, prese de balotat, la seceriş, eliberarea terenului de ieri aceştia au reuşit să ■ Efortului pentru sporirea
tractoare cu pluguri şi secere recolta de pe 115 ) producţiilor, pentru în- 1
discuri, semănători) organi­ ha. ‘''Remarcăm aici grija . i făptuirea noii revoluţii a- \
zate la nivelul consiliului paie şi semănatul culturilor duble pentru calitatea lucrului, grare. Avem organizaţii i
nostru se află în perma­ pentru a nu se pierde ) de partid puternice in '
nenţă gata să intre în suprafaţă de 960 ha, să această suprafaţă, . Gheor- inginerul şef al unităţii, şi nici un bob din lanuri. De l toate brigăzile unităţii l
lanuri sau la pregătirea eliberăm terenul de paie ghe Suba şi Traian Crişan, inginera Dana Socolov- fapt, atît inginerul şef al l noastre. Comuniştii sînt ,
patului germinativ imediat de orz şi grîu, să pregă­ cu presele de balotat, au schi, şefa fermei, vegetale, cooperativei, Mania Nicolae, ) cei care chizbuiesc, cau- i
ce condiţiile de climă o tim şi să semănătn cu este organizată în flux, de cît şi Ştefan Herbei, şeful ţ tâ in permanenţă soluţii ( j
permit. Cum vremea con­ culturi duble peste 1200 la arat pînă la însămînţa- secţiei de mecanizare, se­ i optime de muncă, parti-
tinuă să ne creeze pro­ ha. C.U.A.S.C. IHA tul culturilor duble. Pregă­ cretarul organizaţiei de i cipind activ şi electiv la \
bleme, utilizăm la maxi­ Dintre unităţile din zonă tirea patului germinativ o partid din unitate, se află \ l transpunerea lor în prac- \
tică, pentru bogăţia re-
cîmp,
permanent
în
mum „ferestrele" "dintre cele mai buhe ritmuri de strîns paiele de pe mai executau mecanizatorii E- preună cu oamenii, coor- îm­ / coltelor, pentru bunăsta- \
ploi, pentru a avansa cît lucru se înregistrează Ia mult de 60 ha. mi'l Şerban, Maxim Bru­ \ rea noastră, a tuturor şi \
mai mult cu lucrările în CjA.P. Ilia, unde combi- întreaga activitate, coor­ mar şi Teofil Nicula, iar MIRCEA LEPADATU 1 înflorirea localităţilor.
r . j
cîmp. Aşa am reuşit ca nerii Constantin Gîta, Ioan la semănatul culturilor du­ ■ Avind în frunte oa-
in
pînă azi (ieri — n.n.) să Nelega, Ionel Nicoară şi donată de Ioan Cionca. ble — lucrare încheiată pe (Continuare în pag. a 3-a) meni cu înalte caliţătiati 1
secerăm, la nivelul consi­ Sabin Cri.şan au recoltat morale, care se află me- ^
liului unic, grîul de pe o griul de pe 150 ha. Din reu în primele rinduri i
ale hărniciei, gindurile lor ţ
vor deveni fapte. Pentru \
că, asemenea sutelor de l
Au încheiat secerişul griului LU/flUMijU Ui LU/Uf CA&III- i
piu l-a urmat sau pe care \
Ne-a sunat ieri la re­ Cohuţ, Simion Vlaic, Doi­ i-a pregătit de-a lungul ţ
dacţie tovarăşul Moise nei Olaru şi Doinei Du- anilor, Dionisie Munteanu !
Micloşoni, primarul co­ mitrcscu. în continuare, şi-a clădit ■ prestigiul pe '
munei Toteşti, anunţîn- se munceşte cu forţe spo­ ) exemplul concret al parti- \
du-ne, cu satisfacţia da­ rite la eliberarea tere­ l cipării, pe continuitatea l
toriei împlinite, că la nului de paie, pregătirea / muncii din domeniul in-
C.A.P. Toteşti s-a înche­ patului ; germinativ şi 1 dustrial în cel agrar. Cu )
iat joi seara, secerişul însămînţarea culturilor ^ modestia ce-/ caracteri- i
griului pe toate cele 270 duble, lucrare ce este - zează, ne spunea, firesc: ’
ha cultivate. deja finalizată pe 120 ha. \ „Acum sînt membru coo \
Meritul — sublinia in­ \ perator". Adică un om al
< l \
terlocutorul — este al O altă unitate care a l satului, chemat împreună
°\
tuturor cooperatorilor, raportat încheierea sece­ / cu satul să înfăptuiască
mecanizatorilor şi specia­ rişului griului pe întrea- 1 politica_ agrară, politica
liştilor, dar, îndeosebi, ga suprafaţă planificată l dezvoltării, a progresu-
al combinărilor Octavian este C.A.P. Banpotoc. C.A.P. lila. Chiar daca vremea este capricioasă, în „ferestrele" dintre ploi, com- 1 lui. \
blnerii muncesc cu răspundere şl dăruire, apropiind din zl în zl încheierea secerişului.
ESTERA SÎNA \